Particularitatile grupurilor mari

Particularitatile grupurilor mari

Cand se vorbeste de grupuri mari, in literatura psihologica si sociologica se folosesc termenii de "gramada", "gloata", "aglomeratie", "multime", insistandu-se asupra conotatiei spontane a acestora. In acest sens este paradigmatica viziunea lui Gustave Le Bon (2): in spatele institutiilor, artelor sau credintelor unui popor se afla anumite caractere morale si intelectuale, de care depinde evolutia sa si care formeaza "sufletul rasei" (impus tuturor indivizilor prin ereditate).

Dar apropierea unor indivizi in vederea unei actiuni da nastere unor caracteristici psihologice noi, care se suprapun celor de rasa, "caracterului national". Dupa Le Bon, multimile se caracterizeaza prin urmatoarele diferente specifice (in raport cu individul izolat):

- inferioritate mentala (inconstientul domina constientul);

- omogenitate;

- orientare intr-un singur sens (prin sugestie si contagiune);

- tendinta actionala (propensiunea de a transforma imediat ideile in actiune);

- comportament violent (conduita anarhica si distructiva).

Multimile nu sunt, insa, grupuri sociale in sensul propriu al cuvantului. Ele sunt stari psihosociale intermediare, pasagere, care indeplinesc un rol functional temporar. Din acest punct de vedere, poporul nu poate fi confundat cu multimile (aglomeratia, gloata, mari ansambluri umane); el este un grup social ⁽¹.

Dupa modul de formare se disting mai multe feluri de multimi (apud 3, p.242):

a - multimi organizate anticipat (de pilda, cele formate la manifestari publice);

b - multimi conventionale (publicul unui spectacol, multimea de pe o plaja).

c - multimi spontane (de exemplu, adunarile de "gura-casca").

Multimile de tipul (a) au si lider si norme, cel de tipul (b) nu au lider, iar cele de tipul (c) nu au nici lider nici reguli.

Spre deosebire de multimi, grupul social reprezinta o formatiune psihosociala bine definita, cu o ierarhie unitara si durabila de status-uri si de roluri, structurata in jurul anumitor seturi de norme si valori (4, p.75).