Particularitati de varsta in sfera proceselor afective

Particularitati de varsta in sfera proceselor afective

Varsta prescolara constituie o perioada destul de lunga in care se produc insemnate schimbari in viata afectiva a copilului. Emotiile si sentimentele prescolarului insotesc toate manifestarile lui, fie ca este vorba de jocuri, de cantece, de activitati educative, fie de indeplinirea sarcinilor primite de la adulti. Ele ocupa un loc important in viata copilului si exercita o influenta puternica asupra conduitei lui. Diferite trairi emotive, cum ar fi simpatia, mila, frica, rusinea, mania etc. devin adesea "motivele" stimulatoare ale faptelor de conduita ale copiilor, influentand in acelasi timp formarea caracterului. De aceea, pentru educatoare nu poate fi indiferent felul cum reactioneaza, din punct de vedere afectiv, copiii din grupa, la diferite situatii, intamplari: manifesta compasiune sau raman indiferenti la durerea altora, sunt buni sau rai in relatiile cu alti copii, sunt plini de solicitudine la necazurile altora sau trec nepasatori pe langa ele, se rusineaza sau nu la observatiile ce li se aduc pentru fapte nepermise, se bucura cand li se aduc laude,etc.

Formarea personalitatii copilului nu este posibila, de aceea, fara educarea unor emotii si sentimente positive, a unor atitudini social-morale ca reactii adecvate la influente externe.

La varsta prescolara mica, emotiile prezinta aproape aceleasi trasaauri ca si la varsta anteprescolara. Emotiile de placere, de neplacere, de bucurie, de frica au caracter situativ. Ele sunt generate de anumite situatii momentane si se manifesta atata timp cat se mentine actiunea stimulentilor nemijlociti care le-a provocat. Emotiile prescolarului mic sunt instabile si de scurta durata.

Trairile afective au adesea un caracter difuz cu atat mai accentuat cu cat prescolarul este mai mic el plange si rade in acelasi timp).

Reactiile emotive sunt vii, neretinute, desfasurandu-se sub controlul insuficient al scoartei cerebrale. Adeseori au caracter contagios daca plange sau rade un copil, plang si rad si altii din grupa, imitandu-l.

Treptat, sub influenta educatiei, odata cu dezvoltarea functiei analitico-sintetice a scoartei cerebrale, cu intensificarea rolului de control al sistemului verbal, impresionabilitatea prescolarilor devine mai diferentiata, emotiile dobandesc un caracter din ce in ce mai constient, unt mai variate, mai bogate in continut, mai complexe si mai stabile.

Prescolarii nu mai sunt usor incantati din orice, o stare emotionala se mentine mai mult timp. Ei traiesc emotii calitativ noi, din sfera relatiilor sociale, si anume solicitudinea, compasiunea, mila,indignarea, repulsia, emotii legate de viata din familie, in gradinita, satisfactia provocata prin indeplinirea sarcinilor de munca, etc.

Desfasurarea programului zilnic din gradinita ofera educatoarei multiple ocazii pentru a cunoaste copiii sub aspectul proceselor afective. Emotiile traite de ei in timpul povestirilor, in jocurile de miscare,in jocurile de creatie, sunt numeroase si variate.

Prescolarii din grupa mica se manifesta viu, isi exteriorizeaza prin gesturi, prin mimica, intreaga gama a trairilor afective rad, se induioseaza pana la lacrimi, explodeaza de bucurie, se alarmeaza, dupa cum eroul indragit este sau nu in pericol.Prescolarii mai mari, in cazuri similare nu se manifesta tot atat de zgomotos, agitat, ceea ce denota ca isi retin trairile emotive.

In dezvoltarea emotiilor pozitive, a unei conduite corespunzatoare, influenta educativa detine un rol important.Modul de exprimare a emotiilor poate fi foarte mult cultivat prin educatie.Tinand cont de acest fapt, educatoarea atrage atentia copiilor, in mod sistematic, ca nu este bine sa planga tare, sa tipe, sa rada zgomotos, sa se manifeste impulsiv.In acest sens pot fi folosite cu succes ilustratiile, povestirile, memorizarile etc., care ofera direct sau indirect prilejul aprecierii atitudinilor pozitive si dezaprobarii celor negative. Procedand astfel, copilul invata sa-si inhibe intr-o anumita masura reactiile impulsive sa isi insuseste treptat modurile sociale de exprimare a starilor emotive.

Tot la varsta prescolara, incep sa se dezvolte sentimente superioare-morale, intelectuale si estetice- imbogatind in mare masura viata afectiva a copiilor. Ca si celelalte procese psihice, in dezvoltarea lor, sentimentele prezinta particularitati de varsta.

La 3-4 ani, sentimentele morale elementare-de afectiune, de multumire, de rusine- au o sfera restransa, manifestandu-se mai cu seama fata de un cerc limitat de persoane. Copilul se simte atasat fata de parinti, bunici, de educatoare si, in general, de cei care il ingrijesc si se ocupa de el.El traieste sentimentul de rusine sau de bucurie mai cu seama atunci cand este mustrat sau laudat de parinti, de educatoare. El ramane indiferent, in general, fata de observatiile sau aprecierile pozitive sau negative facute de catre persoane straine.

In jurul varstei de 5 ani, sfera sentimentelor morale se extinde mult. Prescolarul devine receptiv la aprecierile pozitive si negative facute de un cerc mai larg de persoane il intereseaza nu numai propria sa comportare, ci si a altora.

La varsta prescolara mare, sentimentul de bucurie si de rusine apare si inaintea executarii unei actiuni, pe baza reprezentarii ei.

Particularitatile mentionate in sfera sentimentelor morale elementare nu se incadreaza in limite rigide. In unele cazuri, trasaturile caracteristice varstei prescolare mari le putem regasi si la unii copii din varstele precedente si invers. Mai mult, in sfera sentimentelor, individualitatea fiecarui copil se afirma evident.

Varietatea reactiilor emotionale ale copiilor fata de aprecierile pedagogului sau ale altor persoane ridica problema aplicarii diferentiate a procedeelor educative.

Un alt sentiment care se dezvolta la copii este acela al prieteniei. Prieteniile intre prescolarii din grupele mica si mijlocie se infiripa mai repede, dar ele au un caracter superficial si instabil.Apar brusc, fara motivare rationala. La varsta prescolara mare, prieteniile incep sa aiba un caracter relativ mai stabil si mai selectiv.

Studiul comparativ al prescolarilor ne dezvaluie multitudinea schimbarilor prin care trec copii in perioada prescolaritatii, cat si modificarile de comportament care au loc datorita influentei mediului social, al integrarii intr-o colectivitate si, nu in ultimul rand al influentei cadrului didactic.