Modalitati si conditii de stimulare a creativitatii

Modalitati si conditii de stimulare a creativitatii

CLIMATUL DE CREATIVITATE presupune prevederea de situatii apte sa stimuleze curiozitatea, confruntarile, spiritul de investigatie si de cautare a unor solutii originale.

SYNECTICA' - W.J.J.Gordon (1961).

Cuvantul synectica are originea in limba greaca, si inseamna strangerea laolalta a unor elemente diverse

Metoda calitativa, intrucat se elaboreaza o singura idee (solutie), care apoi se fasoneaza de-a lungul itinerariului sinectic;

Foloseste doua operatii de baza:

-sa faca ca un lucru 'ciudat' sa-ti devina familiar,

-sa faca ca obisnuitul sa devina ciudat'.

Ø INVATAREA CREATIVA - VIZIUNEA SISTEMICA

a) sub raport informational, transmiterea si asimilarea de cunostinte;

b)din unghiul psihopedagogie, formarea motivatiei, priceperilor, deprinderilor, capacitatilor, convingerilor, caracterelor etc., ale indivizilor si colecivitatilor;

c)din perspectiva institutionala, organizarea procesului instructiv-educativ, elaborarea planurilor de invatamant, programelor, instrumentelor didactice, formarea cadrelor, stabilirea formelor si modalitatilor de invatare

d) sub raport teoretic-metodologic, modificarea conceptiei despre invatare, promovarea tehnicilorii metodelor euristice;

e) in viziunea sociologica si ergonomica constituirea unui microclimat si macroclimat (micromediu si macromediu).

V. PROBLEME DE REFLECTIE:

Cum poate fi analizata creativitatea?

Puteti gasi exemple pentru fiecare dintre cele 5 nivele ce pot fi regasite intr-un produs creativ?

Exista un potential uman creativ la fiecare dintre noi? Argumentati!

Exista oameni non-creativi?

Cum puteti asocia etapele procesului de creatie cu procesele implicate in structurile creative?

Care sunt factorii crativitatii?

Ce tipuri creative puteti identifica pornind de la euremele creativitatii?

Cum poate scoala sa dezvolte potentialul creativ al elevilor?

Care sunt blocajele care pot aparea la nivelul crativitatii?

Care este legatura intre creativitate si talent, imaginatie, inspiratie?

Care este influenta ereditatii, mediului si educatieiasupra creativitatii?

VI. TEME DE LUCRU:

Notiunea de creativitate. Nivele de creativitate. Etapele actului creator

Eurema de acumulare si comprehensiune-element structural al creativitatii

Eurema asociativ-combinatorie; eurema energetico-stimulatorie ca elemente structurale ale creativitatii

Eurema critica; eurema de obiectualizare a imaginii ca elemente structurale ale creativitatii

Synectica. Metode si conditii de dezvoltare a creativitatii elevilor

VII. CONCEPTE CHEIE:

Ø        a crea - a produce, a genera ceva nou, in raport cu ceea ce este vechi, cunoscut, uzual, banal.;

Ø        creativitate - capacitate de a produce noi opere, de a dobandi noi comportamente, de a gasi noi solutii la o problema;

Ø        creativitatea ca proces este perspectiva ce reflecta caracterul procesual, fazic al creativitatii;.

Ø        creativitatea ca produs:

Ø        creativitatea expresiva, caracteristica varstelor mici, important fiind comportamentul si nu abilitatea sau calitatea produsului; se manifesta liber si spontan mai ales in constructiile si desenele copiilor, fiind o modalitate de dezvoltare a aptitudinilor creatoare;

Ø        creativitatea productiva sau dobandirea unor abilitati utile pentru anumite domenii, pentru crearea de obiecte, materiale sau spirituale, in anumite domenii; contributia personala este destul de redusa la acest nivel, fiind utilizate tehnicile consacrate deja;

Ø        creativitatea inventiva este capacitatea de a realiza legaturi noi intre elementele deja existente; este, asadar, un plan specific doar indivizilor ce aduc unele ameliorari unor utilaje, unei teorii controversate;

Ø        creativitatea inovativa, care exista doar la un numar restrans de persoane si implica gasirea unor soluii noi, originale cu importanta teoretica sau practica; este nivelul specific talentelor;

Ø        creativitatea emergentiva, specifica geniilor, care pot duce la revolutionarea unor domenii ale stiintei, tehnicii sau artei, fiind nivelul accesibil geniului.

Ø        prepararea este o etapa de acumulare, de adunare a materialelor necesare proceselor ulterioare, dar nu este o etapa strict delimitata doar la faza incipienta, ci presupune raportarea la informatiile asimilate in toata istoria sa culturala;

Ø        incubatia este o faza de asteptare, in care creatorul, desi este racordat inca la problema, se schimba terenul de confruntare din zona constientului intr-o zona mai periferica, mai obscura a psihicului;

Ø        iluminarea este descrisa ca o aparitie brusca a solutiei la problema ce se afla in centrul preocuparilor creatorului si este o etapa ce antreneaza intreaga personalitate a individului, fiind o pendulare intre planul afectiv si cel cognitiv;

Ø        verificarea este etapa prin care este desavarsit procesul creator, este obiectivata, materializata ideea creatoare intr-un fapt explicit,

Ø        structura euristica este un ansamblu de parti functionale in relatie, care are o functie esentiala de a produce noul, originalul.

Ø        euremele sunt acele structuri psihice fundamentale care participa la realizarea creativitatii, a inventiilor, descoperirilor. Structurile euristice, in ansamblu, formeaza psihicul (persoana) ca sistem creativ integral. In realizarea creatiei si creativitatii participa urmatoarele eureme:

eurema de acumulare si comprehensiune a informatiei, realizata, in principal, prin intermediul memoriei, gandirii, limbajului, intereselor;

eurema asociativ-combinatorie, realizata prin intermediul inteligentei, imaginatiei, memoriei, nivelurilor constiente si inconstiente ale psihicului;

eurema energetica-stimulatorie pentru care conlucreaza pasiunea, sentimentele, motivatia, interesele, curiozitatea, forta proceselor nervoase superioare, vointa, curajul, atractia fata de descoperiri, inventii;

eurema critica, realizata de gandirea analitica, inteligenta, gandirea critica a constiintei;

eurema ideativ-perceptiva, desfasurata prin participarea componentelor ideative si perceptive;

eurema de obiectualizare a imaginii, la care participaelementele ideativ-perceptive

Ø        synectica este o metoda calitativa, fiind elaborata o singura solutie ce va fi ajustata ulterior, bazandu-se pe doua principii esentiale: transformarea straniului (necunoscutului) in familiar (cunoscut); transformarea familiarului in straniu, permitand o distantare de problema si abordarea ei dintr-o perspectiva neuzuala; perceptibil, care poate fi un tablou, o poezie, un mecanism, o teorie stiintifica.

VIII. RESURSE BIBLIOGRAFICE:

Ø      Cerghit, I. - Metode de invatamant, E.D.P. Bucuresti, 1997;

Ø      Dragu, A., Cristea, S. - Psihologie si pedagogie scolara, Ovidius University Press, Constanta, 2003;

Ø      Golu , M. , Fundamentle Psihologiei , Editura "Romania de maine" , Bucuresti , 2000

Ø      Moldoveanu, M., Mentalitatea creativa - perspectiva psihosociologica,Editura Coresi, Bucuresti, 2002.

Ø      Moraru, I. - "Psihologia crativitatii", Ed. Victor, Bucuresti, 1997;

Ø      Neacsu, I. - Metode si tehnici de invatare eficienta, Ed. Militara, Bucuresti, 1990;

Ø      Roco, M. - "Creativitate si inteligenta emotionala", Ed. Polirom, Iasi, 2004;

Ø      Zlate, M., - Fundamentele psihologiei, Ed. ProHumanitate, Bucuresti, 2000;

IX. ANEXE:

POVESTE - "BAIETELUL"

dupa Jack Canfield

Intr-o zi un baietel s-a dus la scoala

Intr-o dimineata cand baietelul se afla in clasa, profesoara le-a spus copiilor:

-Astazi o sa facem un desen.

-Grozav, a spus baietelul, caci ii placea foarte mult sa deseneze. Si si-a scos cutiuta cu creioane colorate si a inceput sa deseneze.

Dar profesoara a zis:

-Asteptati! Nu incepeti inca! Si a asteptat pana cand toti copiii au fost pregatiti.

-Acum o sa desenam o floare, a zis profesoara.

'Grozav' s-a gandit baietelul, caci ii placea sa deseneze flori. Si a inceput sa deseneze flori frumoase, si le-a colorat in roz, portocaliu, albastru.

Dar profesoara le-a zis copiilor:

- Asteptati, va voi arata eu cum sa colorati. Si a desenat o floare rosie cu o tulpina verde.

- Acum puteti incepe, a zis profesoara.

Baietelul a privit floarea profesoarei, apoi s-a uitat la floarea sa.

A lui era mai frumoasa decat a profesoarei; dar n-a spus nimic. A intors doar pagina si a desenat o floare ca cea a profesoarei. Era rosie, cu o tulpina verde.

Intr-o alta zi, cand baietelul intrase in clasa prin usa din curte profesoara le-a spus copiilor:

- Astazi o sa facem ceva din argila.

-Grozav, a spus baietelul, caci ii placea sa lucreze cu argila. Dar a asteptat pana ce toti copiii au fost gata.

- Acum o sa facem o farfurie, a zis profesoara.

"Grozav', s-a gandit baietelul caci ii placea sa faca farfurii de toate formele si marimile. Si a inceput sa faca farfurii de toate formele si marimile.

Dar profesoara le-a spus copiilor:

- Asteptati, va arat eu cum se face! Si le-a aratat cum sa faca o farfurie adanca.

- Asa! Acum puteti incepe!, a zis profesoara.

Baietelul s-a uitat la farfuria profesoarei si apoi la ale sale. Ii placeau mai mult farfuriile lui, decat farfuria adanca a profesoarei.

Dar n-a spus nici un cuvant. Si-a transformat farfuriile lui intr-o bila mare de argila din care a facut o farfurie adanca si mare ca cea facuta de profesoara.

Si foarte curand baietelul a invatat sa astepte si sa priveasca si sa faca lucruri ca cele facute de profesoara, si foarte curand n-a mai facut nimic de unul singur.

Si s-a intamplat intr-o zi ca baietelul si familia lui s-au mutat intr-o alta casa, intr-un alt oras. Si baietelul a trebuit sa mearga la scoala.

In prima zi de scoala profesoara le-a zis copiilor:

- Astazi o sa facem un desen!

- Grozav, a zis baietelul, si a asteptat sa-i spuna profesoara ce sa faca.

Dar ea n-a zis nimic. S-a plimbat prin clasa. Cand a ajuns langa baietel i-a spus:

- Tu nu vrei sa desenezi?

- Ba da, a zis baietelul. Ce desen facem?

- Nu stiu pana nu-l faci, a zis profesoara.

- Cum sa-l fac? zise baietelul.

- Cum isi place tie! raspunse ea.

- Sa-l colorez cum vreau eu? a mai intrebat baietelul.

- Cum vrei tu!, a fost raspunsul ei. Daca toti ati face acelasi desen, si l-ati colora la fel, cum sa stiu eu cine l-a facut?

- Nu stiu, zise baietelul.

Si a inceput sa deseneze o floare rosie cu o tulpina verde.

CONCLUZII

Cine spune ca floarea trebuie sa aiba petale rotii ti frunze verzi?

Creativitatea umana este un dar nepretuit. Puterea de a fi creativi este ceea ce ne definette ca oameni.

Einstein spunea ca ' Mintea intuitiva este un dar sacru iar mintea rationala este servitorul ei de incredere. Am creat o societate care onoreaza servitorul si a uitat darul. '