CHESTIONARUL DE PERSONALITATE ZUCKERMAN - KULMAN, ZKPQ

CHESTIONARUL DE PERSONALITATE ZUCKERMAN - KULMAN, ZKPQ

Date despre teoria lui Zuckerman privind trasatura de baza "cautarea senzatiei'

Trasatura este descrisa ca tendinta de a cauta senzatii si trairi noi, variate, complexe si intense precum si vointa de a-si asuma riscuri de dragul unor astfel de trairi. Prima scala de cautarea senzatiei (Scala seeking sensation, SSS) a fost dezvoltata in 1960 si de atunci autorul a studiat din ce in ce mai extins implicatiile pentru personalitatea umana, precum si conditia de trasatura de baza. Autorul ti-a bazat acest concept, cautarea senzatiei, pe ideea existentei unor diferente consistente intre oameni in ceea ce priveste nivelele de activare si stimulare, trasatura generala care era subsidiara tuturor modalitatilor senzoriale. Cercetarile care au condus la un factor general si diferiti subfactori l-au convins ca aceasta trasatura nu era nici ingusta si nici nu avea un specific legat de o modalitate sau alta.

Chestionarul de personalitate Kulman-Zuckerman

Chestionarul este construit de un grup de autori, condus de M. Zuckerman ( Kuhlman D.M., Joireman J., Teta P., Kraft M) 1993.

Dezvoltarea testului ZKPQ este descrisa de autori intr-un articol publicat in 1993, in care se prezinta modelul celor 5 mari factori aparut din analiza factoriala a scalelor considerate a masura dimensiuni de baza ale personalitatii inclusiv aspecte de tip temperamental. Autorii il considera un model big five alternativ la cel derivat psiholingvistic. Majoritatea scalelor utilizate in cercetare a fost utilizata in studii de tip psiho-biologic. Prima selectie de itemi a fost facuta in urma corelatiilor itemilor cu scorurile la 5 factori derivati din analiza factoriala a scalelor impreuna cu o scala de dezirabilitate sociala.

Itemii chestionarului au fost selectati pe baza corelatiilor celor mai inalte cu unul dintre factori si, simultan, avand incarcaturi relativ minime cu dezirabilitatea sociala.

Itemii preliminari, dintre care multi au fost rescrisi, au fost analizati factorial in cadrul unui nou lot de subiecti normali pentru a determina scalele de baza pentru ZKPQ; din cei 100, 90 de itemi au avut incarcaturi inalte cu factorul pentru care au fost atribuiti, desi unul care a avut o incarcatura ridicata pe un al doilea factor a fost eliminat. Astfel au ramas 89 de itemi de continut. Au fost adaugati 10 pentru o scala de 'raritate' menita a semnaliza tendinta de a disimula sau de a raspunde neglijent.

Descrierea scalelor testului

Impulsive Sensation Seeking, ImpSS, 19 itemi: cautarea senzatiei & impulsivitate (lipsa de planificare)

Factorizarea a condus la 2 factori: Itemii de impulsivitate: descriu o lipsa de planificare si o tendinta de a actiona impulsiv, fara sa se gandeasca.

Itemii de cautare a senzatiei, descriu o nevoie generala de excitare, o preferinta pentru situatii impredictibile si prieteni si nevoia de schimbare si noutate. NU apare nici o mentionare a activitatilor specifice precum: bautura, utilizarea drogului, sexualitate, sporturi riscante.

Neuroticism - Anxiety Scale N-Anx, 19 itemi

Itemii descriu o conditie de tulburare emotionala, tensiune, ingrijorare, teama, indecizie obsesiva, lipsa de incredere in sine si sensibilitate la critica. Analiza factoriala indica un singur factor.

Aggresion - Hostility, Agg-Host, 19 itemi

Jumatate dintre itemi descriu tendinta spre exprimare verbala agresiva; altii indica un comportament brutal, nechibzuit sau antisocial, razbunator si dispretuitor, un temperament viu si manifestand nerabdare fata de ceilalti. Scala este omogena analiza indicand un singur factor.

Activity Act. , 17 itemi: activism general & efort in munca

Scala cuprinde doua grupe de itemi: primul se refera la nevoia de activitate, nerabdare si neliniste cand nu are nimic de facut; al doilea, indica preferinta pentru munca grea si provocativa, si multa energie investita in munca si alte sarcini.

Sociabilitate Sy, 17 itemi: petreceri si prieteni & izolare, intoleranta

Analiza factoriala indica un grup de itemi care descriu placerea pentru petreceri mari, interactiuni la petreceri si de a avea multi prieteni.

Al doilea factor obtinut indica o intoleranta pentru izolare sociala si placerea pentru activitati solitare la introverti.

Raritatea, 10 itemi. Nu constituie o scala temperamentala dar poate fi folosita pentru a elimina subiectii care au raspuns fara grija pentru adevar. Itemii scalei sunt in majoritate scorati "Adevarat", iar continuturile lor sunt dezirabile social sau exagerate si improbabil de a fii considerate 'adevarat' de orice om. Majoritatea scorurilor sunt 0 sau 1; doar 4% dintre subiecti scoreaza peste de 3 puncte, deci rezultatul poate fi utilizat ca o limita pentru inregistrarile cu semn de intrebare.

conditionare, in genere, ceea ce depinde de altceva. in studiile de conditionare descrie un raspuns care a fost facut dependent de un stimul initial neutru. Termenul original al lui Pavlov de reflex conditionat, este denumit in prezent raspuns conditionat

constiinciozitatea, Domeniul acestui factor se refera la autocontrol, sub aspectul capacitatii de autoorganizare, indeplinire a indatoririlor, planificarii; sunt persoane care isi definesc si urmaresc scopurile, hotarati si cu vointa formata.

continuu, termen care se refera la dimensiunile pe care poate varia o caracteristica distincta de comportament intre doua extreme sau poli (de exemplu continuum-ul extraversie - introversie); se aplica atat unor dimensiuni fizice cat si unor dimensiuni subiective care pot face obiectul unei evaluari de gradient.

dezvoltare, se refera, specific pentru personalitate, la procesul de schimbari care are loc de-a lungul intregii vieti a individului; Prin schimbare ne referim in acest context la modificari calitative sau cantitative in structura si functionare. (DP 85)

diagnostic diferential, diagnosticul care are ca scop diferentierea intre doua sau mai multe boli sau tulburari similare pe carele prezinta un individ. Extins, a ajuns sa fie folosit pentru a distinge intre conditii de multe feluri in psihologia sociala si in studiul personalitatii.

dimensiune, orice trasatura psihologica ce poate face obiectul unei cuantificari, sau orice scala construita la care pot fi raportati indivizii.

dinamica personalitatii, studiul aspectelor dinamice, complexe, interactive ale motivatiei, emotiei sau comportamentului (DP 85)

empiric, aspect care decurge din tatonari practice, neghidate de un scop sau de un cadru teoretic.

eu, sediul si ansamblul motivatiilor si actelor unui individ care conditioneaza adaptarea sa la realitate, ii satisface trebuintele si rezolva conflictele datorate unor dorinte vs. conditii incompatibile.

extraversie, trasatura de baza a personalitatii care imprima anumite caracteristici persoanei: extravertul apare sociabil, se simte in largul sau printre oameni si grupuri mari, este afirmativ, activ, vorbaret; ii place ceea ce este excitant, stimulativ, are o dispozitie generala vesela, energica si optimista.

factor de personalitate, caracteristicile implicatiei si investitiilor psihice in comportamente si activitati. Factorul reprezinta o clusterizare statistica de itemi obtinuta in urma derularii unei analiza factoriale, a carei consistenta si denumire psihologica necesita o activitate specializata.

imaginea de sine, ca o subdiviziune a adaptarilor caracteristice persoanei. Raspunsurile la chestionarul de personalitate sunt legate cel mai mult si, desigur, cel mai direct, de acest nivel al imaginii de sine. Imaginea de sine nu este un aspect singular ci o organizare de idei, un model de percepere legata de eul propriu. Odata stabilizata, imaginea de sine furnizeaza un ecran sau un filtru prin care este perceput, vazut, evaluat sau inteles orice altceva. Felul cum se percepe ce simte despre sine o persoana este, in ultima instanta, influentat de o multitudine de experiente traite acasa, la scoala, in diferite grupuri sociale din care face parte.

influente, subiectul crede ca este supus unei forte interne sau externe care-i dirijeaza gandurile, ii moduleaza sentimentele si ii comanda actele sau comportamentul.

integrarea personalitatii, termen care se refera la coordonarea, organizarea sau unificarea unor trasaturi separate, a unor dispozitii de comportament, motive sau emotii care constituie personalitatea unui individ; situatia inversa, este denumita dezintegrarea personalitatii (DP 85)

interrelatii dinamice, termen aplicabil oricarui tip de relatii umane in care mai multe aspecte se intrepatrund si interrelationeaza astfel incat schimbarea care apare la o persoana va avea efecte asupra celeilalte persoane; dinamic este un termen care in mod specific se refera la motivatie (R.S.Woodworth), procese inconstiente (S.Freud, C.G.Jung) si campuri complexe de forta psihologica (K.Levin).

intuitie, sesizarea directa a elementelor organizate spontan intr-un ansamblu determinat. C.G. Jung face din ea o functie fundamentala a psihicului, datorita careia, in mod subit, un continut ne este prezentat sub o forma definitiva, fara ca noi sa stim cum s-a ajuns aici.

metoda, ansamblu de proceduri, demersuri sau reguli adoptate in conducerea unei cercetari. In multiplele domenii aplicative in psihologie s-au dezvoltat metode care traseaza modalitati de interactiunea practicianului cu persoanele studiate sau asupra carora se intervine; vorbim de metoda observatiei, metoda de grup, metoda globala sau analitica, metoda nondirectiva, metoda comportamentala etc. Este esential sa se raporteze faptele observate la metodele utilizate pentru studiu. (DP 91)

model, in engleza si uneori preluat ad literam in limba romana 'patern', se refera fie la un model sau un esantion, fie la o configuratie sau grupare de parti sau elemente cu o structura coerenta. Analiza de patern este o tehnica statistica prin care se incearca descoperirea setului de itemi de test care au o 'apartenenta' comuna. (DP 85)

normal, in sens larg se refera la ceea ce deriva dintr-o norma; in sens psihologic specific, se refera la conditia psihologica de non-boala, absenta a tulburarilor mentale, a retardului mintal sau a altor disfunctii psihologice

organizarea trasaturilor, un termen care se refera la un set ipotetic de interrelationari intre diferitele trasaturi de personalitate ale unei persoane

patern, termen apropiat de cel de structura, de forma, configuratie, tip, model, schema, matrice. Indica atat structura organica, fizica, cat si cea comportamentala.

prognoza, o predictie privind cursul sau rezultatul unui proces, fie el psihologic, educational, metodologic, etc. (DP 85)

scala, in sens general, orice procedura sau instrument folosit cu scopul dea aranja obiectele sau evenimentele in serii progresive; astfel ca in fiecare caz in parte exista o regula pentru a permite atribuirea unui numar sau unei valori obiectelor sau evenimentele scalate. In mod specific, indica un instrument de testare care are itemii sau sarcinile aranjate de-a lungul unei dimensiuni; dimensiunea poate fi una dintre    mai multe, precum cea a dificultatii (de exemplu in scalele de inteligenta), sau preferintei (ca de exemplu in scalele de atitudini). O scala psihologica specifica un sistem de masurare a unei variabile psihologice. Orice scala necesita un numar de calitati: printre acestea validitatea semnifica faptul ca instrumentul masoara corect obiectul studiat, intr-o modalitate specifica. validitatea se poate obtine si comparand cu o alta scala. Validitatea externa se obtine prin compararea cu un criteriu extern. Fidelitatea implica de exemplu, omogenitatea itemilor scalei, posibilitatea de a replica rezultatele in timp sau cu o forma paralela. Principalele erori metodologice decurg din lipsa de adecvare a instrumentelor alese in raport cu prezumtia teoretica a unui studiu sau din inferarea unor concluzii abuzive plecand de la rezultatele codate. Standardizarea scalelor psihologice a introdus un progres metodologic important pentru evaluarea personalitatii. (DP 85)

taxonomie, un set de principii sistematice ce permit clasificarea; taxonomia realizata de Cattell doreste se sistematizeze riguros multitudinea de termeni care se refera la personalitate in sens larg si realizeaza un Index Universal, fiecare factor primind un indicativ de cod propriu; de asemenea, unii dintre factorii astfel clasificati au primit si denumiri colationate de autor cu scopul evitarii confuziilor (de exemplu, factorul J, denumit zepia vs. coasthenia).Date mai ample in lucrarea Personality and Motivation. Structure and measurement, World Book, New York, 1957.

temperamentul apolonian, NF -intuitiv si afectiv

temperamentul dionisiac, SP - senzorial si perceptiv

temperamentul epimetean, SJ - senzorial si rational

temperamentul prometean, NT - intuitiv si logic

tendinta accentuata, invarianta operationala care genereaza manifestari pregnante nu numai in raport cu media, ci si cu abaterile de la medie.

tendinte sau trasaturi bazale, faimosii superfactori ai personalitatii - nevrotism, extraversie, deschidere, agreabilitate, constiinciozitate - apar aici ca dispozitii psihice fundamentale. Intre aceste tendinte bazale din care fac parte trasaturile de personalitate si biografia obiectiva a persoanei, care include comportamentele specifice, nu exista o legatura directa. Trasaturile de personalitate apar ca subdviziune majora a tendintelor de baza, alaturi de abilitatile cognitive, sexuale si de alte materiale primare ale psihismului.

timie, situatia globala a starii de spirit, care corespunde unor combinatii intre mai multe dimensiuni emotionale.

trasatura accentuata, caracteristicile specifice accentuarii se manifesta ca invarianti operationali; vor genera manifestari pregnante - in termeni normativi - nu numai in raport de 'media' dar si de 'abaterile de la medie'. Limitele dintre normal, in termeni cantitativi, tendinta spre 'mediu', accentuat si dizarmonic nu sunt fixe iar delimitarile specifice se realizeaza in functie de intensitatea, constanta si gradul de socializare al manifestarii care exprima trasatura accentuata, independent de imprejurarile exterioare.

trasatura de personalitate, reprezinta o dispozitie sau caracteristica subiacenta presupusa care poate fi folosita ca o explicatie pentru regularitatile sau aspectele consistente dale comportamentului acesteia. In sens mai larg, o descriere a modurilor de comportament, percepere, gandire caracteristice pentru o persoana; acest sens este folosit strict descriptiv, fara existenta unei intentii explicative. (DP 85)

trasatura, in genere o caracteristica rezistenta care poate servi ca explicatie pentru regularitatile comportamentale observate la acea persoana, pentru ceea ce este consistent in comportamentul ei. Trasatura este o entitate teoretica care este folosita pentru a explica consistentele comportamentale ale persoanei sau diferentele dintre consistentele comportamentale a mai multor persoane; in acest sens, este incorect sa utilizam termenul pentru a desemna aceste aspecte comportamentele in sine. (DP 85)

trasaturi de temperament, trasaturi ce descriu stilul general al de comportament al unui individ ca raspuns la mediu