Psihoterapia gestalista in tulburari fobice (anxioase)

Psihoterapia gestalista in tulburari fobice (anxioase)

Abordarea gestalista a personalitatii propune un model teoretic numit "ciclul experientei gestaltiste". Acest model desfasoara elementele experientei ca un proces continuu prin care nevoile organismului, impun grade si forme diferite de contact cu mediul prin intermediul carora, ele pot fi satisfacute. Ciclul experientei gestaliste include parcurgerea a cinci stadii: care se generalizeaza continuu, unul pe celalalt, in cadrul unui model functional (Mel Robin, 1984).

1) Senzatie 2) Constientizare 3) Actiune 4) Contact 5) Retragere.

1) Ciclul integrarii persoanei sau contactarii la mediu incepe cu senzatiile prin care se experimenteaza trairea si semnificatia stimulilor care actioneaza asupra organismului. Omul discrimineaza direct "ce este", "ce nu este". Dincolo de experienta personala, copii invata din familiile lor si "ce pot" si "ce trebuie" sa vada, sa auda, sasimta si "ce nu pot", "ce nu trebuie" "sa perceapa". Aceasta creaza o prima confuzie si anxietate in modulo de contact, prefigurand granite impuse. copii introecteaza toate impunerile comportamentale si ulterior idealurile sau convingerile altora, necritic, ca o plastilina maleabila la "caldura si amenintarea perderii acesteia din cuibul parental", pentru ca mai tarziu sa devina adulti cu o moralitate supraincalzita. Ei investesc o cantitate enorma de energie in mentinerea granitei intre obligatii si dorinte si multe dintre impunerile introectate ii determina sa fie ceea ce ei nu sunt, crescandu-le rezistenta la schimbare.

2) Constientizarea deplina este procesul prin care se intra in contact cu cele mai importante evenimente din campul individual (intrapsihic) sau din mediu (exteropsihic). Punctul culminant este realizarea imediata a insight-ului - conditie pentru restructurarea gestaltului, pentru crestere.

Orice negare a situatiei si a cerintelor acesteia ca si a propriilor dorinte si raspunsuri alese de persoana - este o perturbare a constientizarii.

Daca o constientizare deplina poate sa clarifice si sa confere siguranta de sine, o perturbare a acestui proces intretine confuzie si anxietate in contactul cu sine si cu altii.

Neconstientizarea de sine muta conflictul real sai imaginar doar, din plan extern, in plan intern si perpetueaza un model de autoafalsificare soldat cu blocaj si suferinta.

3) Actiune. Persoana blocandu-si impulsul de a actiona resimte tensiune musculara si durere. Ea poate experimenta atat puterea de a actiona eficient, cat si actiunea ineficienta, aceasta din urma favorizand inhibitia, paralizia vointei. Unele persoane cu dificitati de actionare (absenta initiativei, sustinerea actiunii, finalizarea actiunii,    adecvarea actiunii) isi dezvolta compensator alte abilitati, ca de pilda fantazarea, teoretizarea capacitatii observationale, dar sufera de o incapacitate de a pune in actiune ideile, proiectele etc.

Teoria gestalista are in vedere in mod special stimularea si amplificarea actiunii, utilizand multiple tehnici corporale (respiratorii, posturale metafora corporala etc.)

4) Contactul. Un stadiu crucial al ciclului este experimentarea contactului cu exteriorul (persoane obiecte, situatii mediu). O granita de contact optima, care sa mentina un raport de echilibru dinamic intre sine si mediu, necesita o anumita flexibilitate adaptiva, bazata pe armonizarea intre deschidere si rezistenta, 6ntre permeabilitate si evitare.

5) Retragerea presupune o incheiere acceptata a vechilor probleme de relatie, cu sine si cu altii. Persoanele care nu reusesc sa se detaseze de vechile probleme ale unui ciclu    experiential, se agata cu ineversunare de relatii "nedeterminate", se ineversuneaza in a-si pastra vechile tranzactii, semnificatii si resentimente, ramIn fizate de un vechi patern experential. In acest fel ele se auto saboteaza in procesul de crestere.

Figura 1

senzatie

(a ramane asa) (a nu simti insensibilitate)

retragere constientizare

(rezistente) (confuzie, anxietate)

contract actiune

(tensiune musculara durere)

Ciclul experiential Gestalt (dupa M Rabin, 1980)

Persoanele care sufera de sentimente de autorespingere, sau care se tem sa nu fie respinsi, cu complexe de inferioritate, cei care se autoinseala, cu acute sentimente de frustratie, cu dificultati de exprimare a sentimentelor si opiniilor cu conduite evitante, exitante, dubitative, inhibati blocati, anxiosi, intr-un cuvant - toti cei care traiesc nefericirea si nu stiu cum sa depaseasca aceasta stare sunt cei mai indicati pentru aceasta forma de terapie. Ei sut direct interesati de modul in care pot autoconstientiza cum sa se autoregleze.

Stiluri, modalitati si tehnici de lucru in teoria gestalista:

"A veni in intampinare" si "a intra in rezonanta" sunt doua atribute esentiale in munca terapeutului gestalt.

- Pentru a clasifica si a extinde experienta ce exprima prin expresia "a lucra cu ." (cu corpul, cu emotiile, cu comportamentele proprii clientului sau pe care le experimenteaza din perspectiva altora).

Tehnicile de focalizare se bazeaza pe interogatii ghid si pe exercitii (ex. ce simti, la ce gandesti incearca sa faci asta)

Dintre tehnicile experimentale cele mai cunoscute sunt :

a) Exercitii de constientizare corporala constientizarea tensiunii musculare si a relaxarii psihomusculare; constientizarea ritm respirator si a modificarii lui in conexiune cu emotiile sau cu retrairea anumitor situatii sau cu imaginarea altora, constienta senzatiilor care comunica stari de disconfort, constientizarea ritmului cardiac in conexiune cu starile si gandurile asociate, constientizarea posturii, nimicirii in conexiune cu starile sau cu gandirea pacientului, constientizarea rezistentelor sau dependentelor in contactul corporal in directa conexiune cu problemele spatiului personal si cu relatii de intimitate, etc. Ca urmare, insul devine mai constient de sine si de contactele sale cu lumea.

b) Exercitare de constientizare afectiva si relationala

tehnica scaunului gol ca suport de dialog - joc de rol cu persoane semnificative sau dialogarea dintre "partile eului aflate in conflict". El isi dezvolta in timpul acestei comunicari o strategie de rezolvare a acestui conflict, de unificare a polaritatilor.

tehnica reprezentata in spatiul personal ajuta subiectul sa-si constientizeze imaginea de sine in relatia cu mediu, problemele de contact si granitele personale.

tehnica "zidul" - se pot constientiza strategiile prin care subiectul se confrunta cu obstacolele existentiale permite autoexplorarea si gasirea solutiei: determina dependenta emotionala versus maturitatea emotionala;

tehnica "cubul" - relevanta pentru modul in care persoana face fata la izolare, raportul dependenta afectiva - autonomie, nevoia de comunicare cu ceilalti, rezistenta in situatiile limta. Poate fi un bun suport de restructurare mentala in depasirea propriilor blocaje, precum si a unor tendinte nevrotice de tip anxios, claustrofobic si sociofob;

tehnica "mentine-te !" incurajeaza pacientul sa se pastreze in ceea ce simte si sa relateze;

tehnica "scenarizarii sau punerii in scena" - se bazeaza pe punerea in actiune chiar a sentimentelor si a ideilor incomode, nemarturisibile, retinute sau refuzate constient in a fi communicate. "Spunei-o" este incurajat sa verbalizeze sentimente la adresa unei persoane.

c) Exercitarea de constientizare cu suport imaginativ si de restructurare cognitiva. Prezentam in continuare cateva tehnici de integrare si restructurare, unele bazate pe suport imaginativ si reprezentare vizuala, altele folosind suport kinestezic    - postural ori schimbarea raportului figura - fond.

tehnica fanteziei ghidate Se utilizeaza in situatia in care pacientul isi creaza si intretine anxietati, neputinte sau evaluari eronate, ca urmare a unei procesari secventiale, scotomizate a unor evenimente cu mare incarcatura emotionala. Tehnica respectiva poate reconstitui, focalizand pe detalii semnificative, cursul evenimentelor experimentate de subiect, reintegrandu-l prin descoperirea intelesului adevarat care le explica sau poate crea o imagine acceptata a sinelui sau a cuiva, ca suport pentru integrarea unei parti respinse a eului. De exemplu, un pacient care sufera de sentimentul de autorespngere poate vizualiza imaginea mamei care-l accepta neconditionat si parcurge un dialog imaginar cu aceasta imagine. (suport afectiv pozitiv).

tehnica de diminuare si integrare : pentru a diminua sau neutraliza efectul de ancorari si paternuri rigide, pacientul este pus sa-si imagineze opusul a ceea ce afirma si sa constientizeze un eveniment, sau relatie dein aceasta noua perspectiva.

tehnica metapozitiilor este utilizata in scopul restructurarii scutului cognitiv in lucrul cu polaritatile. Pacientul este antrenat intr-un proces de autoconstientizare a naturii conflictului. El castiga treptat distanta si obiectivitate in intelegerea si rezolvarea problemei, prin experimentarea succesiva a rolurilor altei persoane, mai ales a acelei cu care se afla in conflict direct, apoi a celui care asista la conflict, s.a.m.d.

tehnica autodezvaluirii terapeutului

Ca regula, pacientii singuri isi creeaza si intretin anxietatea. Ei nu sunt constienti de modul in care isi autoinduc unele comportamente ineficiente sau gresite, fiind de fapt autorii sau programatorii inconstienti, ai acestora, pe baza unor judecati sau evaluari pripite sau care le scapa de sub control constient, sau care pur si simplu le emit din inertie sau stereotipie cultural - educationala. Gestalt terapia propune pentru situatii date tehnica fanteziei ghidate cu ajutorul careia pacientul poate reconstitui, focalizand pe detalii semnificative, cursul evenimentelor experimentate pe subiect, reintegrandu-le prin descoperirea intelesului adevarat care le explica sau poate crea o imagine acceptata a sinelui sau a cuiva, ca suport pentru integrarea unei parti respinse a Eului. Restructurarea aici se produce la nivel mental, imaginativ, care este simultan si o expresie afectiva. Noul "proiect" mental antreneaza o restructurare emotionala pozitiva constand intr-o mai buna acceptare. Acest tip de contact relational va fi transferabil in experiente actuale de relatie.

- foarte frecvent persoanele sunt constranse de granitele modurilor obisnuite de a gandi, asa incat, in campul constiintei lor nu incape nici o alternativa posibila. Sunt implicate aici mecanisme de reprimare si negare, ca si invatarea, imitatia, modelele culturale. Pentru a diminua si neutraliza ac. efect de ancorare a patternurilor rigide, pacientul este pus sa sa-si imagineze opusul a ceea ce afirma, sau considera a fi adevarat si sa constientizeze un anumit eveniment sau relatie din aceasta noua perspectiva. Efortul imaginativ ii poate revela si aspectele si semnificatiile noi, in raport cu care el se deschide si reexperimenteaza situatia.

I se propune pacientului sa reconsidere o situatie o relatie sau propria imagine negativa, autorespinsa, din perspectiva a cel putin 3 calitati, avantaje sau beneficii, dupa ce a precizat toate elementele reprobabile, respinse sau negative a respectivului obiect, situatii, relatii, tc. O astfel de tehnica solicita pacientului sa exprime sentimente pozitive si negative in legatura cu o aceeasi persoana, sau sa exprime verbal stari negative inexplicabile, cum ar fi tensiunea interna, frica, plansul.

O alta tehnica (Lowen, analiza bioenergetica) : atunci cand relateaza pacientului despre o anumita emotie pozitiva sau negativa, este rugat s-o localizeze in corp si sa lucreze asupra ei.