STADIILE DEZVOLTARII PSIHICE

STADIILE DEZVOLTARII PSIHICE

A.Dezvoltarea intelectuala

Dezvoltarea cognitiva, avand in centrul ei gandirea, se caracterizeaza prin salturi calitative sistematice, care    duc spre tabloul final al inteligentei tipic umane. Cercetarile efectuate de J. Piaget au demonstrat succesiunea a patru stadii.

1. Stadiul    senzoriomotor (0-2 ani)

Conform teoriei lui Piaget asupra inteligentei senzoriomotorii copilul de 0-2 ani gandeste prin intermediul perceptiilor senzoriale si al actiunilor motorii: efectuand anumite operatii practice cu obiectele pe care le exploreaza.

2. Stadiul preoperational(2-6/7 ani)

Specificul acestui stadiu consta in faptul ca gandirea copilului are un caracter prelogic (sensul cuvantului preoperational se refera la faptul ca operatiile gandirii nu sunt inca suficient de functionale). Astfel se explica specificul contradictoriu al gandirii sale (ex. Am fost la cumparaturi. maine, Mama, cine s-a nascut primul, tu sau eu?)

altceva. Ele iau aceste valori nu datorita unor proprietati intrinseci ci datorita intentiilor pe care le au cei care le utilizeaza.( ex: un bat este simbolul unei pusti in joaca sa).

Simbolul cel mai important utilizat acum este cuvantul, cu ajutorul caruia copilul are posibilitatea de a reprezenta atat obiecte, cat si actiuni.

Stadiul operatiilor concrete (7/8 - 11/12 ani)

Gandirea scolarului mic se situeaza in stadiul operatiilor concrete, stadiu caracterizat prin inceputul structurarii logice a gandirii. Acest lucru se datoreaza organizarii inteligentei pe baza operatiilor gandirii (comparatia, analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea). Insa ceea ce caracterizeaza acest prim stadiu logic este faptul ca operatiile mentale raman dependente de continutul pe care il pot prelucra: materialul concret. Acest lucru il determina pe copil sa realizeze cu succes acele operatii care pot fi insotite de actiuni concrete cu obiectele si sa esueze in ceea ce priveste operatiile care nu se desfasoara in plan concret

4. Stadiul operatiilor formale (11/12 -18 ani sau niciodata)

Daca in etapa anterioara gandirea avea un caracter concret, acum apare posibilitatea de a gandi abstract si general, detasat de realitatea imediata si de formele concrete si particulare. Pe aceasta baza se dezvolta rationamentul si stocarea informatiei cu ajutorul conceptelor abstracte si al legitatilor. Rationamentul se desprinde de material, de concret si opereaza la nivelul abstractiunilor. Idealismul adolescentin se bazeaza pe tendinta de a opera in planul posibilului, uneori uitandu-se drumul inapoi, catre real (ceea ce explica atitudinea de dezamagire a adolescentului fata de lumea adultilor.

B.Dezvoltarea morala (L. Kohlberg)

Continuatorul lui J. Piaget in studiul judecatii morale a fost L. Kohlberg. Acesta a identificat trei niveluri de evolutie a judecatii morale, fiecare cuprinzand doua niveluri distincte:

Primul stadiu, preconventional, se imparte in doua etape de dezvoltare. In prima etapa, pentru copil interesele celorlalti nu conteaza deloc. El nu gandeste: 'Daca gresesc, nu o sa ma placa.', ci gandeste 'Eu vreau.' In prima etapa, copilul respecta regulile de teama sa nu fie pedepsit si pentru a primi recompense.

In a doua etapa, copiii isi dau seama ca a obtine ceea ce isi doresc depinde de felul cum negociaza cu ceilalti. 'Ceea ce este corect, drept' este reprezentat de un schimb echitabil. Desi copilul gandeste 'Cu ce ma aleg eu?', ajunge sa recunoasca nevoile altora, dar numai daca ele nu il impiedica sa obtina ce isi doreste.

Al doilea stadiu, conventional, se imparte, la randul lui, in doua etape de dezvoltare - etapa trei si patru. In a treia etapa de dezvoltare, sentimentele impartasite, intelegerile si asteptarile celorlalti sunt mai importante decat interesele personale. In cadrul grupului de egali, este esential sa aiba incredere unii in altii si sa-si respecte reciproc proprietatea. Membrii grupului trebuie sa aiba grija unul de celalalt. Copilul aflat in aceasta etapa de dezvoltare este preocupat sa multumeasca asteptarile figurilor autoritare din familie, de la scoala etc

In cea de a patra etapa de dezvoltare, perspectiva de 'membru al societatii' este pe deplin formata. De prima importanta este indeplinirea datoriilor/obligatiilor si respectarea legilor. Relatiile individuale se plaseaza in sistemul social care stabileste regulile de interrelationare. Orice persoana este responsabila pentru ea insasi, dar imparte responsabilitatile cu ceilalti. ' Al treilea stadiu, postconventional, se imparte, de asemenea, in doua etape de dezvoltare care vin in continuarea celor anterioare. A proteja drepturile si bunastarea tuturor oamenilor si a asigura ce este mai bine pentru cei mai multi sunt scopurile majore in etapa a cincea. Drepturile si valorile individului sunt prioritare in raport cu contractele/intelegerile sociale. Totusi, indivizii, care parcurg aceasta etapa de dezvoltare morala, sunt devotati regulilor morale si legale promovate in societate

In ultima etapa, principiile morale surclaseaza legile, normele si regulile. Indivizii selecteaza principii pentru ei insisi, nu le mai accepta pur si simplu din exterior (pentru ca asa este la moda!) si sunt convinsi ca aceste 'edicte morale' sunt universale. Cand legile si regulile intra in conflict cu principiile, ultimele trebuie respectate. Pe scurt, oamenii sunt importanti, nu regulile sau legile. Omul este un scop in sine.