Relatii intime

Relatii intime

Construirea relatiilor intime

Relatiile intime ale adultului cuprind trei componente: atasamentul emotional (sentimente de afectiune si dragoste), implinirea nevoilor psihologice (impartasirea sentimentelor) si interdependenta (fiecare partener are influente semnificative si de durata asupra celuilalt).

Teoriile stadiale sustin ca relatiile intime traverseaza stadii si secvente specifice; exista insa putine dovezi pentru existenta unor secvente sau stadii distincte.

Alte explicatii ale relatiilor intime sunt cele referitoare la acumularea recompenselor si accentuarea diferentelor dintre diferitele tipuri de relatii interpersonale.

Schimbul social

Teoria schimbului social arata ca in comportamentul lor social oamenii cauta sa maximizeze castigurile si sa minimalizeze costurile. Atunci cand realizarile ating sau depasesc nivelul comparatiei sociale al individului, se experimenteaza satisfactii inalte. Expectantele mai reduse in legatura cu alternativele relatiilor si investitii mai mari in relatiile intime sunt asociate cu angajament mai puternic.

Teoria echitatii sustine ca satisfactiile cele mai mari apar atunci cand proportia dintre beneficii si contributii este similara la ambii parteneri. Atat beneficiile excesive cat si experientele negative provocate de absenta beneficiilor sunt nesatisfacatoare. Importanta echitatii poate varia in ciclul vietii de familie si poate fi mai accentuata pentru femei.

Constructia schimburilor sociale este formata din recompense (beneficii sau castiguri) si costuri (eforturi sau pierderi). Se mai includ nivelele de comparatie, nivelul de comparatie pentru alternative si de asemenea, investitiile. Acesti factori sunt puternic asociati cu satisfactia si angajamentul partenerilor in relatia de cuplu (figura 6.4).

Dezvaluirea Eului

Dezvaluirea Eului intre parteneri se largeste si se adanceste pe masura ce avanseaza intr-o relatie intima. Descoperirea si prezentarea Eului este corelata cu calitatea relatiilor intime si in functie de starea acestora. Femeile de obicei isi dezvaluie propriul Eu mai mult decat barbatii. Pentru heterosexuali, prieteniile sunt bazate pe modele emotionale la femei si pe activitati comune la barbati; pentru homosexuali, prieteniile sunt aproximativ similare.

Figura 6.4. Construirea relatiilor intime (dupa Brehm si Kassin)

Recompensele relatiei de durata

Ce asteptam de la partener(a)? (dupa Carlson si Halfield)

Recompense personale:

agreabilitate, amabilitate - un partener prietenos si relaxat in societate;

intelect - un partener inteligent si informat;

infatisare - un partener atractiv, preocupat de ingrijirea sa corporala in termeni de: curatenie, imbracaminte, exercitiu fizic si obisnuinte alimentare sanatoase.

Recompense emotionale:

aprecierea calitatilor si actiunilor tale;

afectiune fizica;

sex - implinire, placere, fidelitate;

siguranta - angajamentul partenerului, asigurare;

planuri si scopuri pentru viitor;

intelegere.

Recompense cotidiene:

acord financiar intre parteneri;

sociabilitate:

companie buna, placuta;

partenerul(a) este compatibil cu prietenii tai;

placerea de a locui impreuna;

cunoasterea partenerului este interesanta;

echitate in elaborarea deciziei;

evocarea momentelor speciale;

prilejuri de a participa la evenimente de familie (existenta de parinte, bunic, evenimente maritale, aniversari);

a nu avea ganduri legate de pierderea oportunitatilor (daca ai fi avut alt partener sau daca ramaneai singur);

Tipuri de relatii

Stabilirea unei tipologii a relatiilor intime este realizabila doar teoretic. In realitate separarea este dificil de infaptuit, practic imposibil. Se face distinctie intre dragoste si placere. In piramida nevoilor (Maslow) dragostea este o nevoie sociala iar sexul apare in categoria nevoilor biologice aflate la baza sistemului. Alta distinctie este cea intre modelul schimbului, unde se prefera reciprocitate imediata si modelul in care se manifesta intelegere fata de nevoile celuilalt. De asemenea, face deosebirea intre dragostea pasionata si tovarasie;

Exista sase stiluri de dragoste:

atasament - angajament in final;

eros - atractie fizica intensa, intimitate;

ludica - joc;

manie - posesiva, scapata de sub control;

agapa - altruista;

pragmatica - ocupatie, varsta, religie.

O interesanta analiza a tipurilor de dragoste este realizata de catre Sternberg prin combinarea a trei elemente: intimitate, pasiune si angajament.

In functie de tipul de atasament - protector, evitativ, ambivalent sau contradictoriu - se vor construi si tipurile de relatii intime ale adultului.

Probleme in relatiile intime

Cercetarile s-au oprit asupra sexualitatii, geloziei si asupra puterii sociale. Rezultatele cercetarilor pot fi sintetizate astfel:

Sexualitatea

Accesul mai mare la sex nu creste sansa succesului marital in cuplurile care coabiteaza. Fata de femei, barbatii sunt mai permisivi in atitudini si in comportamentul sexual, percep interesul sexual exprimat de ceilalti, sunt proactivi. Infectia HIV in randul homosexualilor este mai ridicata. Pericolul infectiei HIV creste si in randul heterosexualilor (femei mai ales) datorita utilizarii drogurilor (intravenos).

Gelozia

Gelozia este generata de perceptia slabirii relatiei, a existentei amenintarii sau a unui pericol in legatura cu acea relatie. Cel mai puternic sentiment de gelozie este determinat de amenintarea exclusivitatii sexuale. Gelozia poate provoca ganduri sau credinte irationale; reactiile emotionale implicate sunt de cele mai multe ori negative. Stilul de atasament ambivalent/anxios este asociat cu ezitari in cautarea suportului social si cu gelozie. Depresia este asociata cu autoblamare - indivizii isi asuma cauza geloziei.

Copingul include diminuarea credintelor irationale, cresterea stimei de sine, antrenarea abilitatilor de comunicare, cresterea echitatii in relatie. Sensul independentei si valoarea Eului sunt esentiale in acest proces.

Puterea sociala

Puterea sociala este definita in termenii influentarii comportamentului celorlalti sau controlarii rezultatelor lor. Partenerul care apreciaza o relatie cel mai putin, are cea mai mare putere; oamenii care au mai multe alternative relationare au mai multa putere in relatiile lor intime.

Comportamentele de intrerupere si contact pot exprima si pot intari uneori puterea celor care le initiaza (de exemplu: barbatii intrerup mai des femeile intr-o conversatie decat femeile pe barbati, semn al puterii sociale mai mari a barbatilor); (de exemplu: atingerea femeilor de catre barbati este mai frecventa decat a barbatilor de catre femei, ceea ce exprima statul social si puterea sociala mai inalta).

Stereotipurile de gen se exprima si in exersarea strategiilor puterii: femeile angajeaza strategii indirecte - manipulare, rugaminti, pledoarii, sugestii, aluzii - iar barbatii utilizeaza strategii directe - intrebari, persuasiune, acord, negociere.

Exista dovezi ca barbatii si femeile de succes in cariera sau care au incredere in ei insisi prefera strategii directe. Pentru femei, consecintele comportamentului dominator sunt adesea negative intr-o relatie. Dominarea combinata cu agreabilitatea la barbati este preferata de catre partenerele lor.

Conflictul in relatiile intime

Cuplurile care au mai multe conflicte se angajeaza mai des in schimburi de comportamente (mai ales non-verbale) ce exprima sentimente negative (reciprocitatea afectului negativ). Interactiunile lor urmeaza modelul revendicare-retragere. Patternul revendicare-retragere are trei componente:

initierea (partenerul revendicativ incearca sa initieze discutia despre problemele relatiei, iar partenerul retractant incearca sa o evite);

interactiunea (in timpul discutiei, partenerul revendicativ pretinde, cere, insista, celalalt este linistit si retras);

criticismul (partenerul revendicativ critica, partenerul retractant este in aparare).

In cuplurile casatorite, sotiile sunt mai revendicative. Probabil diferentele in stilul emotional sau expectantele legate de rolurile feminine explica aceasta caracteristica. Evitarea conflictului nu este intotdeauna benefica, deoarece se pot amplifica dezacordurile si creste riscul divortului. Reducerea efectelor negative ale conflictului este posibila prin:

cresterea satisfactiei in relatii;

balanta comportamentelor pozitive-negative sa incline in favoarea celor pozitive;

cautarea mai multor recompense in celelalte aspecte ale relatiei;

incercarea de a intelege punctul de vedere al celuilalt.

In legatura cu terminarea relatiei intime se constata:

sfarsitul neasteptat genereaza mai mult distres decat cel anticipat;

indivizii pentru care relatia intima joaca un rol central in autodefinire sunt mai afectati de terminarea unei relatii;

partenerii interdependenti au relatii mai trainice, mai lungi si experimenteaza mai mult distres daca acestea se sfarsesc.

Aceste aspecte pot fi valorificate ca modalitati de coping dupa terminarea relatiei intime.

Capcana atributionala

Explicarea comportamentului partenerului se poate realiza prin doua stiluri de atribuire (figura 6.5). Modelul de atribuire difera in functie de starea relatiei de cuplu: cuplurile fericite diminueaza ponderea explicatiilor negative si pun accent pe explicatii pozitive. In cuplurile nefericite atribuirea este inversa: pentru evenimente negative este interna, globala si stabila, iar pentru evenimente pozitive este externa, instabila si specifica. Relatiile intre atribuiri si satisfactii pot fi reciproce.

Figura 6.5. Modele de atribuire in cuplu (dupa Fincham si Bradbury)

Intrebari de verificare

1. Ce recompense se asteapta de la partener?

2. Ce relatii exista intre tipul de atribuire si satisfactia in relatia de cuplu?