SCHIZOFRENIA

SCHIZOFRENIA

Schizofrenia este adesea considerata ca cea mai devastatoare dintre suferintele mintale prin efectele asupra vietii pacientului, a familiei sale, a prietenilor.

Definitie : Prin schizofrenie se intelege o boala psihica caracterizata printr-o simptomatologie variata in care predomina fenomenul de disociatie.

O prima distinctie trebuie facuta intre schizofrenie acuta si schizofrenie cronica.

Schizofrenia acuta :

Trasaturile clinice dominante sunt : ideile delirante, halucinatiile, tulburarile de forma ale gandirii. Acestea sunt numite adesea ,,simptome pozitive''(susceptibil la tratament si prognostic)

Schizofrenia cronica :

Unii pacienti se remit dupa boala acuta, altii progreseaza spre un sindrom cronic caracterizat prin : apatie, lipsa initiativei, lentoarea psihomotorie, izolarea sociala.

1. Trasaturi clinice ale sindromului acut:

a. Aspect exterior si comportament :

- unii pacienti par stangaci in comportamentul social, preocupati si retrasi sau bizari.

- unii pacienti : zambesc sau rad - altii par permanent perplecsi.

- unii sunt agitati si zgomotosi - altii evita compania petrecand mult timp singuri in camera, nemiscati, aparent preocupati de propriile lor ganduri.

b. Tulburarile de perceptie :

- reprezentate prin halucinatii in ordinea frecventei : auditive, vizuale, tactile, cenestezice, olfactive, gustative.

c. Halucinatiile auditive :

- sunt cele mai frecvente si pot lua aspectele unor zgomote, muzica, cuvinte disparate, fraze sau conversatii

- unii pacienti isi aud propriile ganduri rostite tare si cu claritate fie in momentul cand le gandesc - sonorizarea gandirii - fie imediat dupa aceea (ecoul gandirii)

- unele voci par sa dea comenzi pacientului, unele discuta despre el la persoana a III-a, altele ii comenteaza actiunile.

d. Halucinatiile corporale (cenestezice sau kinestezice)

e. Halucinatiile vizuale - putin frecvente (mai ales sub forma de pseudohalucinatii gustative olfactive sau tactile).

f. Tulburarile de gandire (sunt foarte frecvente) :

- relativ caracteristica schizofreniei pare sa fie incoerenta

- mai apar: tulburarile fluxului gandirii, blocajul gandirii, dificultatea de a opera cu idei abstracte,

- limbajul reflecta tulburari de gandire subiacente (in forme severe: salata de cuvinte si verbigeratia.

- pot aparea paralogisme si neologisme, precum si stereotipii verbale.

g. Ideile delirante (sunt caracteristice) :

- cu valoare de diagnostic mai mare sunt ideile delirante de relatie, de control si cele de posedare a gandirii ca si cele de inducere sau de sustragere a gandirii (apar insa si idei de persecutie)

h. Anomaliile dispozitiei :

- anomalii persistente ale dispozitiei, anxietate, depresie, iritabilitate, euforie.

- o tocire a afectivitatii (aplatizare afectiva), indiferentism afectiv, inversare afectiva, inadecvarea afectelor.

i. Atentia :

- perturbarea atentiei este frecventa (afectand concentrarea) si poate determina dificultati de evocare - desi memoria nu este afectata.

j. Constiinta bolii :

- este de obicei absenta - pacientii nu se considera bolnavi ci cred ca trairile lor sunt rezultatul actiunii rauvoitoare ale altor oameni.

k. Tulburari ale constiintei :

Derealizarea (impresia de schimbare a realitatii fizice) si depersonalizarea (impesia de schimbare a propriei persoane).

2. Trasaturi clinice ale sindromului cronic:

- se caracterizeaza prin tulburarea gandirii si prin simptome negative constand in : scaderea activitatii, lipsa initiativei, izolare sociala si apatii.

a. Tulburari de vointa (trasatura cea mai izbitoare): vointa scazuta, constand intr-o lipsa de impuls si initiativa.

b. Tulburari motorii - adesea numite catatonice: stuporul si agitatia (raptus), flexibilitatea ceroasa.

c. Tulburari de miscare :

- stereotipia - o miscare repetata care nu pare sa aiba un scop; poate fi repetata regulat (ex : leganat fata - spate)

- manierismul - o miscare normal directionata ca scop care pare sa aiba o semnificatie sociala dar bizara pretioasa si rupta de context - ex : salutul militar repetat

- ambitendinta - o forma speciala a ambivalentei in care pacientul incepe o miscare dar inainte de a o finaliza incepe miscarea opusa (tendinta de a apuca un obiect niciodata nu este finalizata).

d. Comportamentul social - se deteriorizeaza: prin neglijente, dezordine, murdarii (personale) si uneori prin ignorarea conventiilor sociale. ).

e. Limbajul : - anormal, semn al tulburarii de gandire caracteristic sindromului acut.

f. Afectivitatea : in general tocita cu raspunsuri emotionale neadecvate.

g. Halucinatiile : frecvente, ca in sindromul acut.

h. Delirurile : adesea sistematizate

- delirurile pot fi ,,incapsulate'' fata de restul convingerilor (ex : poate delira pe tema raspunsurilor sale sexuale dar celelalte convingeri pot fi normale).

i. Constiinta bolii : este alterata.

3. Subtipuri ale schizofreniei

3.1. Schizofrenia hebefrenica : - forma cea mai grava si prognostic prost

- se caracterizeaza printr-o marcata regresie la comportamente primitive, dezinhibate si dezorganizate (datorata dificultatilor de tregere de la adolescenta la tinerete)

- debutul este in general timpuriu - inainte de 25 ani

- tulburarile de gandire sunt pronuntate si contactul cu realitatea este extrem de slaba.

- expansivitate, frivolitate

- aspectul personal si comportamentul social sunt alterate : ignora evenimentele, este lipsit de pudoare.

- raspunsurile emotionale sunt inadecvate si adesea izbucnesc in ras fara un motiv aparent - fiind frecvente strambaturi si ranjete incongruente.

- impresie stranie : este euforic dar spre deosebire de bolnavul maniacal care antreneaza interlocutorii schizofrenul nu reuseste sa creeze comuniune afectiva.

- comportamentul lor ar fi cel mai bine descrisa : natang si stupid.

3.2. Schizofrenie catatonica :

- debuteaza prin izolare, accentuare a introversiei, reducere a comunicarii, a mobilitatii

- alte manifestari clinice : - mersul si mimica rigide, sugestibilitate, ecopraxie, ecolalie si ecomimie (repetarea gesturilor, vorbirii si mimicii examinatorului)   

- in DSM IV R se afirma ca principala caracteristica a acestui tip este o perturbare psihomotorie marcata, care poate presupune stupor, negativism, rigiditate, excitatie

- trasaturi asociate includ mers rigid, mimica imobila, stereotipii, manierisme si flexibilitate ceroasa, ecopraxie, ecolalie si ecomimie.

- negativismul pasiv si activ si alimentar

- mutismul este de asemenea o trasatura caracteristica

- pe timpul stuporului sau excitatiei catatonice pacientii trebuie supravegheati deoarece pot produce vatamari celorlalti sau lor insisi.

3.3. Schizofrenia paranoida :

- debut mai tarziu, cam in al 3-lea deceniu de viata

- caracteristica principala este prezenta halucinatiilor si delirului in tabloul clinic (idei delirante de regula de persecutie sau grandoare)

- ideile delirante din schizofrenia paranoida nu sunt sistematizate, nu sunt larg argumentate, sunt doar relatate cu mare indiferenta, nu sunt sustinute : pot fi de urmarire, de otravire, de inventii.

- pacientii ajunsi la varsta debutului schizofreniei paranoide au de obicei o pozitie si o identitate in colectivitate - resursele personale sunt mai mari decat o tipurilor anterioare.

- pacientii schizofrenici-paranoizi manifesta o mai mica regresie a facultatii mintale si a capacitatii de insertie sociala

- schizofrenicii-paranoizi tipici sunt incordati, suspiciosi si rezervati - ei sunt adesea ostili si agresivi.

Intrebari de evaluare:

1. Hipoestezia poate fi intalnita in:

a.       schizofrenie

b.      tulburarea de personalitate de tip histrionic

c.       manie