CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
IMAGINEA DE SINE
( suport de curs)
Obiective operationale:
- sa cunoasca notiunea de imagine de sine;
- sa inteleaga rolul imaginii de sine in dezvoltarea armonioasa a copilului;
- sa recunoasca caracteristicile unui copil cu stima de sine scazuta sau ridicata;
- sa gaseasca modalitati de dezvoltare a stimei de sine la copii utilizand propria experienta, din copilarie.
Competente: toleranta, empatie, incredere in fortele proprii, evaluare interna si externa, asertivitate
Metode utilizate: exercitiu de antrenament creativ, jocul de rol, explicatia, simularea, lucrul in perechi si pe grupe, recenzia prin rotatie, dezbaterea, activitatea in cerc.
Resurse:
psihologice: motivatia cursului;
de timp: 2 ore;
materiale: flipchart, markere, fise de lucru, retroproiector, folii, casetofon, hartie A4 si A1, plicuri C6.
Modalitati de organizare a activitatii: individual, in perechi, pe grupe, in cerc.
Desfasurarea activitatii:
MOMENT ORGANIZATORIC: consilierii si cursantii asigura conditiile pentru o buna desfasurare a activitatii. Fiecare persoana primeste un ecuson pe care noteaza numele pe care doreste sa-l foloseasca in timpul activitatii.
CREAREA STARII APERCEPTIVE, emotionale, a interesului pentru activitate, captarea atentiei. Fiecare membru al grupului primeste o fisa individuala, numita "Steaua personala" pe care trebuie sa o completeze in 3 minute (anexa 1). Se afiseaza la flipchart toate "stelele", dupa care, prin voluntariat, se prezinta 3-4 dintre ele.
DECLANSAREA ACTIVITATII:
Pasul 1: consilierii anunta tema activitatii si propun cursantilor sa formeze grupe de cate 4, prin alegerea unei culori. Pentru exercitiul " Cine sunt eu ?", fiecare cursant primeste partea I si dupa ce se explica modul de lucru, se completeaza individual grila in 5 minute. Individual, se compara coloanele 2 si 4 de pe fisa de lucru. In grupul de lucru se distribuie fiecarui cursant partea a II-a a exercitiului care trebuie completata, pe rand, de toti ceilalti membri ai grupului (anexa 2).
Pasul 2: consilierii cer parintilor sa dea o definitie a stimei de sine, listeaza raspunsurile pe o foaie de flipchart, apoi prezinta foliile cu definitia si caracteristicile stimei de sine (anexa 3).
Pasul 3: se solicita 6 voluntari pentru jocul de rol "Scaunul in care te simti bine" (anexa 4). Fiecare voluntar primeste un plic ce contine o situatie si trebuie sa simuleze comportamentul copilului prezentat in situatie; sa recunoasca si sa justifice tipul de stima de sine si sa joace un rol (in perechi 1 cu 2, 3 cu 4, 5 cu 6) pentru ocuparea scaunului.
Pasul 4: se utilizeaza metoda recenziei prin rotatie. Cursantii revin la grupul format in pasul 1. Pe table si peretii salii se afiseaza 5 coli de flipchart cu cate o intrebare. Fiecare grupa trece prin dreptul fiecarei foi si raspunde la intrebare. Dupa terminarea rotatiei, se discuta raspunsurile date, se justifica, pentru a recunoaste un copil cu o stima de sine ridicata sau scazuta, cum putem dezvolta stima de sine a copilului. (anexa 5).
Pasul 5: se prezinta cursantilor "Povestea baietelului" (anexa 6).
TRANSFERUL CONCLUZIILOR: activitatea se incheie cu un exercitiu de dezvoltare a stimei de sine. Cursantii se asaza in cerc, primesc un pahar, isi imagineaza ca sunt la o petrecere, iar cel care are paharul trebuie sa spuna un lucru pozitiv despre sine, folosind formula: "Nu vreau sa ma laud, dar cred ca ".
EVALUAREA ACTIVITATII: Consilierii solicita cursantii sa-si exprime parerile legate de activitatea desfasurata, cum s-au simtit si sa completeze fisa de evaluare (anexa 7).
Anexa 1
Steaua personala
Doua lucruri pozitive care te
caracterizeaza :
Doua lucruri de Doua motive care esti mandru/a : pentru care te
apreciaza oamenii :
Doua lucruri pe care
ai dori sa le schimbi
la tine :
Doua obiective de Doua lucruri pe care
viitor : le aduci intr-o prietenie :
NUMELE SI PRENUMELE:
Anexa 2
CINE SUNT EU ?
(imaginea de sine)
Prima parte a acestui exercitiu te va ajuta sa obtii informatii despre EUL tau actual si EUL tau ideal. Partea a doua a exercitiului iti va da o imagine despre modul cum te 'vad' alte persoane.
PARTEA I[1]
Indoaie foaia intre coloanele 2 si 3. Noteaza in coloana 2 cate un 'X' in dreptul adjectivelor care, dupa parerea ta, exprima o trasatura care te caracterizeaza. Indoaie apoi foaia intre coloanele 3 si 4 astfel incat coloana 2 sa fie acoperita. Noteaza in coloana 4 un 'O' pentru fiecare adjectiv care exprima insusirea pe care ai dori sa o ai daca ai putea fi o persoana ideala.
NUMELE__________ ______ ____ ___________
ADJECTIV |
Cum sunt in prezent (X) |
Cum as dori sa fiu (O) |
|
1. impresionabil | |||
2. plin de umor | |||
3. independent | |||
4. prietenos | |||
5. patimas | |||
6. ambitios | |||
7. interesant | |||
8. cinstit | |||
9. atragator | |||
10. rezervat | |||
11. entuziast | |||
12. smecher | |||
13. mediu | |||
14. sensibil | |||
15. demn de incredere | |||
16. aspru | |||
17. inteligent | |||
18. comod | |||
19. vesel | |||
20. invidios | |||
21. energic | |||
22. cheltuitor | |||
23. politicos | |||
24. iscusit | |||
25. emotiv | |||
26. sigur pe sine | |||
27. linistit | |||
28. curajos | |||
29. maleabil | |||
30. interiorizat | |||
31. echilibrat | |||
32. fragil | |||
33. sincer | |||
34. relaxat | |||
35. tonic | |||
36. puternic | |||
37. cinic | |||
38. riguros | |||
39. impulsiv | |||
40. apatic |
Noteaza-ti numele pe acest formular. Roaga-i pe colegii din grupa ta sa bifeze, pe rand, in coloanele 2, 3 si 4, adjectivele care considera ca ti se potrivesc. Compara apoi adjectivele bifate de ei cu lista ta (coloana 2), completata in partea I a exercitiului. Vei obtine o imagine comparativa intre modul in care te vezi tu si modul cum te vad altii. Concluziile le vei trage singur !!!
NUMELE__________ ______ ____ ___________
ADJECTIV | |||
1. impresionabil | |||
2. plin de umor | |||
3. independent | |||
4. prietenos | |||
5. patimas | |||
6. ambitios | |||
7. interesant | |||
8. cinstit | |||
9. atragator | |||
10. rezervat | |||
11. entuziast |
|
||
12. smecher | |||
13. mediu | |||
14. sensibil | |||
15. demn de incredere | |||
16. aspru | |||
17. inteligent | |||
18. comod | |||
19. vesel | |||
20. invidios | |||
21. energic | |||
22. cheltuitor | |||
23. politicos | |||
24. iscusit | |||
25. emotiv | |||
26. sigur pe sine | |||
27. linistit | |||
28. curajos | |||
29. maleabil | |||
30. interiorizat | |||
31. echilibrat | |||
32. fragil | |||
33. sincer | |||
34. relaxat | |||
35. tonic | |||
36. puternic | |||
37. cinic | |||
38. riguros | |||
39. impulsiv | |||
40. apatic |
Anexa 3
Ce este imaginea de sine ?
Imaginea de sine este modul in care te simti si gandesti, despre calitatile si defectele tale. Abilitatea noastra de a ne evalua corect si realist, de a fi capabili sa ne acceptam asa cum suntem, de a ne cunoaste realist potentialul si limitele personale defineste imaginea de sine.
Acceptarea de catre o persoana a propriei puteri si a zonelor in care se mai pot aduce imbunatatiri este bazata pe credintele si presupunerile legate de aptitudini, limitari, infatisare, resurse emotionale, locul fiecaruia in lume, perceptia potentialului si sentimentul importantei fiecaruia.
Cum se dezvolta stima de sine ?
Imaginea de sine se dezvolta pe parcursul vietii din experientele pe care le are copilul cu celelalte persoane si din actiunile pe care le realizeaza si la care participa. Experientele din timpul copilariei au un rol esential in dezvoltarea imaginii de sine. Astfel, succesele si esecurile din copilarie, precum si modalitatile de reactie a copilului la acestea, definesc imaginea pe care o are copilul despre el. Atitudinile parintilor, ale profesorilor, colegilor, fratilor (surorilor), prietenilor, rudelor, contribuie la crearea imaginii de sine a copilului.
Incurajarea - modalitate de dezvoltare
a stimei de sine a copiilor
Incurajarea este procesul prin care parintii pot dezvolta increderea si stima de sine a copilului.
Componentele stimei de sine
Sa te simti important
Sa te simti iubit
Sa ai simtul puterii
Sa ai incredere in tine
Sa te simti matur
Sa te simti respectat
Sa cunosti si sa traiesti dupa anumite valori
Sa te simti unic
Sa te simti plin de succes
Sa te simti acceptat
Sa te justifici
Sa-ti mentii integritatea
Sa controlezi stresul eficient
Sa indraznesti sa risti
Sa fii disciplinat
Sa ai scopuri bine definite
Sa controlezi conflictele
Sa accepti responsabilitatile si provocarile
Sa te simti capabil sa-i influentezi pe altii
Sa simti ca ai controlul asupra vietii cuiva
Sa ai o imagine corporala pozitiva
Sa fii capabil sa accepti laudele si criticile
Sa ai o sfera larga de emotii
Sa poti actiona independent si interdependent
Sa te simti mandru
Sa fii capabil sa dai si sa primesti
Sa te simti util
Sa te simti legat de cei din jur
Sa te simti competent in luarea deciziilor
Sa tratezi eficient cu colegii/ autoritatile
Sa te simti in siguranta
Sa stii ca e uman sa gresesti
Sa stii ca se poate avea incredere in tine
Si altele
Anexa 4
Elevul 1: Eu am o sora. Ea e suparata pe mine si mi-a spus ca sunt prost. Si eu cred ca sunt prost, dar nu spun asta celorlalti. Parintii imi spun ca nu ma straduiesc prea tare la scoala. Dar zau ca ma straduiesc, probabil insa, nu destul. Tocmai am aflat ca am luat o nota proasta la lucrarea de la matematica. Nu ma simt prea fericit in aceste momente.
Elevul 2: Eu am o sora. Ea crede ca sunt foarte destept. Si eu cred despre mine ca sunt destept. Invat sarguincios si sunt mandru de mine, chiar daca nu iau note foarte mari. Stiu ca am depus intotdeauna tot efortul de care eram capabil. Parintii mei sunt bucurosi ca invat atat de mult. Am luat astazi o nota buna la istorie.
Elevul 3: Sunt cel mai bun fotbalist din echipa. Fratele meu s-a insurat ieri si intreaga familie era extrem de fericita. Profesoara mi-a spus ca sunt un elev foarte bun. Saptamana trecuta am castigat un premiu pentru desenele mele frumoase.
Elevul 4: Fiecare rade de mine. Prietenii imi spun ca le pasa de mine, dar nu cred ca le place cu adevarat de mine - nu le place chiar deloc. Parintii mei ma intreaba intruna de ce nu iau note la fel de mari ca ale surorii mele. Cred ca nu sunt bun de nimic.
Elevul 5: Imi place sa citesc si saptamana trecuta am avut destul timp sa citesc cartea mea preferata. Ma inteleg foarte bine cu cel mai bun prieten al meu. Am luat o nota proasta la matematica, dar imi dau seama ca pur si simplu nu am talent pentru aceasta materie. Desi am luat o nota proasta, sunt in continuare multumit de mine.
Elevul 6: Saptamana trecuta am castigat un premiu pentru ca sunt cel mai aratos baiat din intreaga clasa. Eu insa nu cred ca arat atat de bine. Cred ca sunt urat. Parintii imi spun intruna cat sunt de destept. Desi am rezultate bune la scoala, nu primesc niciodata cele mai bune note din clasa. Prietenii imi spun ca ar vrea sa fie ca mine, dar eu nu-mi dau seama de ce ar vrea ei acest lucru.
Anexa 5
Intrebari pentru recenzia prin rotatie
Cum difera stima de sine de ingamfare ?
Cum actioneaza oamenii cu un nivel ridicat al stimei de sine ?
Cum vor actiona oamenii cu o stima de sine ridicata in situatia unui conflict ?
Cum vor actiona oamenii cu o stima de sine scazuta in situatia unui conflict ?
Cum actioneaza oamenii care au o stima de sine scazuta ?
Intrebari pentru dezbatere
Credeti ca un bataus are o stima de sine ridicata sau scazuta ? De ce ?
Ce se intampla cand doi oameni, avand fiecare un respect de sine ridicat, ajung intr-o situatie de conflict ? Oare cum vor proceda ei in mod tipic pentru a rezolva conflictul ?
Ce se intampla cand doi oameni, avand fiecare stima de sine scazuta, ajung intr-o situatie de conflict ? Oare cum vor proceda ei in mod tipic pentru a rezolva conflictul ?
Cum ar putea cineva cu o stima de sine scazuta sa se simta important sau deosebit ?
Ce fel de lucruri faci ca sa fii multumit de tine ?
Anexa 6
Povestea baietelului[3]
Intr-o zi un baietel s-a dus la scoala.
Baietelul era mic,
Iar scoala era mare.
Dar cand baietelul a vazut
Ca intrarea in clasa lui
Se facea printr-o usa direct din curte,
A fost foarte fericit,
Iar scoala nu i s-a mai parut
Atat de mare ca la inceput.
Intr-o dimineata
Cand baietelul se afla in clasa,
Profesoara le-a spus copiilor:
"Astazi o sa facem un desen."
"Grozav", s-a gandit baietelul,
caci ii placea mult sa deseneze.
Stia sa deseneze o multime de lucruri:
Lei si tigri,
Pui si vaci,
Trenuri si vapoare
Si si-a scos cutia cu creioane colorate
Si a inceput sa deseneze.
Dar profesoara a spus: "Asteptati !
Nu incepeti inca !"
Si a asteptat pana i s-a parut ca toti copiii sunt pregatiti.
"Acum o sa desenam flori",
a zis profesoara.
"Grozav", s-a gandit baietelul,
caci ii placea sa deseneze flori.
Si a inceput sa deseneze flori frumoase,
Si le-a colorat in rosu, portocaliu si albastru.
Dar profesoara le-a spus copiilor:
"Asteptati ! Va voi arata eu cum sa colorati."
Si a desenat o floare rosie cu tulpina verde.
"Acum puteti incepe", a zis profesoara.
Baietelul s-a uitat la floarea profesoarei,
Apoi s-a uitat la floarea lui.
A lui era mai frumoasa decat a profesoarei,
Dar n-a mai spus nimic.
A intors doar foaia
Si a desenat o floare ca a profesoarei,
Era rosie cu tulpina verde.
Intr-o alta zi,
Cand baietelul intrase in clasa prin
Usa din curte,
Profesoara le-a spus copiilor:
"Azi o sa facem ceva din argila."
"Grozav", a spus baietelul,
Caci ii placea sa lucreze cu argila:
Serpi si oameni de zapada,
Elefanti si camioane,
Si a inceput sa framante bucata de argila.
Dar profesoara a zis:
"Stati ! Nu sunteti gata sa incepeti "
Si a asteptat pana cand toti copiii au fost gata.
"Acum o sa facem o farfurie",
a zis profesoara.
"Grozav", s-a gandit baietelul,
caci ii placea sa faca farfurii.
Si a inceput sa faca farfurii de toate formele si marimile.
Dar profesoara le-a spus copiilor:
"Asteptati, va arat eu cum sa faceti !"
si le-a aratat cum sa faca o farfurie adanca.
"Asa, acum puteti incepe", a zis profesoara.
Baietelul s-a uitat la farfuria profesoarei,
Si apoi la ale sale.
Ii placeau mai mult farfuriile lui,
Decat farfuria adanca facuta de profesoara,
Dar n-a spus un cuvant. Si-a transformat farfuriile lui intr-o bila mare de argila din care a facut o farfurie adanca si mare
Ca si cea facuta de profesoara .
Si foarte curand, baietelul a invatat sa astepte si sa priveasca
Si sa faca lucruri ca si cele facute de profesoara.
Si foarte curand
n-a mai facut nimic de unul singur.
Si s-a intamplat intr-o zi
Ca baietelul si familia lui
s-au mutat intr-o alta casa,
intr-un alt oras.
Si baietelul a trebuit sa mearga la alta scoala.
Scoala noua era si mai mare,
Si nu avea nici o usa
Prin care sa intre direct din curte in clasa lui.
Trebuia sa urce niste trepte inalte
Si sa mearga de-a lungul unui coridor lung
Pana ajungea la clasa lui.
In prima zi de scoala,
Profesoara le-a spus copiilor:
"Astazi o sa facem un desen".
"Grozav", si-a zis baietelul,
si a asteptat sa-i spuna profesoara ce sa faca.
Dar ea n-a spus nimic.
s-a plimbat doar prin clasa.
Cand a ajuns langa baietel, i-a spus:
"Tu nu stii sa desenezi ?"
"Ba da", a zis baietelul, "ce desen sa facem ?"
"Nu stiu pana nu-l faci", a zis profesoara.
"Cum sa-l fac ?", zise baietelul.
"Cum vrei tu", a fost raspunsul ei.
"Daca toti ati face acelasi desen,
si l-ati colora la fel,
cum sa stiu cine l-a facut ?"
"Nu stiu", zise baietelul
si a inceput sa deseneze o floare rosie
cu tulpina verde
Anexa 7
EVALUAREA ACTIVITATII
1. Evaluati activitatea de astazi pe o scala de la 1 la 5 (1 reprezentand centrul).
2. Activitatile pe care le-ati desfasurat vi s-au parut:
3. Ati descoperit ceva nou (despre voi, despre ceilalti) ? Ce anume ?
4. Daca ati realiza o astfel de activitate, ce anume ati dori sa schimbati ?
Va multumim !
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2284
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved