Semiologia memoriei

SEMIOLOGIA MEMORIEI

D.p.d.v. clinic, memoria poate fi tulburata sub doua aspecte: cantitativ si calitativ .

I. Tulburarile cantitative au loc in doua sensuri:

1. Hipermnezia constituie inregistrarea rapida si detaliata a informatiilor din mediul ambiant dar in acelasi timp se manifesta si o evocare exaltata a amintirilor.

Acest tip de tulburare se intalneste in unele betii patologice expansive. Pacientii maniacali manifesta stari de agitatie psihomotorii, tulburari de limbaj si memorie, vorbesc foarte rapid si trec de la o idee la alta.

2. Hipomnezia reprezinta o scadere usoara a memoriei si se poate intalni in diverse situatii: stari de oboseala, surmenaj sau suprasolicitare.

3. Amnezia este o scadere accentuata a memoriei. Este de mai multe feluri:

motorie (apraxie) consta in uitarea actelor motorii. Apraxia este la randul sau de 2 feluri

o      apraxie ideatoare caz in care bolnavul uita conceptia gestului

o      apraxie motorie caz in care bolnavul nu stie sa exprime gestul

amnezie senzoriala (agnozie) desi simturile sunt intacte, bolnavul nu recunoaste ceea ce simte (este de fapt o amnezie simbolica).

amnezia memoriei sociale (afazie) se manifesta prin pierderea functiei sociale a memoriei (uita persoanele apropiate)

o      Amnezia anterograda este amnezia inregistrarii informatiilor, a fixarii acestora, [1]nu retine experientele recente fara a altera insa stocul vechi de informatii.

o      Amenzia retrograda pacientul prezinta o incapacitate de invocare a unor amintiri din trecut avand insa pastrata capacitatea de a fixa informatii recente.

In afara de aceste tulburari se mai intalnesc:

- tulburari sistematizate ale memoriei, de ex. in cazul unor encefalopatii traumatice pacientul poate prezenta amnezie partiala, care poate fi verbala (interesand vocabularul), sau goluri de memorie (amnezie lacunara).

II. Tulburari calitative constau in tulburarea acuratetei diferitelor etape ale procesului mnezic.

1. Dismnezia dificultatea fixarii sau evocarii informatiilor cu uitarea numelor si uneori cu evaporarea amintirilor: neurastenie, debutul ASC si al dementelor.

2. Ecmnezia evocarea halucinatorie a trecutului cu actualizarea scenelor din trecut: psihoze senile, disolutie epileptica a constiintei.

3. Criptemnezia prezentarea informatiilor dobandite anterior din carti sau in cadrul diverselor activitati desfasurate in comun cu alti indivizi ca fiind productii proprii, originale: delire revendicatoare de inventie, paranoia.

4. Paramnezia deformarea actului evocarii prin falsificare; evocari si recunoasteri eronate, ale unor evenimente care au avut loc in realitate sau reproducerea unor evenimente false, imaginare. In aceasta situatie, pe parcursul evocarii, obiectele sau persoanele sunt inlocuite cu altele care nu corespund realitatii, se amesteca prezentul cu trecutul, realul cu imaginarul fie prezentul este legat patologic de trecut ca in cazul falselor recunoasteri, fie prezentul este separat de trecut ca in impresia deja v.

5. Confabulatia consta intr-o productie mnezica compensatoare, bolnavul relatand fapte imaginare fata de care el are convingerea realitatii acestora (se amesteca false amintiri si fabulatii): sdr. amnezic Korsakov, psihozele senile.