STUDIUL PROFESIUNILOR

STUDIUL PROFESIUNILOR

1. Delimitari conceptuale

Profesiunea este o activitate economica exercitata in sopul asigurarii posibilitatilor de satisfacere a trebuintelor colectivitatii sociale, si prin aceasta, a celor personale, prin producerea unor bunuri destinate uzului colectiv sau a celui propriu. Caracterul social al activitatii profesionale s-a conturat tot mai clar in evolutia societatii : omul a fost angrenat intr-un sistem de activitati prin care, realizandu-si trebuintele proprii, participa de fapt si la rezolvarea problemelor grupului social.

Profesiunea reprezinta pe langa sursa principala de existenta, o posibilitate de realizare a individului, implicand incadrarea sa in travaliul social si revenindu-i ca sarcina o cota parte din munca colectiva (Bogthy, 2002). Printre atributele muncii sunt notiunile de activitate constienta, de efort si de scop practic, atribute gasite si in continutul notiunii de profesiune, dar unde apare ca dominanata majora ideea de functie sociala. Persoana care se incadreaza intr-o profesiune, se incadreaza in munca colectiva, contribuind la rezolvarea problemelor grupului, probleme variate, de stiinta, arta, economie, etc.

Profesiunea defineste volumul cunostintelor generale si de specialitate, aptitudinile si atitudinile necesare unei persoane pentru prestarea unu gen de munca, generat de diviziunea particulara a muncii (idem, 2002). Profesiunea nu trebuie confundata cu specializarea.

Specializarea se face in interiorul profesiunii. Uneori specializarea presupune o calificare de lunga durata si implica o formatie aparte, intrucat trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibila.

Specialitatea reprezinta o parte a cunostintelor, aptitudinilor si atitudinilor care dau continut unei profesiuni. Ea este generata de diviziunea in detaliu a muncii si defineste activitatea desfasurata de forta de munca in conditiile concrete ale locurilor de munca (idem, 2002).

Continutul profesiunilor si al specialitatilor este intr-o continua schimbare, depinzand de natura mijloacelor de munca si a obiectelor muncii, specifice unui proces de productie, de randamentul cu care diferiti indivizi reusesc sa fructifice cunostintele insusite, aptitudinile, si atitudinile formate pe baza lor.

2. Functiile profesiunilor

Profesiunile indeplinesc mai multe functii (Hoffman,1996):

1. Functii generale :

-satisfacerea necesitatilor umane

-realizarea solidaritatii umane

-instrument de realizare a diviziunii muncii

2. Functii in raport cu individul :

-sursa de venit

-mijloc de realizare si satisfactie umana

-mijloc de valorificare a pregatirii si capacitatilor personale

-sursa de prestigiu social

-cadru de socializare prin munca

-cadru de generare a unor modele de viata

3. Clasificarea profesiunilor :

D.Dragomirescu si O. Hoffman (1990, 1996) propun a clasificare interesanta a profesiunilor din perspectiva rolului lor in procesul general al dezvoltarii, in crearea ramurilor si subramurilor economice de varf care genereaza schimbarile, in realizarea tehnologiilor cu care se patrunde, practic in vitor. Asfel autorul distinge :

1. Profesiile de strapungere care initiaza directiile principale ale dezvoltarii. Aceste profesii sunt cele care contureaza viitorii accesbili si dezirabili,  varful de lance  in structura profesionala. Ele trebuie pregatite in avans, intr-o larga perspectiva de timp, incepand cu formarea chiar a cadrelor din invatamant care vor fi chemate sa pregateasca, strapungerile.

2. Profesiile de promovare care genereaza intreaga societate, inovatiile create de primul grup. Ele se constituie din toate genurile de activitati, care produc o anumita tehnologie generala in zona strapungerii, preiau initiativa si o transforma in practica curenta a intregii societati.

3. Profesiile de sustinere contureaza inteeaga gama a celor care preiau, in calitate de beneficiari producatori, inovatia si asigura folosirea nemijlocita a acesteia. Acest gen de profesii creeaza posibilitatea practica a schimbarii si modernizarii economice a unei societati, oferind consumul productiv in circuitul economic, o piata pentru tot ce realizeaza primele doua grupuri.

4. Profesiile depasite sunt acele zone ale structurii socioprofesionale ramase in umbra sub aspectul corespondentei lor in raport cu nivelul de modernitate al muncii. Factorii genereatori ai acestor situatii sunt : gradul de tehnicitate al utilajelor, modul de orgnizare si complexitatea solicitarilor muncii, cunostintele impuse de indeplinirea sarcinilor, etc. In aceste cazuri, ramanerea in umbra a unor profesii reflecta deficientele existente in satisfacerea nevoilor umane (individuale si de grup)

4. Elaborarea monografiilor profesionale

Pentru ca psihologul sa-si desfasoare eficient munca, el trebuie mai intai sa detina cunostintele necesare despre    profesiunile respective. Analiza profesiunilor sau studiul profesiunilor se centreaza pe cercetarea multidisciplinara a unei meserii in vederea identificarii conditiilor generale in care aceasta se desfasoara, precum si a recomandarilor si restrictiilor de natura psihologica impuse de specificul ei persoanelor care intentioneaza sa o invete si sa o practice. Pe baza acestei analize se elaboreaza monografiile profesionale necesare in actiunile de orientare profesionala. La noi in tara, atat in perioada antebelica cat si dupa aceea au fost elaborate monografii profesionale pentru diferite meserii. O lucrare ampla o constituie cele 23 de volume de monografii profesionale publicate intre anii 1971-1976 sub conducerea lui M. Peteanu precum si monografiile profesionale publicate de I.Czitrom, H.Pitariu, N.Jurcau, V.Samu si I. Latis, in 1977.

Elaborarea unei monografii profesionale este rezultatul unei activtati de cercetare obiectiva efectuata de catre specialisti din domenii variate: psihologi, statisticieni, ingineri, medici, fiziologi, sociologi, economisti, fiecare dinre ei cu pregatire in probleme de orgnizare a muncii, si se rezlizeaza in mai ulte etape (Bogthy, 2002) :

I. Etapa de documentare : in aceasta etapa se realizeaza adunarea materialului documentar din publicatiile de actualitate. Trebuie cercetate legile, decretele si instructiunile elaborate in legatura cu organizarea muncii, in general, si a profesiunii repective in special, spre a putea despinde cadrul legal de desfasurare a activitatii respective. Documentarea va trebui sa stabileasca :

denumirea profesiunii

istoricul profesiunii si sensul ei actual

dezvoltarea si importanta

locul in economia nationala

dispersia geografica

raportul cu alte profesiuni

ramura din care face parte

conditii de intrare: varsta, sex, pregatire generala si speciala anterioara, posibilitati de calificare la locul de munca

conditiile interioare : posibilitati de ridicare a nivelului profesional, posibilitati de inaintare, curba eficientei profesionale in functie de varsta, salarizare initiala, perspective ulterioare

relatii cu alte profesiuni : specializari cu solicitare mai mare, posibilitati de trecere in alte profesiuni, posibilitati de venire din alte profesiuni

II. Etapa de stabilire a contactului direct dintre cercetator si activitatea profesionala. La baza acestor investigatii sta metoda observatiei. In aceasta etapa se urmaresc urmatoarele aspecte :

definitia profesiunii

operatiile principale

echipamentul tehnic

materialul care se prelucreaza

conditii de lucru (mediu inchis/ deschis)

munca de zi, in tura, de noapte

munca permanenta/ intermitenta

munca individuala sau in echipa

conditiile de microclimat (temperatura, aerisire, toxicitate, zgomot, radiatii)

repercusiuni asupra factorului uman

posibilitati de accidentare

boli profesionale : fizice/ psihice

eficienta masurilor de protectie

In aceasta etapa colaborarea cu inginerii, medicii, igienistii si toxicologii este absolut necesara.

III. Etapa analizei relatiei om-proces de munca in scopul stabilirii caracteristicilor dominanate ale muncii. In aceasta etapa se urmaresc urmatoarele aspecte :

felul muncii : fizica/ intelectuala

gradul solicitarii (fizic/ psihic)

gradul de automatizare al operatiilor

aspectul muncii : monoton/ variat

gradul de reponsabilitate

gradul de periculozitate

necesitatea de a face fata frecvent unorstuatii neprevazute

ritmul muncii (impus/ liber)

obligatia de colaborare- natura relatiilor sociale

libertatea de initiativa personala

Conditiile generale de practicare a profesiilor (Iosif, 1996):

cunoasterea importantei social-economice a profesiunii studiate: gradul ei de raspandire, legatura cu alte profesiuni, variantele posibile /specialitatile in cadrul ei

cunoasterea operatiilor de munca, principale/ auxiliare, procedeele de munca, materialul care se prelucreaza. echipamentul tehnic (masini, agregate, etc)

organizarea muncii individuale/ in echipe: munca in flux, liniile automate, munca la panourile de comanda, transportul materialelor care trebuie prelucrate, transportul produselor realizate

cunoasterea conditiilor igienice: alternanta schimburilor (munca de zi si munca de noapte), iluminatul, temperatura, gradul de umiditate, prezenta curentilor de aer, periclitatea profesionala, metodele si mijloacele de securitate a muncii

conditiile economice: retributia lucratorilor, asigurarile sociale, asigurarile de sanatate, conditiile de locuit, alimentatia

pregatirea profesionala: cultura generala si cultura de specialitate, cresterea calificarii profesionale prin supraspecializari/dobandirea anumitor competente, perspectivele de promovare in munca

influenta prfesiunii asupra celui care prestezaa mnunca respectiva: asupra starii de sanatate fizica si psihica, stimularea creativitatii prefesionale (inventii, inovatii)

Rezumat:

Profesiunea este o activitate economica exercitata in sopul asigurarii posibilitatilor de satisfacere a trebuintelor colectivitatii sociale, si prin aceasta, a celor personale, prin producerea unor bunuri destinate uzului colectiv sau a celui propriu. Rolul profesiunilor este de a satisface necesitatile umane, reprezentand o sursa de venit, fiind totodata un mijloc de realizare si satisfactie umana, de valorificare a pregatirii si capacitatilor personale dar si de prestigiu social. Profesiunile pot fi clasificate in profesiuni de strapungere, de promovare, de sustinere, si depasite.

Monografiile profesionale scot in evidenta conditiile generale si particulare de practicare a unei profesiuni, referitoare atat la munca in sine cat si la persoana care urmeaza sa o practice, si presupun parcurgerea a trei etape : etapa de documentare  in care se realizeaza adunarea materialului documentar din publicatiile de actualitate, etapa de stabilire a contactului direct dintre cercetator si activitatea profesionala si etapa analizei relatiei om-proces de munca in scopul stabilirii caracteristicilor dominanate ale muncii.

Practicarea profesiunilor presupune: cunoasterea importantei social-economice a profesiunii studiate, cunoasterea operatiilor de munca, cunoasterea conditiilor igienice, a metodelor si mijloacelor de securitate a muncii, a conditiilor economice, de pregatire profesionala precum si influenta profesiunii asupra celui care presteaza munca respectiva.

Concepte cheie :

Profesiunea defineste volumul cunostintelor generale si de specialitate, aptitudinile si atitudinile necesare unei persoane pentru prestarea unui gen de munca, generat de diviziunea particulara a muncii.

Specialitatea reprezinta o parte a cunostintelor, aptitudinilor si atitudinilor care dau continut unei profesiuni.

Monografiile profesionale sunt lucrari care trec in revista conditiile generale de desfasurare a unei activitati de munca (operatiile de munca, echipamentul tehnic, orarul de munca, conditiile de microcliamt, ritmul muncii, bolile profesionale, gradul de periculozitate, gradul de responsabilitate, etc) precum si recomandarile si restrictiile de natura psihologica impuse de specificul muncii persoanelor care intentioneaza sa o invete si sa o practice.

Extinctii :

Clasificarea profesiunilor

I.Holban (1970) clasifica profesiunile in trei categorii :

1. Profesiuni care au la baza activitati de elaborare superioara (se lucreaza cu notiuni sau imagini) :

Profesiuni legate de cercetarea stiintifica

Profesiuni legate de creatia artistica

2. Profesiuni cu caracter social (se lucreaza cu oameni si implica ideea de organizare sau asistenta sociala) :

Profesiuni administative

Profesiuni culturale si artistice

Profesiuni sanitare

Profesiuni juridice

Profesiuni religioase

Profesiuni militare

3. Profesiuni in care activitatea este legata de fenomenele economice (se lucreaza cu obiecte) :

Profesiuni din agricultura

Profesiuni din industrie

Profesiunidin constructii

Profesiuni din transporturi

Profesiuni din comert

Profesiuni din servicii

Intrebari

1. Care este rolul profesiunilor ?

2. Ce clasificari ale profesiunilor cunoasteti ?

3. Ce sunt monografiile profesionale ? Care este importanta lor ?

4. Care sunt etapele elaborarii monografiilor profesionale ?

5. Ce conditiile generale de practicare a profesiilor cunoasteti ?

Bibliografie selectiva 

Dragomirescu D., Hoffman O., Profesiile in fata viitorului, Bucuresti, Ed. Academiei, 1990

Hoffman O., Sociologia muncii, Bucuresti, Ed Hyperion, 1996

Holban I., Probleme de psihologia muncii, Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1970

Iosif Ghe., Moldovan-Scholz M., Psihologia muncii, Bucuresti, EDP, 1996

Peteanu M., Monografii profesionale, Bucuresti, EDP, 1971

Tabachiu A., Psihologia muncii (curs), Bucuresti, Ed. Universitatii Politehnice, 1997