Asigurarea suportului psihologic inainte de plecarea in misiune in teatre de operatii militare multinationale

Asigurarea suportului psihologic inainte de plecarea

in misiune in teatre de operatii militare multinationale

Generalitati

Inainte de plecarea in misiune, se vor desfasura un set de activitati cu militarii din structurile Statului Major al Fortelor Aeriene care si-au exprimat dorinta, prin rapoarte personale, sa participe si au fost selectionati sa faca parte din detasamente care urmeaza sa execute la misiuni multinationale.

Nu doresc sa insist in cadrul lucrarii mele pe activitatea de selectie a personalului pentru participarea la misiuni dar este important sa mentionez ca aceasta trebuie sa se execute cu maxima responsabilitate pentru a se evita includerea in randul personalului militar sau civil selectat a persoanelor care nu sunt apte medical grupa a IV-a, sau nu corespund din punct de vedere psihic si fizic pentru executarea misiunii (aici un rol determinant jucandu-l testarea psihologica, executata cu responsabilitate, de catre personal specializat si in institutiile de profil si teastarea capacitatii de efort fizic).

Activitatile specifice de suport psihologic care se vor desfasura ulterior incheierii procesului de selectie se vor executa sub coordonarea structurilor specializate de actiuni psihologice desemnate, urmarindu-se specificul tipului de operatie militara (misiunea) la care urmeaza sa participe militarii detasamentului.

Imediat dupa constituirea detasamentului, militarii incep un program de instruire care cuprinde, pe langa temele de pregatire militara generala, educatie fizica militara, pregatire de specialitate si programele de pregatire psihica specifica pentru tipul de misiune la care urmeaza sa participe. Aceste programe pot fi de: sine statatoare, teoretice si practice, sau modulate pe celelalte discipline de pregatire.

Obiectivele ce urmeaza a fi atinse in urma parcurgerii acestor programe de pregatire trebuie sa urmareasca urmatoarea ordine:

intarirea si diversificarea structurii motivationale a fiecarui militar, ce va constitui suportul tonusului moral general pe timpul indeplinirii misiunii si al coeziunii militarilor detasamentului

cunoasterea si intelegerea specificului local, a traditiilor, a elementelor definitorii ale culturii si religiei din zona de dislocare si din cea de operatii;

cunoasterea istoricului conflictului (situatiei), a partilor beligerante, a factiunilor ostile si a celorlalte contingente nationale participante la misiune;

cunoasterea prevederilor de baza ale legislatiei interne sau internationale, ale tratatelor si intelegerilor in baza carora se desfasoara misiunea, ale regulilor concrete de angajare (functie de specificul si locul de desfasurare al misiunii);

cunoasterea factorilor de risc si a manifestarilor specifice stresului asociat acestor tipuri de misiuni;

insusirea unor elemente de baza cu privire la managementul stresului;

insusirea unor tehnici simple de negociere (in special pentru ofiteri si comandanti);

intarirea coeziunii echipajelor, subunitatilor si a detasamentului;

invatarea unor cuvinte si expresii de baza in limba vorbita de populatia din zona de dislocare si de operatii;

automatizarea unor metode comportamentale, precum si a unor deprinderi indispensabile indeplinirii cu succes a misiunilor ce vor trebui executate.

Un rol important in indeplinirea obiectivelor amintite il joaca studiile de tara sau de regiune (militare sau de cooperare civili-militari - CIMIC), care sunt prezentate participantilor la misiunile multinationale, in partile cei privesc, de catre echipe mobile de instructori din cadrul unor unitati specializate (de operatiuni psihologice sau de cooperare civili-militari), in perioda de pregatire a misiunii, pe baza unor expuneri teoretice ( elemete privind geografia, istoria si diversitatea culturala, specificul local si traditiile, elementele definitorii ale culturii si religiei din zona de operatii, etc), sau pe baza unor sedinte practice (de negocieri si medieri, sau de aplicarea regulilor de angajare).

In aceasta etapa, militarilor li se prezinta "Codul/ Ghidul de conduita" (Code of conduct) sau "Regulile de comportament" (Rules of behaviour), pentru teatrul de operatii in care urmeaza sa fie dislocati. Aceste documente, care sunt puse la dispozitia fiecarui militar din cadrul Fortei Multinationale, au la baza intocmirii lor studiile, evaluarile si estimarile efectuate de elemente specializate ale Fortei , cu privire atat la zona de responsabilitate, cat si la zonele de interes ale acesteia

Documentele pot fi realizate in forma grafica si text, nu sunt voluminoase, pot fi purtat in buzunar de catre fiecare militar si cuprind intr-o forma sintetizata principalele regului si norme de conduita pe care militarii fortei multinationale trebuie sa le respecte atata timp cat sunt dislocati in acea zona de operatii, precum si alte informatii care sunt considerate a fi utile.

Un model, in care am incercat sa sintetizez principalele elemente pe care trebuie sa le cuprinda un astfel de "Cod de conduita", care s-ar putea intocmi pentru militarii din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene participanti la operatii multinationale este prezentat la Anexa nr. 4.

Astfel, timp de sase luni, membrii primelor detasamente ale Fortelor Aeriene ale Romaniei care au participat la operatiunea "ALTHEA", au urmat un program specific de pregatire teoretica si practica, militarii Detasamentului "BRAVO" beneficind in plus de aportul substantial al "lectiilor invatate" desprise in urma executarii misiunii de catre Detasamentul "ALFA".

Aspectul psihologic a fost axat, in principal, pe pregatirea psihica "modulata" pe cea de specialitate, tinandu-se cont de specificul misiunii care urma sa fie executata: transport de tehnica si personal, recunoastere aeriana, cautare-salvare si evacuare medicala.

Activitatile de suport psihologic nemijlocit au urmarit indeosebi: cunoasterea documentelor in baza carora a fost instituita misiunea; constientizarea personalului detasamentelor asupra importantei si specificului misiunii; diversificarea si amplificarea motivatiilor pentru participarea la misiune, dincolo de interesele materiale (financiare in special); intelegerea raspunderii ce le revin ca reprezentanti ai Statului Major al Fortelor Aeriene ale Romaniei; cunoasterea riscurilor previzibile si a specificului zonei de dislocare si de operatii; formarea deprinderilor necesare pentru a actiona oportun, in situatii limita; cunoasterea traditiilor si a obiceiurilor locale; identificarea elementelor distinctive ale altor armate participante la misiune; insusirea unor tehnici de confort si control psihomoral.

La acestea s-a adaugat instruirea privind asigurarea igienei personale si colective, protectia faunei si a florei, precum si a masurilor ce trebuiesc luate in zonele ce nu ofera conditii civilizate de viata sau sunt greu accesibile.

2. Pregatirea psihica specifica" operatiilor militare de stabilitate realizata cu participantii din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene

Necesitatea pregatirii psihice specifice" operatiilor de stabilitate este una din laturile primordiale, de natura sa convinga pe toti oficialii Aliantei Nord-Atlantice asupra preocuparilor manifestate in Armata Romaniei cu privire la pregatirea in vederea participarii la operatii militare de stabilitate in cadrul unor aliante sau coalitii multinationale.

Fiecare secol isi are dilemele si temerile lui in ceea ce priveste viitorul. Conform parerilor unor specialisti in domeniu, se pare ca in viitor lumea va avea parte, din nefericire, de tot mai putina pace. Numarul de conflicte va creste si vom asista mai ales la o diversificare a acestora. Informatizarea si lupta angajata in conflictele regionale de forte coalizate vor fi caracteristice razboiului din secolul al XXI-lea. Instabilitatea deja castiga teren, iar confruntarile au devenit explozive, cuprizand o intreaga gama de crize interne cu caracter social, etnic, religios, economic si chiar rivalitati interstatale.

Mozaicul de forte, de orientari politice, de probleme nesolutionate si de conflicte deschise, alaturi de prezenta principalelor puteri mondiale, creeaza un teren, incontestabil propice, extinderii terorismului, care este din ce in ce mai sofisticat.

Misiunile viitoare ale armatelor se pare ca vor avea ca obiective prioritare controlul crizelor, operatii pentru pace, actiuni umanitare, actiuni de cautare- salvare, antidrog si antiteroriste, actiuni pentru stoparea imigratiei ilegale si de mentinere a ordinei constitutionale, etc.

Este deci deschisa era razboiului neconventional. Arsenalul clasic al actiunilor violente este mentinut ca potentialitate, fiind activat si folosit ca atare intr-o masura mai redusa. As putea spune ca violenta este mascata in non-violenta, iar agresiunea este instrumentata non-violent, razboiul devine "supra -simbolic", iar agentii actiunii armate devin manipulatori de simboluri. [ B 19, pag. 257]

Problematica angajarii Romaniei si participari armatei romane la operatii militare de stabilitate sub egida ONU sau a altor organisme internationale este deosebit de complexa, datorita conotatiilor politice, juridice, militare, economice si, nu in ultimul rand, psihologice.

Conotatiile participarii la operatii de mentinere a pacii vizeaza indeosebi: adaptarea doctrinei si teoriei militare, in sensul ca doctrina si teoria militara traditionala presupun un inamic clar definit in conditiile unei agresiuni ori, in operatiile de mentinere a pacii, militarii se vor confrunta cu situatii in care, fie nu exista nici un inamic, fie acesta nu este clar definit

A devenit fireasca preocuparea ce a inceput sa se manifeste in ultimi ani de a se acorda mai multa atentie studiului aprofundat asupra conditiilor participarii militarilor romani la operatiile de stabilitate pentru a se desprinde concluzii si invataminte benefice in perspectiva pregatirii psihice a efectivelor din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene participante la misiuni in slujba comunitatii internationale.

Deseori, cei angrenati in asemenea actiuni intalnesc situatii ce le ameninta viata, dezastre neasteptate, sunt martori la ranirea sau moartea multor oameni sau la atrocitati inimaginabile, vin in contact apropiat cu civili nevinovati, personal necombatant ce sufera de pe urma consecintelor "conflictului" sau sunt in mod direct expusi pericolelor, fiind vulnerabili in fata actelor de terorism.

Aceste experiente traumatizante, combinate cu presiunea continua generata de responsabilitatile ce le revin, pot avea ca efect, la un anumit nivel al stresului, manifestarea unui comportament care este dificil de inteles sau de controlat daca militarii nu au o pregatire psihica corespunzatoare misiunii.

Din analiza misiunilor efectuate pana in prezent de catre militarii romani, participanti la operatii militare de stabilitate, a reiesit ca dupa dislocare, acestia s-au confruntat cu stimuli noi, de natura fizica, psihica, intelectuala si culturala, care le-au solicitat efortul de adaptare, in sensul necsitatii formarii unor noi deprinderi de actiune si a unor modele noi de conduita potrivite noilor conditii de trai.

Voi incerca sa prezint, in continuare, principalele probleme de adaptare rezultate din conditiile de viata pe timpul misiunilor, caracteristicile propriu-zise ale acestora, solicitarile afectiv-emotionale si relatiile interpersonale.

Conditiile de viata, cu cateva coordonate comune pentru toti militarii, indiferent de locul si durata misiunii, se refera la urmatoarele aspecte:

asigurarea logistica a fost apreciata de peste 30% dintre participanti ca fiind "deficitara", din cauza dificultatilor intampinate in privinta cazarii, hranirii, asigurarii cu echipament si cu piese de schimb;

petrecerea timpului liber in tabere a fost considerata "corespunzatoare" de 77% dintre militari, ceilalti avand o atitudine mai critica. Principalele preferinte de relaxare, pe timpul misiunilor, in raport de posibilitatile locale, au fost: jocurile sportive in aer liber (87%), jocurile de club (67,7%), comunicarea cu familia sau prietenii din tara (61%), cititul presei (53%), somnul (25,5%), iar 23,45% au preferat alte genuri de odihna (plaja, excursiile, cumparaturile, auditiile muzicale, etc.);

conditiile geoclimatice au afectat direct 13,4% dintre participanti, in special pe cei care au executat misiuni in Africa, Asia si Orientul Mijlociu, datorita climei specifice si a diferentelor de fus orar, indeosebi in prima parte a misiunii;

distrugerile provocate de razboi au afectat 26,8% dintre participanti, acestia neasteptandu-se sa intalneasca astfel de elemente specifice perioadei post-conflict;

traditiile culturale, religioase si normele legale din zona au solicitat un efort de adaptare ridicat, mai cu seama in perioada initiala a misiunii, afectand 7,5% dintre participanti.

Procentele prezentate anterior sunt conform unor studii efectuate de Sectia de Investigatii Psihosociale ale Armatei. Sondajul a fost facut in septembrie 2001, pe un esantion reprezentativ de 208 militari care au executat cel putin o misiune de stabilitate sau in sprijinul pacii. Internet: http// wwwpsihologieonline.ro/ ]

Caracteristicile propriu-zise ale misiunilor au influentat starea psihica a combatantilor prin dificultatea, gradul de noutate, periculozitatea, monotonia si durata misiunii.

Fiecare din caracteristicile enumerate au exercitat atat efecte pozitive (dezvoltarea rezistentei psihofizice, a increderii in fortele proprii, a curajului, etc.), cat si efecte negative (stres, anxietate, teama, oboseala, plictiseala, apatie, scaderea interesului pentru misiune, insubordonare, consum exagerat de alcool, etc.) si au fost resimtite cu intensitati diferite de catre militari.

Solicitarile afectiv-emotionale generate de departarea de tara si de relatiile interpersonale au exercitat si ele presiuni in procesul de adaptare. Pentru cei mai multi militari, au avut efecte solicitante: izolarea in tabere, privarea de afectiunea celor dragi de acasa, comunicarea dificila cu cei din tara, volumul limitat al informatiilor despre situatia social-politica si economica din patrie. Solicitarile afectiv-emotionale au afectat, potrivit celor chestionati [ibidem], 30% dintre militari.

Relatiile interpersonale pe timpul misiunii, au fost caracterizate de participanti ca [ibidem] "regulamentare, pozitive" (66%), "relaxate, lejere" (28,4%), "incordate" (4,1%), "conflictuale" (1,5%), dar viata in subunitatile constituite ad-hoc (pentru misiune) au produs, in cele mai multe cazuri, o serie de disfunctionalitati intragrupale ilustrate prin "frecventa relatiilor conflictuale". Astfel, 77,3% dintre participanti nu au avut relatii conflictuale, 21,7% au avut rareori relatii conflictuale, iar 1% deseori. In acest sens, 57% dintre cei chestionatiau afirmat ca selectionarea pentru misiune a unor subunitati dinainte constituite si nu a militarilor izolati a grabit procesul de inchegare a detasamentelor.

Aceasta activitate de documentare mi-a permis sa identific trei perioade de timp distincte, pe durata misiunilor de stabilitate si in sprijinul pacii (pentru misiunile cu durata de 6 luni), care s-au individualizat atat prin nivelul solicitarilor, cat si prin capacitatea de raspuns adaptativ al militarilor. Acestea ar putea fi: o perioada initiala, de adaptare la majoritatea solicitarilor, cu durata medie de circa 2 - 3 saptamani; o perioada propriu-zisa, de oferire a unor raspunsuri psiho-comportamentale adaptate la solicitarile aparute, cu o durata de aproximativ 4 - 5 luni si una finala, de asteptare in vederea inapoierii in tara, cu o durata de aproximativ o luna.

Aceleasi perioade le putem identifica si la misiunile cu durata de 4 luni, precum si la cele de observatori ONU sau OSCE cu durata de un an, numai ca difera intervalele de timp caracteristice fiecarei perioade.In cadrul acestora, retine atentia faptul ca o serie de aspecte de adaptare, acuzate de un procent insemnat de militari, in perioada initiala a misiunii, dispar dupa 2 - 3 saptamani, singurele solicitari cu o dinamica ascendenta, percepute de un procent mare de militari, fiind dorul de casa si monotonia.

Pe timpul executarii misiunii a rezultat ca 5 - 21% [ibidem] dintre militari au fost afectati de cel putin o problema de adaptare, iar prevenirea aparitiei aspectelor negative se poate realiza prin acordarea unui plus de atentie acestora, atat pe timpul pregatirii psihice a misiunii, cat si pe durata desfasurarii acesteia.

In concluzie, imposibilitatea contactului cu "specificul" misiunii ridica probleme si dificultati, fiind necesara o pregatire psihica prealabila, menita sa-l invete pe combatant sa-si controleze trairile si starile, sa-si utilzeze toate disponibilitatile psihice, sa-si dirijeze si sa-si conduca comportamentul cu ajutorul reglarii si autoreglarii starilor psihice in vederea realizarii unei conduite optime si adecvate. In operatiile de stabilitate si in sprijinul pacii, nu cerintele misiunii in sine sunt greu de infruntat, ci momentul premergator acesteia, cand trebuie proiectata, organizata si planificata pregatirea psihica a efectivelor participante, un rol deosebit avandu-l analiza psihologica a situatiei sau a misiunii si cunoasterea mediului in care aceasta se va desfasura.

Mediul in care se poate desfasura misiunea poate fi: permisiv - cand operatia are consimtamantul general si exista o amenintare minima pentru cei care asigura asistenta umanitara (de exemplu, Angola, Coasta de Fildes, Congo,Sudan, zona Balcanilor), unde populatia locala, refugiatii si alte grupuri din zona asteapta asistenta din partea trupelor de "peace-keeping", indiferent de mandatul lor real; incert - cand fortele guvernamentale ale tarii gazda nu au un control efectiv asupra intregului teritoriu sau asupra intregii populatii din cadrul zonei de operatii sau de tranzit (de exemplu, unele regiuni din Afganistan si Irak); ostil - cand amenintarea este mare, datorita dezordinii civile, actiunilor teroriste sau a luptelor (de exemplu, unele regiuni din Afganistan si Irak).

Granita de separatie intre un mediu incert si unul ostil este forte greu de demarcat, iar evolutia situatiei, de cele mai multe ori, este atat de rapida incat tranzitia de la un tip de mediu la altul se poate face extrem de rapid.

In aceste ipostaze, militarul roman, din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene se poate confrunta cu o serie de elemente nefavorabile, cum ar fi: instruirea insuficienta pentru situatiile limita (salvare, evacuare, ingrijirea ranitilor, etc.); informatii incomplete si contradictorii; aprovizionare si sprijinul precar sau chiar absenta totala a acestora; modificari drastice si instantanee ale conditiilor de viata (hranire, ingrijire corporala, somn, etc.); conditii de mediu modificate sau dificile (climaterice, de teren, etc.); periclitarea sanatatii, a vietii proprii; salvarea si/ sau evacuarea muribunzilor si a mortilor; imaginile dezolante, oripilante ale locurilor incidentelor critice (ruine, incendii de proportii, cadavre sfartecate, sange, etc.).

Persistenta situatiilor dificile, imposibiliattea depasirii lor sau a diminuarii tensiunilor emotionale pe care o intretin, pot determina comportamente contradictorii fortuite. In aceste imprejurari, uneori, pentru a invinge starea de teama si anxietate, se savarsesc actiuni deosebit de riscante pentru a proba fata de propria constiinta validitatea capacitatii de adaptare si rezistenta la dificultatile situationale. Prin acelasi mecanism actioneaza si comportamentul de compensare, cand deficitele fizice sau morale provoaca actiuni care trebuie sa probeze capacitatea de performanta a unor realizari in domeniile accesibile, dar de alta natura decat cea stresanta.

Tinand cont de cele precizate, se impune ca procesul pregatirii efectivelor Statului Major al Fortelor Aeriene participante la misiuni multinationale de stabilitate si in sprijinul pacii sa se diversifice in functie de noile dimensiuni ale conflictelor. In acest context este obligatoriu a se desfasura o pregatire "specifica", misiunii care sa cuprinda atat activitati teoretice, cat si practic-aplicative, avand ca principal obiectiv dezvoltarea cu precadere a urmatoarelor domenii:

CAPACITATEA PERCEPTIVA

Educarea perceptiei spatiale;

Educarea perceptiilor de timp;

Educarea simtului ritmului (metodica timpilor si miscarilor);

Dezvoltarea echilibrului si a kinesteziei proprii;

Dezvoltarea perceptiei miscarii tintelor, obiectivelor, etc.

MEMORIA MOTRICA

ATENTIA

Stabilitatea;

Distributivitatea;

Flexibilitatea (comutativitatea);

Volumul;

Intensitatea (gradul de concentrare).

ECHILIBRUL EMOTIONAL

MOTIVATIA

Spirit combativ, competitie, emulatie;

Interes pentru specialitatea militara.

APTITUDINILE

Capacitatea de insusire rapida si eficienta a unei sarcini (verbala, motorie, auditiva, etc.);

Capacitatea de progres;

Capacitatea de lucru in conditii de stres.

PERSONALITATEA

Spirit critic;

Spirit autocritic;

Independenta;

Curaj;

Creativitate.

Astfel, pregatirea psihica a militarilor, care vor participa la misiuni multinationale, de stabilitate si in sprijinul pacii, atrage numeroase probleme circumscrise domeniului, dobandind particularitate in conceptia pregatirii, in scopul, obiectivele si metodologia aplicata.

Pentru realizarea scopului acesteia - cresterea profesionalismului militarilor in cadrul misiunilor multinationale (izolate, independente, in afara granitelor tarii, etc.), pregatirea psihica "specifica" misiunii a efectivelor participante va trebui sa-si formuleze obiective stricte, concrete si precise, care sa duca la formarea unui adevarat militar/ combatant, apt pentru indeplinirea unor astfel de misiuni, la care se asociaza, in prealabil, o metodologie proprie de selectie si de incadrare a efectivelor detasamentelor.

O scurta incursiune in acest ultim domeniu releva faptul ca incadrarea detasamentelor trebuie facuta pe baza de voluntariat (desfasurandu-se in acest sens campanii publicitare prin mass-media civila si militara), urmate de sustinerea unor teste psihologice (nivel mental si structura de personalitate) si trecerea unor probe fizice si aplicativ-militare (cand este cazul), cu bareme foarte riguros stabilite.

In contextul tematicii, pot sa afirm ca, desi privita la inceput cu suspiciune sau chiar cu ostilitate, verificarea aptitudinilor psihice , fizice si militare a fost ulterior recunoscuta ca singurul instrument stiintific avut la indemana pentru incadrarea cu personal la nivelul standardelor Organizatiei Natiunilor Unite sau a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (respectiv Organizatiei Atlanticului de Nord) in domeniu si, totodata, capabil sa elimine zvonurile si perceptiile potrivit carora "admiterea" in unitati sau detasamente destinate pentru a executa misiuni multinationale poate fi determinata de functionarea unor mecanisme bazate pe subiectivism sau interese mercantile.

Pregatirea psihica a efectivelor include o etapa de cunoastere ce cuprinde activitati prin care se investigheaza atat viata psihica a militarilor selectionati, cat si comportamentul lor. Se continua cu o etapa de motivare, care debuteaza cu semnarea contractului de angajare pentru misiune si care pe parcursul ei cristalizeaza responsabilitatile materiale si psiho-morale ce deriva din aceasta activitate. Ultima etapa a pregatirii psihice este etapa de actiune.

Principiul voluntarismului este decisiv si fundamental, privit ca un act de vointa si de constiinta riguros fundamentat, deorece daca motivatia superioara a unor militari angajati in astfel de actiuni graviteaza injurul salarizarii in valuta (dolari USA), nu trebuie uitat ca acestia isi asuma riscuri, accepta pentru un timp departarea de familie, rude, prieteni si sunt supusi in permanenta fenomenelor de oboseala fizica si psihica, pericolelor si stresului.

Motivatiile personale sunt preponderent de natura materiala. Astfel, in urma unui studiu executat in anul 2004 de Sectia Investigatii Psihosociale a Armatei [B 32], 67% dintre subiecti au indicat, ca principal motiv al intentiei lor de participare, sansa castigului financiar. Celelalte motive, care determina intentia de a se oferi voluntari in misiuni multinationale de stabilitate si in sprijinul pacii, sunt: dorinta de a dobandi experienta profesionala (25,8%), dorinta de a vedea tari noi (4,4%) si spiritul de aventura (2,4%), orientarea puternic favorabila pentru acest gen de misiuni explicandu-se in special prin atractia baneasca, in conditiile in care, pe ansamblu, statutul social al militarilor romani este sub nivelul aspiratiilor lor de viata.

In etapa de actiune se realizeaza implicarea reala a militarilor in demersurile generate de desfasurarea actiunilor, repartizarea pe puncte de lucru, acomodarea si integrarea in cadrul acestora, indeplinirea programelor de actiune elaborate, respectarea ordinii si a disciplinei in zona de operatii, etc. Aceasta etapa este una selectiva, in sensul ca militarii care nu vor corespunde exigentelor, vor obtine rezultate nesatisfacatoare la testarile efectuate periodic sau vor comite abateri disciplinare, vor fi indepartati (vor fi inlocuiti in cadrul detasamentului de baza cu militari selectionati si care se afla in rezerva stabilita pentru misiune).

"Pregatirea psihica consta intr-un ansamblu de actiuni teoretice si practic- aplicative pentru insusirea cunostintelor, formarea deprinderilor si atitudinilor care sa asigure stabilitatea si echilibrul psihic al militarilor in diferite situatii" [B 11, pag. 113].

Contiuntul activitatilor de pregatire psihica trebuie sa cuprinda in principal probleme referitoare la: specificul si conotatiile psihologice ale misiunii primite; caracteristicile, posibilitatile si vulnerabilitatile partilor aflate in conflict si modul de exploatare a acestora; forme, metode, tehnici si mijloace care ar putea fi folosite; situatii care pot provoca teama, nesiguranta si adoptarea comportamentului adecvat; metode, procedee si tehnici de management al stresului; intarirea coeziunii subunitatilor ; conotatii psihice ale elementelor de mediu (relief, flora, fauna, timp, zi , noapte) si influenta acestora asupra psihicului militarilor; elemente de superioritate psihomorala fata de partile aflate in conflict si modul de valorificare a acestora; calitatile si starile psihice favorabile desfasurarii eficiente a actiunilor; reactualizarea unor deprinderi care sa asigure functionarea normala a psihicului in conditiile solicitarilor pe care le presupune actiunea, etc.

La elaborarea programelor de pregatire psihica "specifica" misiunii trebuie avuta in vedere respectarea unor principii ale pregatirii psihice [ibidem, pag. 113-114] si anume:

principiul realismului - ce presupune ca pregatirea sa cuprinda situatii de risc, situatii critice, de criza, conform misiunilor. Se urmareste ca luptatorul sa aiba suficiente ocazii de confirmare de sine, sa ajunga sa intuiasca ceea ce iar fi necesar in misiune, sa elimine barierele psihologice create sau pe cale sa se creeze in sistemul sau atitudinal si sa fie eliminate situatiile care au ca efect "surpriza totala";

principiul gradualitatii - prin care antrenamentele de pregatire psihica capata un caracter de crestere pas cu pas, a dificultatilor, numai dupa ce pasii anteriori au fost realizati. Confruntarea cu conditiile si situatiile dificile este treptata, in vederea eliminarii existentei "barierei psihologice" de genul "neajutorarea dobandita";

principiul motivatiei - ce se refera la dezvoltarea interesului luptatorilor fata de procesul de pregatire-instruire. Fara dorinta de a se pregati si perfectiona, fara a percepe utilitatea antrenamentelor, militarii nu vor putea obtine rezultate optime in activitate;

principiul continuitatii - ce are in vedere desfasurarea permanenta pe etape, a pregatirii psihice, avand un caracter neintrerupt. Se asigura astfel formarea: "deprinderilor cognitive", de a depasi si rezolva situatiile in conditiile de stres extrem si a "deprinderilor afective";

principiul unitatii dintre instructie si educatie - sau principiul "semnificatiei (importantei)"- in care trebuie sa se puna accent pe influentarea psihica pozitiva a luptatorilor pentru formarea unor calitati morale si de lupta deosebite, care sa asigure un tonus afectiv optim pe timpul desfasurarii misiunilor;

principiul cunoasterii - ce vizeaza caracterul practic al instruirii, pentru formarea unor deprinderi stabile, pe baza cunostintelor teoretice transmise si a unor exercitii intelectuale si fizice. In cadrul acestor instruiri practice este necesar sa se evite exercitiile si antrenamentele care produc oboseala si exercitiile si antrenamentele inutile care pot duce la o atitudine negativa fata cunostintele transmise;

principiul finalitatii - care presupune fixarea scopurilor de indeplinit in diferite etape de instruire, "de la simplu la complex", cu mobilizari fizico-psihice adecvate scopurilor si cerintelor finale.

Pregatirea psihica pentru desfasurarea unei misiuni multinationale trebuie, in principal, sa urmareasca ". pregatirea socio-umana si psihometodica a cadrelor de conducere participante si pregatirea psihica a trupei" [B 10, pag. 17], precum si pregatirea pentru (auto) controlul stresului.

Pregatirea ofiterilor de stat major

Trebuie sa asigure insusirea principiilor, metodelor si legilor psihologice care stau la baza instruirii, educatiei si a conducerii, si vizeaza in principal:

particularitatile si functionarea psihicului uman al efectivelor dislocate in diferite zone de criza;

particularitatile comportamentului individual si colectiv in situatii limita;

solicitarile psihice specifice misiunii;

aspecte psihologice ale activitatii de conducere;

metode eficiente de consolidare a moralului efectivelor,

simptomele specifice traumelor psihice produse si modalitatile de interventie necesar limitarii afectiunilor de ordin psihic;

modelele de actiune psihologica a partilor aflate in conflict, menite sa submineze moralul trupelor proprii si capacitatea combativa a acestora.

Pentru obtinerea unor astfel de abilitati, din punct de vedere didactic si metodic, pregatirea psihica trebuie efectuata tinandu-se cont de dimensiunea: intelectuala, afectiva, volitiva, precum si de modelarea unor insusiri de personalitate in cadrul acestora, cum ar fi:

LA PREGATIREA INTELECTUALA

Educarea atentiei;

Educarea spiritului de observatie;

Educarea capacitatii de intelegere si a gandirii;

Acumularea unor cunostinte generale si de specialitate, etc.

LA PREGATIREA AFECTIVA

Educarea unor sentimente si atitudini estetice;

Educarea sentimentelor, convingerilor, atitudinilor si conduitelor (comportamentelor) morale.

LA PREGATIREA VOLITIVA

Educarea spiritului de ordine si disciplina;

Educarea tenacitatii si perseverentei;

Educarea hotararii;

Educarea curajului, etc.

LA MODELAREA CARACTERIALA POZITIVA

Atitudine fata de sine: incredere, siguranta, degajare, autoapreciere realista, modestie, autocontrol, sentimentul demnitatii, etc.;

Atitudinea fata de altii: sociabilitate, prietenie, spirit colegial, incredere, etc.;

Atitudiea fata de misiune: umanism, patriotism, etc.

In concluzie, continutul pregatirii psihice consta in dezvoltarea, educarea si perfectionarea calitatilor psihice solicitate de actiunea militara, corespunzatoare fiecarei dimensiuni.

Pregatirea intelectuala trebuie efectuata in mod deosebit teoretic, dar si practic, prin mijloace specifice, avandu-se in vedere urmatoarele directii prioritare: educarea spiritului de observatie, a perceptiilor specifice, a calitatilor prosexice (stabilitate, concentrare, deplasare), a calitatilor gandirii (rapiditate, independenta, caracter critic), insusirea unor cunostinte teoretice si practice, precum si educarea imaginatiei si a creativitatii (flexibilitate, fluiditate, originalitate, ingeniozitate).

Pregatirea afectiva trebuie sa vizeze capacitatea militarilor de a-si stapani "emotiile negative"si de a realiza un echilibru emotional superior. Un accent deosebit se va pune pe transmiterea unor procedee de formare a capacitatii de stapanire a starilor afective negative (tehnici de relaxare) si de educare a sentimentelor morale superioare.

Pregatirea volitiva consta in educarea diferitelor calitati ale vointei si orientarea catre un scop, capacitatea de a depune eforturi optime, initiativa, darzenie, perseverenta si spirit de disciplina.

Educarea personalitatii se realizeaza in primul rand prin formarea unor atitudini pozitive, compatibile cu scopurile urmarite, prin dezvoltarea interesului pentru problemele teoretice si practice, dezvoltarea si modelarea aptitudinilor motrice generale si speciale, compatibilizarea insusirilor temperamentale cu misiunea, cat si prin dezvoltarea constiintei de sine si a capacitatilor de autoeducare.

Apreciez ca pentru misiunile multinationale, pregatirea cognitiva si cea afectiva, ca si calitatile psihice care vor fi cel mai frecvent solicitate constituie continutul principal al instruirii in domeniu, aceasta datorita, in principal, realitatilor cu care se pot confrunta militarii in astfel de misiuni.

Pentru aceasta, este absolut necesar, in opinia mea, ca prin pregatirea psihica, comandantii si ofiterii de stat major sa dobandeasca un minimum de cunostinte si de competente generale si specifice, astfel:

Aptitudini generale

cunoasterea reactiilor normale la stres in situatii anomale;

stapanirea de sine si talent de negociator;

managementul stresului si tehnici de relaxare;

exteriorizarea emotiilor si sprijin reciproc;

folosirea sprijinului unor organisme internationale, de exemplu al Comitetului International al Crucii Rosii (ICRC);

prevenirea, identificarea si combaterea abuzului de alcool si de droguri;

pregatirea pentru revenirea in tara si consilierea pentru reintegrare.

Aptitudini specifice

abilitatea de a distinge intre simplele "afectiuni" determinate de stres si tulburarile neuropsihiatrice sau organice serioase;

recunoasterea semnelor de alarma in instalarea oboselii de lupta sau devierilor de comportament;

cunoasterea momentului necesar de interventie la nivelul unitatii sau detasamentului , precum si trimiterea sau repatrierea celor afectati pentru acordarea asistentei de specialitate (pentru cazurile grave);

interventia si solutionarea crizelor la diferite niveluri;

prevenirea sinuciderilor;

tinerea sub control al militarilor violenti sau care manifesta predispozitie pentru acte de violenta.

Concluzionand, pot afirma ca printre caracteristicile psihologice pe care trebuie sa le obtina printr-o pregatire psihica "specifica" misiunii, ofiterul din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene care se inroleaza intr-o misiune de stabilitate, in cadrul unei forte multinationale, pot fi enumerate urmatoarele: impartialitatea, retinerea in folosirea fortei, credibilitatea, transparenta, aptitudinile foarte bune de comunicare cu populatia locala, flexibilitatea, toleranta, intr-un cuvant aptitudinea de "mediator".

In opinia mea, mediatorii au nevoie de patru tipuri sau seturi de abilitati, daca doresc sa aiba flexibilitatea ceruta pentru a face fata diverselor situatii cu care se confrunta, astfel:

Primul set de abilitati este legat de stabilirea unei relatii eficiente de lucru cu fiecare din partile aflate in disputa, astfel incat acestea sa aiba incredere in mediator, cu care sa comunice liber si sa reactioneze cu simpatie la sugestiile privind procesul de negocieri.

Al doilea set este legat de crearea unei atitudini de cooperare cu partile aflate in conflict.

Al treilea set este implicat in dezvoltarea unui proces creativ de grup si adoptarea deciziilor de grup, un astfel de proces clarificand natura problemelor cu care sunt confruntate partile, ajutand la extinderea gamei de alternative percepute ca fiind disponibile si facilitand aprecierea realista a randamentului lor, a avantajelor si implementarea solutiilor propuse.

In al patrulea set se impune ca mediatorul ce intervine sa aiba multe informatii independente despre problemele in jurul carora se concentreaza disputa (conflictul). Informatiile independente ii pot permite acestuia sa intrevada solutii posibile la care nu s-ar gandi partile aflate intr-un potential conflict si care i-ar permite acestuia sa ajute la evaluarea mai realista a solutiilor propuse.

In concluzie, pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de pregatire psihica a ofiterilor de stat major din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene romane care vor incadra functii in cadrul unor comandamente multinationale, in cadrul unor operatii de stabilitate si in sprijinul pacii, trebuie urmarite in special:

informarea corecta asupra tratatelor, conventiilor si acordurilor in baza carora a fost instituita operatia militara multinatioanla;

constientizarea asupra importantei si specificului misiunii;

diversificarea si amplificarea motivatiilor pentru participarea la misiune;

intelegerea de catre militari a raspunderilor ce le revin ca reprezentanti ai Statului Major al Fortelor Aeriene ale Armatei Romane;

cunoasterea riscurilor previzibile si a conditiilor geoclimatice din zona de operatii.

Pregatirea psihica a militarilor sau combatantilor

Trebuie realizata prin activitati teoretice si practic-aplicative, astfel:

Pregatirea teoretica de regula, poate cuprinde activitati pentru: explicarea fundamentelor psihosociale ale comportamentului in operatiile militare de stabilitate, insusirea unor tehnici de autocontrol emotional si autorelaxare; descrierea principalilor factori de risc ce afecteaza rezistenta si stabilitatea psihica pe timpul indeplinirii misiunii si modul de protectie impotriva lor; insusirea principiilor si modalitatilor de supravietuire si eficientizare a comportamentului individual si colectiv si cunoasterea unor elemente privind cultura si obiceiurile populatiei din zona de desfasurare a actiunilor de mentinere a pacii.

Prin masurile luate, trebuie urmarite marirea rezistentei psihice a militarilor la stimuli negativi (stres, oboseala, scaderea motivatiei), mentinerea unei capacitati intelectuale adecvate si a unui moral corespunzator. Activitatea trebuie sa aiba un caracter permanent, militarilor insuflandu-le ca nu trebuie sa adopte un comportament de luptator (combatant), ci unul de "soldat al pacii". Astfel, militarii trebuie sa inteleaga ca nu au de-a face cu dusmani (inamici), ci cel mult cu adversari, pe care nu trebuie sa-i rapuna cu arma, ci cu care trebuie sa negocieze sau sa poarte tratative.

Militarii trebuie sa inteleaga ca trebuie sa aiba taria si curajul sa transforme adversitatea si ostilitatea in respect, ascultare si intelegere a scopului pentru care se afla in cadrul misiunilor, care de cele mai multe ori urmareste cauze cat se poate de nobile.

De accea comportamentul lor nu trebuie sa imbrace forma violentei, agresivitatii, ci din contra trebuie sa exprime blandete, intelegere, corectitudine, dreptate, dar in acelasi timp si fermitate. Totodata, ei trebuie sa inteleaga ca sunt purtatorii unui mesaj de compasiune (pentru ororile razboiului, in general), dar in caz de agresiune sunt in masura (au mandatul) sa dea o riposta adecvata si proportionala.

In acest context, apreciez ca de psihologia comportamentala depinde foarte mult reusita misiunii.

Pregatirea psihica, practic-aplicativa, impune executarea unor:

exercitii si antrenamente specifice pregatirii psihice in conditii cat mai apropiate de "realitatile" teatrului de operatii multinational;

antrenamente in cadrul unor programe complexe de solicitare psihica si fizica intensa si prelungita;

sedinte de exersare a unor procedee de autocontrol emotional si volitiv, de fortificare psihica, de relaxare si recuperare.

In functie de etapa in care se desfasoara, de obiectivele urmarite, de nivelul esalonului care se instruieste si de tipul fortelor angajate, instructia militarilor, subunitatilor si a detasamentelor trebuie sa aiba un caracter "individual, colectiv, integrat sau operational" [ B 4, pag. 92]:

Instructia individuala - se va executa cu preponderenta la inceputul perioadei de pregatire in vederea executarii misiunii, dar va continua si in perioada instructiei subunitatii in scopul insusirii cunostintelor, al formarii si perfectionarii deprinderilor de lupta necesare. Instructia individuala nu va exclude instructia in echipa a militarilor participanti la misiune.

Instructia colectiva - se va desfasura in perioada instructiei subunitatii, din cadrul perioadei de pregatire a misiunii, incepand cu cel mai mic nivel al acesteia si se va continua cu cel mai mare, in scopul realizarii coeziunii pentru indeplinirea misiunilor de lupta specifice fiecarui esalon in parte.

Instructia integrata - se va realiza in perioada instructiei subunitatii cu esaloane de tip unitate, in scopul integrarii actiunilor armelor si specialitatilor militare din compunere, cu cele primite ca intarire sau in sprijin, pentru indeplinirea misiunii de lupta specifice.

Instructia operationala - se va executa cu subunitatea (unitatea, detasamentul sau formatiunea) in scopul indeplinirii unor misiunilor specifice, cu participarea tuturor elementelor din structura Fortei, atat nationale cat si multinationale (daca este cazul).

Din aceste considerente este necesar ca pregatirea psihica practic-aplicativa sa se execute in poligoane de calire fizica si psihica, la pistele cu obstacole, pe trasee special amenajate si marcate, potrivit unor scenarii stabilite pentru toate etapele de desfasurare a actiunilor de orice tip.

"Instruirea realista, in conditii cat mai apropiate de realitatea viitoare a posibilelor misiuni, este cea care realizeaza si valideaza calirea psihomorala, care se stabilizeaza in imaginea si atitudinea de invingator, obiectivare a autoperceptiei ca subiectul poarta cu sine posibilitatea depasirii cu succes a imprejurarilor de viata care il solicita in calitate de competitor cu altii si cu sine. Aceasta imagine se asociaza cu un grad inalt de incredere in sine (certitudine subiectiva), urmare a confirmarii si reconfirmarii de sine" [B 14, pag. 105].

Se poate vorbi astfel de o schema generala a etapelor de formare a structurilor actionale cum ar fi: orientarea si familiarizarea cu "cu scenariul" actiunii; invatarea analitica pe operatii; analiza, sinteza, organizarea si sistematizarea elementelor acesteia si sintetizarea si integrarea "operatiilor" intr-o actiune unitara si perfectionarea structurii actionale conform schemei <<activitate actiune operatii miscare>>.

De accea, conceperea programului de pregatire psihica [B 32, pag. 45] va trebui sa tina seama de diverse tipuri de exigente cum ar fi:

exigente senzoriale

o       auditive (acuitate, discriminare auditiva);

o       tactile;

o       kinestezice;

exigente manuale

o       dexteritate digitala;

o       precizie motorie;

o       finete gestuala;

o       lateralitate;

o       ambidextrie;

exigente posturale (de echilibru)

exigente in materie de inteligenta;

exigente in materie de personalitate (temperamentale, sociale etc.)     Pentru aceasta, de o foarte mare importanta in economia conceperii unui program de pregatire psihica pentru lupta o reprezinta cunoasterea cat mai exacta a situatiilor posibile in care militarii vor actiona (a surselor de pericol, de risc, a utilitatii activitatilor si a actiunilor deja desfasurate), parte din raspunsuri putand sa fie gasite in studiile de tara, de zona sau de regiune (militare sau de cooperare civili - militari/ CIMIC) intocmite.

Pentru a exemplifica si concretiza cele enumerate anterior, am propus (vezi Anexa nr. 5 ) o varianta a pregatirii psihice pentru lupta a militarilor din cadrul Statului Major al Fortelor Aerine care participa la misiuni multinationale de stabilitate si in sprijinul pacii.

Finalitatea oricarui program de pregatire psihica pentru lupta a militarilor este maximizarea eficientei actionale a acestora, adoptarea unor modele comportamentale optime indeplinirii misiunilor primite, in situatiile atipice generate de particularitatile acesteia.

Formarea unei imagini corecte si clare, familiarizarea luptatorilor cu conditiile si solicitarile "luptei" moderne, cu continutul misiunilor de lupta posibile si modul de indeplinire a lor, organizarea unei cooperari active si permanente intre militari, crearea situatiilor de a actiona izolat, realizeaza o buna orientare asupra actiunilor de lupta posibile, furnizeaza militarilor informatiile necesare pentru manifestarea activa in lupta a proceselor cunoasterii si dezvolta calitati de baza pentru un comportament performant, cum ar fi curajul, camaraderia, independenta in gandire si actiune, initiativa si disciplina.

Semnificative pe linia pregatirii fizice si psihice a efectivelor din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene romane sunt si multitudinea exercitiilor si aplicatiilor la care acestea (in special Aviatia Militara) au participat si unde s-au pregatit in vederea desfasurari cu succes a unor misiuni viitoare, in cadrul unor forte multinationale, dupa scenarii asemanatoare unor operatii militare probabile, altele decat razboiul.

Dintre aceste, doresc sa semnalez prin importanta lor doar cateva, precum si unitatile care au participat, astfel:

Baza 71 Aeriana

In anul 2004 Baza 71 Aeriena a fost desemnata pentru participarea la o serie de misiuni si exercitii nationale si multinationale. Astfel, in perioada 17 - 29.07.2004 o grupare formata din 11 piloti a participat la exercitiul comun romano-francez desfasurat la Baza Aeriana Colmar din Franta. Au fost executate misiuni aer-sol misiuni aer-aer si in echipaj mixt cu Mirage F-1 DC.

In misiunile cu participare internationala, echipajele escadrilei de elicoptere au indeplinit misiuni specifice, participand la exercitii, cum ar fi:

a. In tara

BLUE ROAD

BLUE AVALANCHE", 09 - 23.09.2004.

b. Peste hotare:

SAREX-2004", Ungaria, 19 - 24.09.2004

Baza 86 Aeriana

Incepand cu anul 1997, o escadrila a inceput un antrenament intensiv pentru a fi in masura sa desfasoare misiuni in comun cu forte NATO.

In acest scop, a demarat un program special de antrenare care avea sa conduca la obtinerea unui inalt nivel de interoperabilitate si escadrila de aviatie vanatoare de bombardament a fost complet inzestrata cu avioane MIG-21 Lancer.

In prezent, Baza 86 Aeriana reprezinta prin structura sa unic actionala, prima baza integrata din structura Statului Major al Fortelor Aeriene, cu organizare si principii de functionare similare bazelor aeriene de acelasi fel din tarile membre NATO.

Baza are o structura modulara, care respecta principiile de organizare si functionare ale bazelor similare din armatele tarilor membre NATO si ofera premise reale de realizare a interoperabilitatii la acest nivel, cu rol de a asigura tot ce este necesar pentru planificarea, organizarea, conducerea si executarea misiunilor ordonate.

A participat cu efective si tehnica la exercitii multinationale, ca de exemplu:

. LIVEX COOPERATIVE KEY

. CPX & LIVEX COOPERATIVE CHANCE

COOPERATIVE DETERMINATION

AIR POWER

COOPERATIVE PARTNER

. Exercitiu comun cu Netherland Air Force - 2000;

. Exercitiu comun cu French Air Force VOLFAC

RESCUE EAGLE

. Exercitiu comun cu Bulgaria Air Force "Joint Efforts BLUE DANUBE

. JCET-164 (Tactical Flights at Low Altitudes) - Romania - USA;

. LONE KITE - 03 Romania - Marea Britanie;

. LONE KITE 2003

. NAM 2004 - Turcia

. LONE CHEETAH 2004

. TEAM DACIA 2004

Baza 95 Aeriana

Participarea Bazei 95 Aeriana Bacau la misiuni multinationale si aplicatii     s-a intensificat dupa 1997, datorita faptului ca aproape toti pilotii supersonisti au facut cursul teoretic si practic de trecere pe avionul MiG-21 Lancer la Bacau.

Astfel, unitatea a participat cu piloti, tehnicieni si tehnica de lupta la si exercitii multinationale, atat pe teritoriul national, cat si in afara acestuia, astfel:

- Reims - Franta - VOLFAC

- Constanta - COOPERATIVE PARTNER

- Turcia - COOPERATIVE KEY 1998

- Slovacia - COOPERATIVE CHANCE

- Tour, Reims - Franta - 'VOLFAC 1999'

- Cincu - "Forta 2000" - aplicatie cu trageri reale;

- Mihail Kogalniceanu 2001 - exercitiu bilateral romano-francez;

- Mihail Kogalniceanu - TEAM DACIA

- Olanda 2001 - exercitiu bilateral.

Baza 90 Transport Aerian

Misiunea actuala a unitatii consta in executarea transportului aerian de personal, tehnica si materiale si de sprijin in folosul Fortelor Aeriene si al celorlalte elemente din Sistemul National de Aparare, atat in spatiul aerian national cat si in zone de criza sau conflict, in cadrul unor misiuni sub mandat ONU, OSCE sau NATO.

Misiunile si exercitiile multinationale la care au participat efective si tehnica din cadrul unitatii, atat pe teritoriul national, cat si in afara acestuia au fost:

- Exercitiul prin simulare "SIMEX-2004", in perioada 19-30 aprilie 2004.

- Exercitiul de parteneriat "BLUE ROAD" ROMANIA - SERBIA, in perioada 13-29.05.2004 cu 2 elicoptere IAR 330 SOCAT si 3 echipaje, executand un total de 40 de ore de zbor in misiuni de SAR, CSAR, MEDEVAC si transport trupe.
- Exercitiul comun cu Fortele Aeriene Israeliene "BLUE SKY 2004", 18-30.07.2004, in cadrul careia am participat cu 2 elicoptere IAR 330 SOCAT in misiuni de antrenament in comun. S-au executat 15 ore de zbor.
- Exercitiul "COOPERATIVE SAREX 2004", in perioada 23-29.09 cu un elicopter IAR-330 in misiuni MEDEVAC in Ungaria;

Exercitiul "RASCUER MEDCUER"- iulie 2004 cu un elicopter IAR-330 in misiuni MEDEVAC in Lituania;

- 5 misiuni OPEN SKY'cu avioane AN-30;

- NATO AIR MEET 2004, Konya - Turcia, in perioada 01-17.09.2004, cu 2 elicoptere, executand un numar de 40 ore zbor.

Numai in anul de instructie 2004 cu avioanele C-130 ale Bazei 90 Transport Aerian s-au executat 216 misiuni externe, intr-un volum de 1428 ore de zbor. Principalele misiuni externe executate au fost: ENDURING FREEDOM 2004 (Afganistan) cu 799 ore de zbor, Irak 2004 cu 493 ore de zbor, umanitare (transport ajutoare in Asia) cu 34 ore de zbor, Suedia (transport donatie a guvernului suedez), Jandarmeria romana, Antalya (transport medici romani in Turcia), Germania (transport militari bulgari), etc.

Pregatirea psihica a militarilor apartinand Statului Major al Fortelor Aeriene romane, prin aplicatii si antrenamente de stat major, reprezinta forma cea mai complexa a asigurarii suportului psihologic, corolarul tuturor activitatilor, intrucat prin actiuni specifice acestea solicita toate structurile personalitatii militarilor : cognitive, aptitudinale si atitudinale, precum si capacitatile psihologice ale comandantilor. Ca urmare, organizarea si desfasurarea lor solicita atentie si pregatire maxima, indeosebi din perspectiva scopului si a obiectivelor de indeplinit, a problemelor si situatiilor de rezolvat.

In concluzie, pregatirea psihica a militarilor sau combatantilor din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene pentru indeplinirea misiunilor in operatii militare multinationale, altele decat razboiul, trebuie sa asigure suportul psihologic necesar acestora.

Pregatirea pentru (auto) controlul stresului

Membrii misiunilor altele decat razboiul", bine pregatiti psihic, trebuie sa fie in masura sa reziste efectelor stresului, atat pe termen scurt cat si pe termen lung, fiind deosebit de important ca acestia sa recunoasca semnele si efectele stresului in situatii limita si sa faca fata cu succes efectelor determinate de situatiile traumatizante.

De aceea, in pregatirea psihica a efectivelor Statului Major al Fortelor Aeriene participante la operatii militare multinationale de stabilitate si in sprijinul pacii, sub aspectul managementului stresului, trebuie stiut ca :

stresul afecteaza atat populatia locala din zona de operatii, cat si efectivele militare, pana la cele mai inalte niveluri ale conducerii ;

cu cat este mai mare intensitatea si durata misiunii, cu atat este mai mare numarul celor traumatizati psihic ;

orice factor ce sporeste eficacitatea pregatirii psihice duce la reducerea posibilitatilor de producere a traumelor psihice si invers ;

militarii care apartin unor subunitati bine pregatite psiho-fizic, bine conduse, coezive, cu situatii familiale favorabile, sufera cel mai putin de pe urma stresului provocat de misiune ;

militarii dispun de un scut psihologic direct proportional ca eficienta cu increderea pe care o au si o manifesta in comandantii lor;

cei mai afectati au fost cei mai putin instruiti, de regula cei din subunitatile de sprijin (trupele de elita, fortele pentru operatiuni speciale, de exemplu, sufera mai putine traume psihice datorita pregatirii specifice) ;

orice ranit somatic este traumatizat psihic, mai mult sau mai putin, iar ingrijirile somatice care induc confort psihic, favorizeaza reducerea angoaselor acumulate;

exista "raniti psihic si fara rani fizice;

constientizarea starilor psihice, "descarcatul sufletului", catharsisul, elimina de cele mai multe ori o mare parte din trauma psihica acumulata ;

acordarea primului ajutor psihologic are valoare terapeutica direct proportionala cu rapiditatea, proximitatea si competente aplicarii. [B 14, pag. 167]

In astfel de misiuni, militarii Statului Major al Fortelor Aeriene pot sa se confrunte cu tensiuni minore, dar iritante, referitoare la situatii nefamiliare lor si deseori neplacute. Ei pot suferi stres personal din cauza departarii de casa, de prieteni si de cei dragi, ingrijorari in legatura cu sanatatea celor apropiati sau greutatile materiale ale familiei lasate acasa, lipsei de informatii, framantarilor de ordin erotic, uneori deosebit de intense (in special teama de a fi parasit (a) de sotie (sot), logodnica sau logodnic), tulburarilor de dinamica sexuala, conflictelor si tensiunilor care se nasc in subunitati si sa devina astfel singuratici si vulnerabili la efectele stresului de intensitate mica dar permanent, sau la stresul acut traumatic.

Cauzele sunt multiple, atat la nivel individual, cat si la nivel colectiv, si de aceea, in aceste situatii, militarii pot adopta, de regula, urmatoarele moduri de comportament si atitudine:

auto-controlul, ce se remarca, de regula, printr-un comportament activ (incercarea de "a lua in maini" situatia)

tolerarea, reprezentata de un comportament pasiv (acceptarea ca "o sa treaca

resemnarea, tot ca si comportament pasiv ("tot nu am ce face

Pentru aceasta, este necesar ca in pregatirea psihica a fiecarui participant la astfel de misiuni sa fie cuprinse cunostinte legate de "managementul stresului", in asa fel incat sa existe un minimum de cunostinte si de competente generale, specifice acestui domeniu.

Pentru eficientizarea activitatii de prevenire si control al stresului, este necesara cunoasterea principiilor de baza ale gestionarii stresului, care sunt:

Descentralizarea sau proximitatea, conform careia militarii afectati psihic vor fi tratati, in masura posibilitatilor, la fata locului, fara sa fie evacuati la spitale sau puncte (centre) de tratare sau de recuperare psihica;

Ascultarea, in conformitate cu care starea unui militar traumatizat poate fi ameliorata si prin consiliere psihoterapeutica, prin ascultarea "plangerilor" celui traumatizat si lamurirea lui asupra temporalitatii crizei, deoarece cel ce "stie sa asculte" si sa provoace destainuirea unui impas, face sigur psihoterapie;

Rapiditatea sau oportunitatea, ce obliga ca metodele de tratament sa fie simple, rapide si aplicate la momentul potrivit, urmarindu-se in primul rand satisfacerea nevoilor primare (trebuintele de hrana, odihna, caldura, etc.) si apoi izolarea celui afectat, care trebuie sa fie de scurta durata;

Tratarea ambulatorie, conform careia cei ce necesita ingrijiri medicale, si nu numai, sa fie tratati la postul de prim ajutor existent, ceea ce recomanda, in opinia mea, ca in astfel de misiuni sa participe personal medical specializat, psihologi si preoti militari.

Situatiile de urgenta psihiatrica, recunoscute dupa indici specifici, vor fi solutionate in urma evacuarii celor afectati, de catre specialisti in domeniu (medici, psihiatrii sau psihologi).

In concluzie, atentia managementului stresului trebuie indreptata in primul rand catre evidentierea leziunilor psihice individuale, stiut fiind faptul ca orice "ranit psihic" este, in plus, o victima a stresului psiho-fiziologic, in al doilea rand, catre leziunea colectiva in globalitatea ei, ce se poate manifesta prin impulsuri arhaice (fuga panicata, agitatie, uneori chiar violenta, incremenire si inhibitie colectiva) si in al treilea rand, catre societate, in ansamblul ei, care este incercata prin lovirea sistemelor sociale functionale.

2.1 Profilul psiholgic al militarului apartinand Statului Major al Fortelor Aeriene romane participant la operatii multinationale [B 11, pag. 127-128]

"Nimic nu este mai dorit decat succesul " spunea Eschil cu peste 2 500 de ani in urma, cugetare care ma determina sa incerc sa proiectez, in baza analizei facute pe parcursul subcapitolului 4.2.2, un profil psihologic al militarului din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene ale Romaniei, invingator in "lupta" cu "actualitatea" razboiului neconventional, cu instabilitatea si confruntarile explozive, precum si cu grava amenintare a mileniului - terorismul.

In acelasi timp, acestui militar i se cere sa fie inarmat dar neviolent, intransigent dar umanitar si sa stapaneasca "arta" rezolvarii pasnice a oricarei situatii conflictuale.

In opinia mea, prin pregatirea psihica a unor astfel de militari, asa-zisi "militari ai PACII", trebuie sa se obtina realizarea imaginii de invingator, a auto-perceptiei ca se poate depasi orice situatie aparuta, ceea ce necesita ca modelul "peace-keeper-ului" modern sa aiba trei coordonate, astfel:

Sa fie

un bun executant;

un foarte bun negociator;

consecvent in aplicarea si sustinerea masurilor specifice actiunilor militare altele decat razboiul;

stapan pe sine pentru a nu se lasa dominat sau acaparat de emotie;

rezistent la efort fizic si psihic in conditiile austere ale misiunilor executate in cadrul teatrelor de operatii militare multinationale;

capabil sa indeplineasca cu succes misiuni de lupta atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte, indiferent de conditiile de mediu si de stare a vremii;

un bun partener in cadrul echipei de luptatori, integrat in structurile de comanda si stat major de tip NATO.

Sa stie

teoria "actiunii" specifica misiunilor nonviolente;

ca i se cer calitati de tip logic;

sensul uman si social al "misiunii", ca forta va fi folosita doar pentru autoaparare;

ca imaginea si comportamentul sau in astfel de misiuni trebuie sa demonstreze ca face parte dintr-o forta de interventie, de incredere, eficace si demna;

si sa respecte legile si obiceiurile populatiei locale in gestionarea crizelor generate de catre conficte interetnice, deorece nu face parte dintr-o forta de ocupatie, este invitat si va ramane doar cu consimtamantul natiunii gazda;

metode de dezamorsare a unor acte de violenta;

regulile de conducere a echipei (grupului) in actiune;

principiile de utilizare si functionare a armamentului din dotare si cel din dotarea armatelor tarilor implicate in coalitie sau alianta;

manifestarile si regulile de control al stresului de lupta;

reguli de supravietuire in situatii tactice dificile;

reguli de prim ajutor medical.

Sa faca

analiza situatiei, anticipand incidentele ce se presupune ca vor declansa violenta;

sa defineasca adevarata natura a faptelor ca potential conflict si sa elimine inegalitatile si discriminarile de orice fel;

sa imbine strategia convingerii nonviolente cu aceea de amenintare a exercitarii puterii cu care este investit;

sa asculte cu rabdare si atentie pe toti cei implicati, pentru solutionarea pasnica si operativa, fara violenta, a misiunii;

sa conduca grupul de lucratori, sa exerseze procedurile de lucru NATO si sa-si demonstreze abilitatile de lucru in echipa (pentru comandanti);

sa foloseasca eficient armamentul si mijloacele individuale si colective de protectie, adecvate conditiilor climatice existente in teatrele de actiune respective;

sa manuiasca eficace tehnica de lupta;

sa actioneze conform misiunii primite;

sa respecte legile si obiceiurile impuse de partile aflate in conflict;

sa depaseasca efectul factorilor stresanti si al situatiilor neprevazute.

O varianta de structura psihologica este prezentata in Anexa nr. 6.

Militarul Statului Major al Fortelor Aeriene romane implicat in conflicte de asemenea natura (nonviolente, altele decat razboiul, neconventionale) ar trebui sa fie o fiinta perfecta, invulnerabila, care sa nu oboseasca, sa nu sufere de epuizare, sa nu cunoasca si sa simta factorii afectogeni si sa aiba, in principal, urmatoarele calitati:

adaptarea la un nou model ("pattern") de 24 ore (decalajul de fus orar duce la modificarea "ceasurilor biologice");

obedienta (adoptarea opiniei majoritatii) si respectul fata de autoritati;

lipsa de prejudecati;

sa evite capcanele imagologice si sa protejeze "casta de elita" din care face parte;

sa formuleze cauze si idealuri pentru a pacifica mediul din jurul sau;

sa cunoasca contextul politico-militar national, situatia strategica si globala, istoria si tensiunile latente zonale, cultura, psihologia, religia, mentalitatile si problemele la zi din zonele de conflict (actiune);

sa cunoasca organismele si legislatia internationala;

sa cunoasca modul de lucru concret si eficient in comandamentele multinationale, precum si 1-2 limbi de circulatie internationala;

abilitate de a crea incredere si colective unite;

capacitate de a mobiliza oameni, de a le mentine loialitatea si increderea in scopurile urmarite;

capacitate de a evita crearea de tensiuni si animozitati inutile;

competenta, intelegere si respect fata de oameni, incredere in cea ce face, calm si luciditate in situatii dificile;

competenta profesionala si cunostinte tehnice;

spirit novator, fermitate si "agresivitate" (in sens pozitiv) in atingerea standardelor de competenta;

producator de idei, de cunostinte si generator de solutii;

lider intreprinzator, care isi asuma riscuri si responsabilitati in afara hazardului si aventurierismului;

calitati manageriale deosebite;

competenta in folosirea eficienta a tehnicii de calcul, a instruirii pe simulatoare, precum si a automatizarii conducerii in instruire;

deprindere de a gandi si actiona integrat (multinational);

abilitate de a prezenta corect, clar, analitic, simplu, pragmatic si eficient problemele;

abilitate de comunicare usoara, fluenta si corecta in relatiile cu mass-media;

sa inteleaga corect rolul opiniei si a relatiilor publice, al respectarii, precum si al impactului imediat al stirilor din mass-media asupra imaginii misiunii;

activ, logic, flexibil si rabdator pentru a sti cum sa se impuna, prin negociere, persuasiune si concesie;

calitati politice si diplomatice care sa-l abiliteze sa actioneze in medii ostile;

sa cunoasca "arta constructiei pacii" pe fondul unei atitudini sociale antirazboi;

sa cunoasca stresul, sa identifice si sa monitorizeze cauzele acestuia;

personalitate, curaj, integritate, moralitate, tenacitate, excelenta pregatire fizica si morala;

voluntar, purtator al factorilor intangibili ai indeplinirii misiunii;

individ "aproape perfect".

Rolul pregatirii psihice este tocmai acela de a-l determina pe militarul din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene ale Romaniei sa se apropie cat mai mult de acest model.

3. Concluzii

Programul de pregatire psihica pe care am incercat sa-l propun, desi la prima vedere pare greu de aplicat, apreciez ca poate fi realizat, daca se va tine cont de experienta acumulata, lectiile invatate desprinse din participarile la misiuni anterioare si nivelul de competenta al celor implicati in misiuni multinationale.

Se impun, insa, a fi facute si urmatoarele precizari:

Pregatirea psihica "specifica" misiunilor multinationale a efectivelor din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene este o necesitate si una dintre laturile primordiale, de natura sa convinga oficialitatile NATO asupra preocuparilor noastre continue privind pregatirea fortelor militare conform standardelor impuse, in calitate de stat membru al Aliantei Nord-Atlantice.

In sistemul de organizare si planificare al pregatirii psihice a efectivelor trebuie avut in vedere, cu prioritate, urmatoarele aspecte:

situatiile "surpriza ce necesita adaptari rapide, actiuni ferme, perseverenta si tenacitate;

conditiile in care "actiunile teroriste" cunosc o importanta revigorare si au un impact psihofizic puternic asupra efectivelor participante;

mediul, de regula extrem de ostil, in care actioneaza, militarii participanti la operatii, altele decat razboiul necesita o pregatire psihica "specifica" pentru astfel de misiuni.

In mod incontestabil, este absolut necesar ca fiecare militar sa aiba un psihic antrenat, sa fie capabil sa-si pastreze nivelul optim de functionare al acestuia, chiar si in momentele cele mai dificile ale misiunii si ale influentelor mai mult sau mai putin profunde ale tuturor agentilor stresanti.

Portretul combatantului de azi nu trebuie redus la un pachet de muschi tip "RAMBO" ci, dimpotriva, sa reprezinte o personalitate puternica, dezvoltata psihic armonios (cognitiv, motivational-volitiv si afectiv) si fizic, capabila sa-si foloseasca eficient potentialul informational-energetic si motric in cadrul campului tactic.

"Este, de obicei, un voluntar, atent selectionat, purtator al factorilor intangibili ai luptei: inteligenta, motivatie, incredere, devotament emotional, initiativa personala si moral. El este un individ "aproape perfect", capabil sa suporte o instructie dura in care accentul se pune pe forte fizica, pe coeziune de unitate (puternic legat afectiv de ceilalti membrii ai subunitatii), super-eficient [.] in utilizarea celor mai recente tehnologii ale celui de-al Treilea Val" [B 14, pag. 103]