SPECTRUM CPI 260T - Ro

SPECTRUM CPI 260T - Ro

(In Psihologia Resurselor Umane, vol. 2, nr. 1, pp.40-49.)

Horia D. Pitariu Dragos Iliescu

Universitatea Babes-Bolyai D&D Research

Cluj-Napoca Bucuresti

Spectrum CPI-260T-Ro este versiunea in limba romana a Spectrum CPI-260T, un inventar de personalitate derivat din CPI. Dupa traducerea si procesul de adaptare a inventarului in cauza la contextul cultural romanesc, s-a procedat la o evaluare psihometrica pe un esantion de 2546 subiecti. Datele normative, fidelitatea si validitatea inventarului indreptatesc utilizarea sa in arealul nostru cultural Structura factoriala similara cu aceea a SUA conduce la adoptarea unui sistem de lucru cu loturi combinate, care nu mai fac nicio deosebire de gen. Proiectarea unui software de corectare si interpretare primara a datelor, face posibila utilizarea Spectrum CPI-260T-Ro de catre o paleta extinsa de utilizatori.

Cuvinte cheie: investigarea personalitatii; CPI, Spectrum CPI-260T-Ro, adaptare CPI

Introducere

Spectrum CPI 260T este un chestionar de personalitate utilizat in evaluarea persoanelor cu un comportament normal. El este, de fapt, o forma scurta a Inventarului Psihologic CaliforniaT (CPIT), un instrument creat de Harrison G. Gough si care a cunoscut de-a lungul a 50 de ani o serie de versiuni (CPI-480, CPI-462, CPI-434) (Gough, 1957; Gough, 1987; Gough & Bradley, 1996). In Romania, activitatea de adaptare a CPI a inceput din anul 1970, ea continuand cu o serie de reevaluari periodice (Pitariu & Hehn, 1980; Pitariu & Albu, 1993). Totodata, CPI-ul a facut obiectul si al unor intense cercetari autohtone, fapt care i-au conferit o oarecare notorietate printre psihologii romani, el fiind un instrument cunoscut si utilizat in contexte foarte diferite (Berg & Pitariu, 2003; Gheorghe, 2003; Minulescu, 1996; Minulescu, 2004).

Din anul 2004, variantele CPI-462T, CPI-434T si CPI-260T, sunt puse la dispozitia psihologilor pe internet prin intermediul firmei D&D Research (www.ddconsultants.ro).

Spectrum CPI 260T a fost proiectat ca o imagine fidela si valida a celorlalte versiuni ale CPI-ului, aceasta din ratiuni practice de largire a evantaiului de utilizatori care si-au dorit dintotdeauna un instrument usor de administrat si interpretat si care sa nu solicite excesiv persoanele carora le este administrat (timpul de administrare a chestionarului este cu 40% mai scurt fata de versiunile precedente). Este util, in general, in managementul resurselor umane, la selectia si evaluarea managerilor, in consultanta privind schimbarea si dezvoltarea organizationala, in instruirea si perfectionarea profesionala, asistenta managerilor in cunoasterea angajatilor sau in problemele complexe ale consilierii, indiferent de natura si obiectivele acesteia. In acest sens este interesant de amintit ca versiunea SUA are mentionat, alaturi de denumirea chestionarului si "Coaching Report to Leaders".

Versiunea noua a CPI-ului contine 29 scale, 20 scale asa-zis populare, 3 scale vectoriale si 6 scale speciale. In versiunea romana am inclus in plus inca doua scale speciale: Ostilitate (Hs) si Luptator (Fght). Aceasta versiune are deci 31 de scale. Tabelul 1 ne ofera o imagine a scalelor Spectrum CPI 260T si o succinta descriere a fiecareia dintre ele.

Tabelul 1.

Scalele Spectrum CPI 260T

Scalele chestionarului Spectrum CPI 260T

Scalele Spectrum CPI-260T sunt structurate in trei categorii: Scale populare, Scale structurale si Scale speciale.

Scalele populare (Folk scales)

Setul scalelor populare este grupat in patru categorii mari. Prima categorie are ca obiectiv evidentierea particularitatilor interpersonale ale persoanei: increderea in sine, stapanirea de sine (echilibrul), ambitia si eficienta pe planul actiunilor sociale. Adesea aceasta categorie de scale circumscrie ceea ce se poate numi inteligenta sociala. Cele sapte scale care definesc aceasta categorie sunt: Dominanta (Do), Capacitate de statut (Cs), Sociabilitate (Sy), Prezenta sociala (Sp), Acceptarea de sine (Sa), Independenta (In), Empatie (Em). Scorurile care depasesc scorul T-50, caracterizeaza persoanele deschise, competente din punct de vedere social. Scorurile sub valoarea T-50, sugereaza un comportament reticent social, un stil nonasertiv.

A doua categorie de scale identifica valorile interne si expectantele normative cum ar fi maturitatea, valorile personale, autocontrolul si sentimentul de responsabilitate. Cele sapte scale care definesc aceasta categorie sunt: Responsabilitate (Re), Conformitate sociala (So), Autocontrol (Sc), Impresie buna (Gi), Comunalitate (Cm), Perceptia starii de sanatate (Wb) si Toleranta (To). Scorurile care depasesc cota T-50 pe aceste scale, sugereaza precautie, controlul actiunilor intreprinse. Scorurile mai mici de 50, sunt indicatori ai unor persoane cu un comportament grijuliu, preocupate, orientate pe actiune.

A treia categorie de scale masoara trebuinta de realizare si tendintele implicative cognitive cum ar fi motivatia, perseverenta, tenacitatea si capacitatea de organizare. Aici sunt incluse trei scale: Realizarea prin conformism (Ac), Realizarea prin independenta (Ai) si Fluenta conceptuala (Cf). Scorurile peste T-50 descriu persoane cu obiective clare, cu aptitudini superioare implicate in utilizarea resurselor intelectuale. Scorurile sub T-50, descriu persoanele sovaitoare, refractare, dificile, cu aptitudini limitate.

A patra categorie de scale privesc evaluarea preferintelor stilistice fata de aspecte cum ar fi capacitatea de adaptare si sensibilitate/impresionabilitate. Cele trei scale aferente acestei categorii sunt: Intuitia (Is), Flexibilitatea (Fx) si Sensibilitatea (Sn). Scorurile peste T-50 ne sugereaza o persoana care poate fi descrisa ca perceptiva, dispusa la deschidere si atenta la mediul inconjurator. Scorurile sub T-50 sunt un indicator al persoanelor incapatanate, conservatoare, care se simt in largul lor intr-un mediu stabil si predictibil.

Scalele structurale

H. G. Gough (1987) lanseaza modelul cuboid al personalitatii care completeaza Inventarul Psihologic California si la baza caruia stau trei vectori: v1, v2 si v3. Vectorul v1 (Participativ - Nonparticipativ) si v2 (Aprobativ - Intrebator), descriu impreuna patru stiluri generale de viata sau patru tipuri de oameni (Alfa, Beta, Gamma si Delta). Cea de a treia scala structurala, masoara nivelul de Realizare personala (v3). Aceasta a treia dimensiune clasifica persoanele pe o scala cu 7 niveluri de realizare personala a celor patru stiluri de viata amintite: frustrare, nivelul 1 si 2, normal, nivelurile de satisfactie 3, 4 si 5 si perceptie superioara a eficacitatii, nivelul 6 si 7.

Figura 1 sintetizeaza cele patru stiluri de viata descriind specificul fiecarui sector.

Figura 1. Structura stilurilor de viata rezultate din combinarea vectorilor v1 si v2.

Scale speciale

CPI-ul este un iventar de personalitate care functioneaza dupa principiile sistemelor deschise. Astfel, de-a lungul timpului au fost create si adaugate noi scale, in total existand in prezent 37 scale. Spectrum CPI-260T versiunea pentru Romania include urmatoarele scale speciale: Potentialul managerial (MP), Orientarea spre munca (WO), Temperamentul creativ (CT), Leadershipul (Lp), Amicabilitatea (Ami), Orientarea spre a impune respectarea legilor (Leo), Ostilitate (Hos) si Luptator (Fght). Aceste scale nu sunt integrate in cele 20 de scale standard, ele se folosesc in scopuri de cercetare. In functie de anumite obiective, in anumite contexte, cand se doresc unele confirmari sau date suplimentare, se face apel la aceste scale speciale.

Indicatori ai invaliditatii raspunsurilor

Problema fidelitatii raspunsurilor la chestionarele de personalitate sau a onestitatii, este una veche, motiv pentru care ele au o circulatie oarecum restransa in luarea unor decizii cu caracter psihologic. Validitatea acestor probe, mai ales in activitati de selectie de personal este chiar mult diminuata (Guion & Gothier, 1965; Guion, 1998). Abia de curand psihologii au inceput sa utilizeze chestionarele de personalitate ca predictori intr-o arie mai larga de interventii psihologice (Day & Bedeian, 1991a; Pitariu, Pitariu & Ali Al Mutairi, 1998).

Spectrum CPI-260T este un instrument care poseda o serie de facilitati prin care psihologul poate sa determine validitatea rezultatelor. Astfel CPI-ul are trei dintre scalele standard care pot oferi psihologului practician un feedback relevant asupra validitatii raspunsurilor subiectului. La fel, tot in acest scop sunt utilizati si o serie de indicatori statistici.

Scalele implicate in verificarea validitatii rezultatelor pe Spectrum CPI-260T sunt Perceptia starii de sanatate (Wb), Impresia buna (Gi) si Comunalitatea (Cm). Un scor la sau sub T-30 pe Wb inseamna o exagerare a distresului personal sau un profil falsificat spre polul negativ (fake-bad). Un scor pe Gi la sau peste T-70 sugereaza exagerarea oferirii de raspunsuri pozitive, de aparitie intr-o lumina favorabila (fake-good.). Un scor de sau sub T-30 pe Gi, semnifica o distorsionare in sens negativ a raspunsurilor. Un scor de T-50 si peste pe Cm sugereaza o abordare standard a chestionarului. Un scor sub sau de T-30, indica o completare la intamplare a chestionarului, inabilitatea de a citi, erori in cotare sau o distorsiune de tipul fake-bad.

Urmatoarele ecuatii pot orienta mai precis psihologul in activitatea de clasificare a erorilor care se pot comite in completarea chestionarului Spectrum CPI-260T:

Fake-good=32.30+.49Do+.67Em+1.12Gi-.62Wb-.58Fx (Falsificare/exagerare_pozitiva)

Fake-bad=100.67-2.32Cm-.44Wb-.31Fx+.18Ac (Falsificare/exagerare negativa)

Random=42.77+.30In+.37Gi+.49To-.29Cm (Completat la intamplare)

Interpretarea ecuatiilor:

• Daca scorul Fake good este de sau mai mare de 65.50, rezultatul este considerat Fake-good.
• Daca scorul pe Fake-bad este egal sau mai mare decat 66.00 si daca scorul pe Random este mai mic sau egal cu 51.49, rezultatul este considerat Fake-bad
• Daca scorul pe Fake-bad este egal sau mai mare de 66.00 si cel de pe Random egal sau mai mare de 51.50, rezultatul este Random.
• Orice alte scoruri pe Spectrum CPI-260T, sunt considerate Normale.

Adaptarea si etalonarea chestionarului Spectrum CPI 260T - Ro

Spectrum CPI-260T este un chestionar util in investigarea personalitatii. El contine cei mai relevanti itemi din formele precedente ale CPI. La constructia lui s-a folosit preponderent varianta CPI-434 (Gough & Bradley, 1996). Dupa o analiza atenta a structurii CPI, s-a convenit ca fiecare din cele 20 scale standard si cei trei vectori, necesita un minimum de 20 itemi. Adaugand si scalele speciale, au fost selectati 260 itemi. Urmatorul pas a constat in selectia itemilor, pentru aceasta fiind utilizat un grup de experti cu experienta in organizatii - Spectrum CPI-260T este orientat in primul rand pe evaluarea personalului cu functii manageriale. In urma acestui filtru o serie de itemi au fost exclusi sau reformulati astfel incat sa gaseasca o acceptare internationala (De exemplu: 'Imi place sa fiu soldat', a fost inlocuit cu 'Imi place sa servesc in fortele armate', sau 'Numai un nebun va incerca sa schimbe stilul nostru american de viata', a devenit, 'Vechile cai de a face unele lucruri sunt aproape intotdeauna cele mai bune'). Mai mult, deoarece in multe tari anumite comportamente sau convingeri intra sub incidenta legii, Spectrum CPI-260T a fost verificat si din acest punct de vedere.

Norme interpretative

Esantionul de subiecti pe care s-a lucrat este de 2 546, dintre care 1358 barbati si 1190 femei. Plaja de varsta se intinde de la 14 la 82 ani cu o medie de 30 ani si o abatere standard de 10.2. (Barbati: 32 ani, AS=10.9; Femei 28 ani, AS=8.8.)

Esantionul american care a stat la baza prelucrarilor statistice a fost de 6 000 subiecti, 3 000 barbati si 3000 femei.

In ambele esantioane figurau absolventi de liceu, studenti si angajati de diferite profesii.

Principalii indici statistici calculati, sunt prezentati in Tabelul 2 si Tabelul 3. Dupa cum se poate observa, am prezentat datele esantionului american in paralel cu ale celui din Romania. S-au avut in vedere atat statisticile pe sexe, dar si cele care provin din combinarea celor doua esantioane.

Tabelul 2.

Rezumatul statistic al datelor aferente chestionarului Spectrum CPI-260T. Esantionul USA

Tabelul 3.

Rezumatul statistic al datelor aferente chestionarului Spectrum CPI-260T. Esantionul Romania (M=1358; F=1190)

Examinarea tabelelor 2 si 3 dezvaluie un pattern aproximativ similar intre esantionul american si romanesc. Putem chiar vorbi despre o similaritate de profil. Desigur se pot face unele speculatii interpretative. La ceea ce am fost atenti a fost comportamentul scalei Sn edificatoare in validarea CPI-ului atunci cand este adaptat pentru o alta cultura (Pitariu, 1980). Aceasta scala trebuie sa diferentieze raspunsurile persoanelor examinate cu CPI de sex masculin, de cele de sex feminin. In cazul nostru, diferenta dintre scorurile pe scala Sn dintre raspunsurile femeilor si ale barbatilor este puternic semnificativa (z=31.66; p<.001).

Pentru a construi un nou instrument de investigare a personalitatii, derivat din altul similar, sunt studiate doua caracteristici tehnice, (a) fidelitatea scorurilor si (b) validitatea relativa a scorurilor. Tabelul 4 compara versiunea CPI-434T cu Spectrum CPI-260T-Ro. Coeficientii de fidelitate se distribuie intre .34 pe scala Responsabilitate si .93, pe scala v.3. media coeficientilor de consistenta interna pe cele 31 de scale este de .67. Acesti coeficienti de fidelitate sugereaza faptul ca scalele Spectrum CPI-260T-Ro masoara concepte suficient de clar definite. Coeficientii de fidelitate mai mici specifici scalelor Re, Cm si Is pot fi explicati de faptul ca scalele CPI sunt construite empiric, instrumentul in sine fiind unul multidimensional. De pilda, scala Cm a carei consistenta interna este de .35, este o scala construita empiric si nu bazata pe o validare de continut care sa faca referire la un anume construct; ea este constituita dintr-un subset de itemi la care se raspunde intr-o anume directie de catre un foarte mare procent de subiecti, identificand persoanele a caror raspunsuri se abat de la un pattern modal sau considerat obisnuit. In aceasta categorie de scale se incadreaza si altele. O alta explicatie ar mai fi si aceea ca raspunsurile la unele scale sunt grupate sau specifice unor anumite profesii. De pilda, scalele Leo si Fght sunt bazate pe o structurare empirica de itemi grupand persoanele care activeaza in mediu juridic si politie si respectiv in trupele speciale din armata, in general unitati antiteroriste si alte trupe speciale (Coldea, 2004).

Tabel 4

O comparatie intre SPECTRUM CPI 260T si CPI 434T, intr-un esantion normativ (Esantion USA N=6000; Esantion Romania N=2546)

Adesea validarea unei probe psihologice este efectuata prin corelarea cu un criteriu extern de performanta sau cu o proba similara (care masoara acelasi lucru). In Tabelul 4 este prezentata corelatia dintre CPI-434 si Spectrum CPI-260T-Ro. Corelatia medie dintre CPI-434 si Spectrum CPI-260T-Ro ne indica o relatie foarte buna intre acestea.

Coeficienti de corelatie/validitate foarte mari au fost obtinuti si intre Spectrum CPI-260T-Ro si versiunile CPI 462 si 434. Datele noastre concorda si in aceasta privinta cu cele raportate in Brief technical report on the Spectrum CPI-260T Instrument (2002).

Structura factoriala a CPI este unul din indicatorii unei etalonari corecte a instrumentului - desi autorul a sustinut in dese randuri ca aceasta nu este chiar asa de importanta (Gough, 1987; Gough & Bradley, 1996). Totusi de-a lungul anilor au fost efectuate numeroase analize factoriale ale CPI, acestea fiind continute in manualele inventarului. De obicei, analizele factoriale ale CPI au evidentiat prezenta a patru sau cinci factori (Berg & Pitariu, 2003; Seisdedos & Pitariu, 1994). Si CPI-260T-Ro a fost supus unei actiuni de analiza factoriala operandu-se cu lotul de barbati, femei si cu cel combinat. Dupa cum se poate observa din Tabelele 5, 6 si 7, atat barbatii cat si femeile, furnizeaza un pattern factorial aproximativ comun. Acest lucru va permite utilizarea unor norme de evaluare combinate lipsite de distorsiunile specifice de gen, printre altele si in examenul psihologic al managerilor unde in prezent ne confruntam cu prezenta a tot mai multe femei manager (Curseu & Boros, 2004).

Consideram ca fiind o masura a validitatii puternice a variantei de Spectrum CPI-260T-Ro faptul ca structura factoriala extrasa in varianta SUA a instrumentului a fost reprodusa aproape identic de analiza factoriala realizata pe esantionul romanesc (N=2546).

A fost aplicata o extragere factoriala in componentele principale, insotita de o rotatie a-teoretic varimax. In urma acestei proceduri statistice trebuie mentionat in primul rand ca a fost reprodusa structura in patru factori tipica pentru CPI, insotita de acelasi pattern al gruparii scalelor pe factori ca si in varianta SUA.

Astfel, scalele ce evidentiaza dimensiuni si particularitati interpersonale ale persoanei (incredere in sine, stapanire de sine, echilibru, ambitie, eficienta etc.) se grupeaza toate pe factorul 2.

Scalele ce identifica valorile interne si expectantele normative - cu exceptia comunalitatii (Cm) - si acele scale ce masoara trebuinta de realizare si tendintele implicative cognitive se grupeaza toate mai mult sau mai putin coerent pe primul factor.

Ce de-al treilea factor este un factor interesant, care contine relativ putine incarcaturi puternice de varianta a scalelor. Insa acest factor demonstreaza unele supra-dimensiuni dihotomice, bipolare, din structura generala tratata de CPI, prin prezenta atat a participarilor pozitive (So, Cm, Ac, Leo) cat si a celor negative (Ai, Fx, Ct).

Ultimul factor este un factor sarac, care contine doar scala de sensibilitate (Sn) in mod constant, pe toate esantioanele, la care insa se adauga per total si orientarea spre aplicarea legilor (Leo) iar pe esantionul feminin, de asemenea, scala de comunalitate (CM).

In tabelele 5, 6 si 7 respectiv sunt prezentate rezultatele analizei factoriale pentru esantionul de subiecti de sex masculin (N=1358), feminin (N=1190) si pentru totalul esantionului (N=2546).

Tabelul 5

Factori rotiti, calculati pe esantionul subiectilor de sex masculin (N=1358)

Tabelul 6.

Factori rotiti, calculati pe esantionul subiectilor de sex feminin (N=1190)

Tabelul 7.

Factori rotiti, calculati pe esantionul combinat (N=2546)

Concluzii

Experimentarea CPI-260T-Ro demonstreaza ca acest instrument psihodiagnostic se integreaza la parametri superiori in cultura romaneasca, este fidel si valid. Structura sa factoriala este aproximativ identica cu aceea a culturii din care provine. Existenta unor norme interpretative autohtone, confera CPI-260T-Ro calitati inexistente la alte chestionare similare. Este un excelent instrument de evaluare a personalului din organizatii, permitand luarea unor decizii de personal in cunostinta de cauza. Totodata o calitate suplimentara a CPI-260T-Ro este aceea ca prin simplitatea operationala, acesta poate fi utilizat si de catre persoane nespecializate in psihologie, de catre manageri, dupa o perioada minima de instruire. Existenta unei versiuni de evaluare computerizata, usureaza si mai mult procesul de administrare si interpretare a CPI-260T-Ro

Bibliografie:

Brief technical report on the Spectrum CPI-260T Instrument (2002). Research Department CPP, Inc.

Coldea, D. (2004.) Selectia cadrelor militare care actioneaza in conditii de risc ridicat. Teza de doctorat.

Curseu, P.L., Boros, S. (2004). Femeia manager - intre reprezentare si realitate sociala, Editura ASCR, Cluj-Napoca.

Day, D. V. & Bedeian, A. G. (1991a). Predicting job performance across

organizations: The interaction of work orientation and psychological climate. Journal of Management, 17, 589-600.

Gheorghe, M. (2003). Inventarul de valori IVL-91, in Revista de psihologie

organizationala, Editura Polirom, Iasi, vol. III, nr. 1-2, pag. 71-82.

Gough, H. G. (1957). Manual for the California Psychological Inventory. Palo Alto,

CA: Counsulting Psychologists Press.

Gough, H. G. (1987). California Psychological Inventory administrator's guide. Palo

Alto, CA: Counsulting Psychologists Press

Gough, H. G. & Bradley, P. (1996). California Psychological Inventory manual(3^rd    

ed.). Palo Alto, CA: Counsulting Psychologists Press.

Guion, R.M. (1998). Assesment, measurement and prediction for personnel decisions,

Mahwah, NJ. Erlbaum.

Guion, R.M. & Gottier, R.F. (1965). Validity of personality measures in personnel

selection, Personnel Psychology, 18, 135 - 164.

Minulescu, M. (1996) Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologica. Editura Garell Publishing House, Bucuresti.

Minulescu, M. (2004). Psihodiagnoza moderna. Chestionarele de personalitate. Editura Fundatiei Romania de maine.

Pitariu, H. D. & Hehn, H. (1980). Investigarea personalitatii cu ajutorul inventarului

psihologic California - C. P. I. [Personality Assessment with CPI]. Revista de Psihologie, 26, 461-473.

Pitariu, H. D. & Albu, M. (1993). Inventarul psihologic California: Prezentare de

rezultate experimentale [The California Psychological Inventory: An overview

and experimental results]. Revista de Psihologie, 39, 249-263.

Pitariu, H. D., Pitariu, H. A. & Ali Al Mutairi, M. (1998, August). Psychological

assesment of managers in Romania: Validation of a test battery. Paper prezented at the meeting of the American Psychological Association, San Francisco, CA.

Seisdedos, N.C., Pitariu, H.D. (1994). A cross-national comparison of personality measures (CPI). Paper presented at the 23rd International Congress of Applied Psychology.

Van den Berg, P.T, Pitariu, H (2003). The Big Five and Well-being Outcomes During

the Revolution in Romania, in Cognitie, creier, comportament, nr. 4, vol. 7, decembrie, pag 219 - 234.