Particularitatile dezvoltarii motorii la deficientul mintal

Particularitatile dezvoltarii motorii la deficientul mintal

Tulburarile prezente la nivelul psihomotricitatii sunt cu atat mai marcante cu cat gradul de deficienta este mai profund.

In deficiente mintala usoara se constata intarzieri la nivelul dezvoltarii componentelor psihomotricitatii, in ansamblu se poate mentiona lipsa de viteza si coordonare a miscarilor, debilitate a miscarilor.

In deficienta mintala severa se constata o motricitate mai buna decat in categoria anterioara dar totusi insuficient dezvoltata. Motricitatea voluntara este marcata de tremuraturi, miscari imprecise si lipsite de finete. Putem intalni aici si alte tulburari ale motricitatii generale, de mers, echilibru, etc. Aceste tulburari de motricitate se vor reflecta si in dificultatile pe care acesti subiecti le au in insusirea limbajului vorbit, scris dar si a deprinderilor de autoservire.

Activitatea motorie este lipsita de coordonare si control, fara scop si precizie (miscari stereotipe, balansarea trunchiului, ticuri, miscari foarte lente) in cazul deficientei mintale profunde.

Studile efectuate pana in prezent au reliefat faptul ca principalele probleme la nivelul motricitatii sunt reprezentate de :

Ø      dificultati in efectuarea si coordonarea miscarilor fundamentale ale membrelor, segmentelor corpului, coordonarea oculo-motorie, auditiv verbala ;

Ø      calitati motrice VARF (viteza, indemanare, rezistenta, forta) cu un nivel scazut de dezvoltare fapt ce se va repercuta asupra calitati miscarilor ;

Ø      dificultati in coordonarea activitatii motorii prin intermediul limbajului ;

Ø      greutati sau imposibilitatea comunicarii de atitudini, sentimente si emotii prin gesturi adecvate ;

Ø      unii deficienti sunt supraponderali, fapt care afecteaza biomecanica miscarii si echilibrul ;

Ø      prezenta perturbarilor motorii ca o mare a alterarii tonusului muscular.