TIPURI, FORME SI NIVELURI DE INVATARE

In cadrul psihologiei    umane s-au desprins o serie de forme si tipuri de invatare, cu relevanta asupra studierii fenomenelor si proceselor dominant educationale.Fiecare tip sau forma de invatare reflecta personalitatea umana in diferitele sale perspective sau dimensiuni biopsihosocioculturale. Din punct de vedere al proceselor psihice senzoriale, zonele responsabile pentru activitatea de invatare sunt redate in fig.1

fig.1

Principalele taxonomii ale formelor, tipurilor si nivelurilor de invatare vor reprezenta baza teoretica si metodologica ce cercetare a activitatii de invatare. M.Zlate(1987) a propus o astfel de taxonomie sub urnataoarea forma :

Tipuri de invatare

1) invatarea didactica(activitate desfasurata in scoala) si invatare sociala( activitate realizata atat in scoala cat si in afara scolii)

2) invatare din proprie experienta si invatare din experienta altora

Forme ale invatarii

- Dupa continutul celor invatate :invatare perceptiva, invatare verbala, conceptuala si motorie

- Dupa modul de a opera cu stimulii : invatare prin discriminare,prin repetare, prin asociere, prin transfer, prin generalizare

- Dupa modul de organizare a informatiilor : invatare algoritmica, euristica,programata si creatoare

- Dupa nivelul activitatii psihice la care se realizeaza actiunea invatarii :latenta,spontana-neintentionata,hopnotica,constienta,inteligenta,prin descoperire,creatoare, inventiva.

- Dupa modul de administrare a situatiilor de invatare : algoritmica,euristica,prin modelare si analogie,prin creatie.

- Dupa procesele psihice angajate in actul invatarii:senzoriala,cognitiv-mentala,bazata pe impuls emotional.

A)     Niveluri ale invatarii

Nivelul invatarii constiente

Nivelul invatarii neconstientizate.

Cercetarile in domeniul psihologiei invatarii mai cuprind si alte tipuri sau forme de invatare, dintre care amintim :

Invatarea prin observatie, prin model(observational learnng,vicarous learning) care presupune invatarea unor comportamente noi sau modificarea celor vechi prin observarea si imitarea unui model.

Invatarea incidentala(incidental learning) in cursul careia informatiile sunt fixate fara intentie sau fara o instruire prealabila.Este posibil ca invatarea incidentala sa se manifeste si in cazul unor activitati cu scop bine precizat insa acest tip de invatare are un rol secundar)

Invatarea prin incercare si eroare(trial and error learning), tip de invatare elabotat si teoretizat de Thorndike.Structura tipului de invatare prin incercare si eroare cuprinde urmatoarele elemente:1)setul de a atinge un anumit scop;2) o cale neobisnuita de a atinge acest scop ;3) explorarea situatiei,identificarea unei posibile solutii si incercarea ei,reantoarcerea la ceea ce blocheaza schimbarea cu alta ;4) gasirea solutiei potrivite si atingerea scopului.

Invatarea programata(programmed learning) descrisa de Skinner ca forma de invatare in care materialul este impartit in unitati de continut mici, succesive cu intarire imediata a efectului invatarii.

Invatarea subliminala(subliminal learning) presupune formarea unor deprinderi si priceperi fara implicarea constiintei,predarea si prezentarea continutului se realizeaza la o intensitate senzoriala scazuta(putin sub prag).de asemenea invatarea subliminala poate sa se realizeze prin receptarea materialului in situatii de activare nervoasa la un nivel foarte scazut(in somn).

Invatarea secventiala(serial learning,rote learning) care consta in invatarea unor componente intr-o ordine prestabilita.

Invatarea latenta(latent learning) intalnita ca efect al familiarizarii cu o anumita sarcina, intr-un context deja cunoscut.

Invatarea dintro singura incercare(one-trial learning) apare in stransa corelatie cu procesele afectiv-motivationale si cognitive.Cunoscuta si sub denumirea de invatare negativa, acest tip de invatare este intalnit in situatii cu consecinte negative, experiente traumatizante.

R. Gagne a identificat 8 tipuri de invatare,fiecare cerand seturi diferite de conditii.

Conditiile invatarii sunt acele evenimente care trebuie sa apara pentru ca un anumit tip de invatare sa se produca.Sunt evenimente care se produc in cel care invata(impuls,scopul,sadisfactia personala).In ordinea tipurilor de invatare sunt :

1. invatarea de semnale - in care se invata un raspuns difuz la un semnal.este cazul raspunsului conditional clasic(Pavlov).

2. invatarea prin conexiune stimul-raspuns in care se achizitioneaza un raspuns precis la un anumit stimul (discriminat).Ceeea ce este invatat este o conexiune(Thorndike)sau un operant(Skinner).

3. invatarea lanturilor motorii in care sunt invatate lanturi de conexiuni stimul-raspuns, conditiile pentru o asemenea invatare fiind descrise de Guthrie si Skinner.

4. Asociatiile verbale sau lantul verbal in care se invata tot lanturi dar asocierile sunt verbale.

5. invatarea prin discriminare multipla in care se invata  n  raspunsuri diferite la  n  stimuli diferiti.

6. Invatarea de concepte(conceptuala) prin care se achizitioneaza capacitatea de a da un raspuns comun la o clasa de stimuli diferiti prin anumite caracteristici dar care au in comun particularitati in baza carora se integreaza intr-o clasa.

7. invatarea regulilor care presupune invatarea unor lanturi de concepte si verbalizarea regulii in termenii  daca A atunci B .

8. Invatarea de probleme consta in combinarea de notiuni, principii si reguli.

Un alt teoretician care a elaborat o clasificare a formelor si tipurilor de invatare este Ausubel si Robinson(1981) care au identificat urmatoarele tipuri de invatare :

a)      invatarea prin reprezentare, invatarea sensurilor unor simboluri individuale care au la baza capacitatea de generalizare a experientelor particulare si a folosirii simbolurilor pentru reprezentarea obiectelor(capacitati prezente catre sfarsitul primului an de viata).Invatarea prin reprezentare depinde de dezvoltarea si maturizarea proceselor psihice implicate in insusirea constient-logica si mecanica a materialului supus invatarii.

b)      Invatarea notiunilor se bazeaza pr identificarea atributelor distictive ale unei clase de stimuli, capacitatea dobandita prin experienta concreta cu obiecte si descoperirea inductiva a atributelor lor distictive si care nu se identifica cu capacitatea de a denumi notiunile.Trebuie facuta   distictia dintre procesul de formare a notiunilor si cel de denumire formala a lor precum si de procesul de asimilare a notiunilor, uitarea denumirii unei notiuni    nu inseamna pierderea sensului ei iar denumirea notiunii nu insemna neaparat ca i se recunoaste sensul  (Ausubel si Robinson 1981)

c)      Identificarea atributelor distictive ale unei clase de stimuli poate constitui o problema in invatarea notiunilor de catre copil.Identificarea atributelor comune unei clase de stimuli este necesara mai ale in conditiile instruirii in scoala, unde elevul este confruntat intr-un ritm alert cu o multitudine de sitiatii si discipline diverse si complexe in acelasi timp.

d)      Invatarea propozitiilor consta  in posibilitatea de a utiliza un enunt semnificativ pentru o clasa de propozitii numite gemeralizari (idem p. 109)Pentru realizarea acestui tip de invatare sunt necesare :

invatarea sintaxei(a regulilor si codului sintactic), a cuvintelor de legatura (prepozitii,conjunctii) ;a cuvintelor determinative(articole,adjective demonstrative) ;a partilor felxibile care indica numarul , genul,cazul,timpul,modul si a regulilor de ordonare a cuvintelor.

Raportarea frazei de invatat la ideile existente in structura cognitiva a copilului.S-au putut descrie diverse tipuri de relatii care se pot crea intre noul material si ideile preexistente in structura cognitiva a copilului - de a subordona ;relatii de supraordonare ; relatii combinatorii.Invatarea constienta a propozitiilor se realizeaza dupa ce a fost verificata  congruienta structurii materialului prezentat cu structura cognitiva a elevului .

e)      invatarea prin descoperire  se refera la o situatie in care materialul de invatat nu este prezentat intr-o forma finala celui ce invata (asa cum se petrece in invatare prin receptare) ci reclama o anumita activitate mentala(rearanjare,reorganizare sau transformare a materialului dat), anterioara incorporarii rezultatului final in structura cognitiva (Ausubel si Robinson 1981,p.95).Invatarea prin descoperire este prezenta in formarea notiunilor si invatarea propozitiilor supraordonate si este dominanta in rezolvarea de probleme si creativitate.

Tipuri de invatare:

Invatarea elementara/invatare complexa

Distictia dintre invatarea elementara(controlata de stimulii din mediu) si invatarea complexa (mediata de reprezentarile simbolice)a fost realizata de Bloch(1986).Daca invatarea elementara este comuna atat la om cat si la animale iar factorii de baza sunt :

contiguitatea stimulului conditional si al celui neconditional

repetarea asocierii intre cele doua categorii de stimuli ;

intensitatea stimulului neconditionat sau marimea recompensei ca efect al manifestarii noului comportament,  invatarea complexa, mediata prin sistemul de semne si simboluri cuprinde urmatoarele tipuri de cunostinte necesare reflectarii abstracte si generalizante a realitatii externe si interne :

1. cunostinte factuale care se refera la elementele, fenomenele si obiectele concrete,achizitionate prin cunostinte de baza, elementare.Insusirea cunostintelor factuale se realizeaza in decursul experientei personale sau prin experienta altora, prin observare sau prin relatii interpersonale.

2. cunostinte notionale care sunt informatii cu privire la relatii sau proprietati ale obiectelor care nu corespund si care nu sunt direct receptate pe cale senzoriala(curgerea timpului,lungimea obiectelor,etc).De obicei acest tip de cunostinte de dobandesc prin instruire si exercitiu.

3. cunostinte procedurale care cuprind succesiuni de operatii si actiuni care permit atingerea unui obiectiv definit(utilizatra unui calculator),Cunostintele procedurale raspund la intrebarea  cum  si se achizioneaza uneori exclusiv prin actiune , alteori prin instructie dirijata si actiune.Factorii invatarii complexe sunt cunoastinte anterioare care pot fi activate si procesate cognitiv prin inferente sau analogii (Bloch 1986 p.59-62). In psihologia invatarii cea mai simpla forma a invatarii este considerata producerea unui raspuns la un nou stimul(conditionare clasica) iar una dintre cele mai complexe invatarea rezolvarii de probleme realizata in cel mai inalt grad legata de educatie.Rezolvarea de probleme prin insight este un gen de invatare(kind of learning) in care e produce un raspuns dar modul in care se face acest lucru nu este evident imediat.Se presupune ca se recurge la observarea unor relati, la rationamente si genertalizari.O solutie achizitionata printrun bun insight se caracterizeaza prin :reproductibilitate(solutia e poate aplica la o noua confruntare cu aceiasi situatie) ; si trasfer pozitiv(metoda poate fi tranferata in rezolvarea unei probleme similare).

Invatarea cognitiva, afectiva si psihomotorie

Psihologia invatarii distinge intre trei tipuri de invatare - cognitiva, afectiva si psihomotorie - fapt realizabil datorita elementelor diverse care sunt angajate in formarea comportamentelor.Foarte putine comportamente sunt in forma pura, unul din procesele psihice creaza dominanta comportamentala.

Psihologia invatarii cognitive este reprezentata de paternuri simple(perceptii preverbale,informatii factuale,concepte si principii ) si paternuri complexe (gandirea creativa, rezolvarea de probleme, teorii si principii cu inalte grade de generalitate si abstractizare).Rezultatele invatarii afective sunt indicate de produsele simple(placere, neplacere) si produse complexe(atitudini,discriminari si judecati de valoare).Produsele si rezultatele invatarii psihomotorii pot fi categorizate in :produse simple(deprinderi locomotorii,manuale,expresii faciale,abilitati verbale,grafice,posturale,gesturi) si produse comnplexe(implicate in activitati complexe ca actorie,expresia muzicals, artistica, tehnica si artizanala) (Perkins 1969,p.399-402).

Invatarea perceptiva

Invatarea perceptiva se refera la formarea tipurilor si structurilor perceptive, precum si la modificarile acestora produse prin invatare.Cercetarile psihologice(Davidson-1982 ;Dixon-1973 ;Gregory-1994)au aratat ca perceptia ca structura poate fi modificata prin experienta.Dezvoltarea abilitatilor perceptive prin experienta este demonstrata prin descresterea timpului de cautare necesar localizarii unui stimul printre altii prin experienta cotidiana,de cresterea numarului de tinte detectate, de perfectionarea deprinderilor de scanare a campului perceptiv.Prin invatarea perceptiva au loc urmatoarele procese :creste specificitatea raspunsului ;creste detectia trasaturilor distictive ;creste detectia regularitatilor.Cu ajutorul modificarilor calitative ale perceptiei putem sa recunoastem melodii,sa corectam iluzii perceptive,sa recunoastem sau sa identificam structuri prezente in conditii de perceptie dioficila(prezentare la tahistoscoip,iluminare slaba), sa percepem detalii ale unor structuri complexe(un element al unei figuri ambigui),reducerea pragului absolut(mai ales cel vizual sau auditiv), reducerea pragurilor diferentiate(discriminare relativa),atitudinea perceptiva(fixare,concentrare),evolutia atitudinii sincreticeinspre analitic sau sintetic(Piaget,p.89-134).

In urma invatarii perceptive se pot constata modificari interne datorate stimulilor.In acest sens sunt cunoscute experientele cu privire la pragul diferential pentru sensibilitatea cutanata - distanta minima dintre doi stimuli care apasa pe piele la care cei doi stimuli nu mai sunt perceputi ca unul singur descreste prin exercitiu(Ellis,1978,p211).De mentionat este faptul ca fiecare categorie de sarcini perceptive(recunoasterea,detectia,discriminarea,identificarea,interpretarea) poate fi perfectionata prin experinta.

Cercetarile de psihologie a invatari(Dixon 1984)au demonstrat faptul ca se percep mai usor stimulii asociati cu recompensa decat simplele perceptii fara scop sau recompense.In cazul experientelor cu stimuli ambigui ca dublu profil - s-au aratat separat profilele si numai unul a fost recompensat ;cand s-a aratat figura dubla a fost recunoscut in mod dominant profilul recompensat ;in experientele de recunoastere perceptiva a cuvintelor cand s-au introdus cuvintele tabu(viol/coit) timpul de recunastere a fost mai mare.In experientele cu prisma care deplaseaza imaginea mainii recunasterea a fost facilitata de tact.transferul intermodal exprima faptul ca invatarea intro modalitate senzoriala se tranfera si la alta modalitate(de la vizual la tactil).Psihologia cognitiva a demonstrat faptul ca invatarea perceptiva este implicata in constriurea schemelor - o imagine care reprezinta prototipul clasei de obiecte definite de un concept(schema fetei umane asiatica/ocidentala).E.Gibson a operationalizat sistemul invatarii perceptive cu aplicabilitate directa in formarea deprinderilor de citire - deprinderi care incep cu : a)invatarea vorbirii ;b)discriminarea literelor tiparite ;c)combinarea litere- sunet ;d)cuvantul intreg,propozitia, fraza.  Ellis,1978.p220).

Invatarea deprinderilor motorii (invatarea motrica)

Invatarea deprinderilor motorii presupune achizitionarea unei secvente dintrun raspuns motor precis.Un exemplu ar fi formarea abilitatii perceptiv-motrica prin coordonarea intrarii stimulului (activitate perceptiva) cu raspunsul motor(a conduce masina).Studiul asupra invatarii motorii cunoaste doua categorii: a) cu raspunsuri discrete(separate prin intervale de non-raspuns - livirea mingii;rasucirea cheii in usa); b) cu raspunsuri continui(alegarea cu mingea);Conform teoriei clasice invatarea motrica este asemanatoare invatarii instrumentale sau in corelatie directa cu legea efectului(Thorndike).Principalele caracteristici ale deprinderilor motorii sunt:implica secvente de raspunsuri,coordonarea perceptiv-motorie;organizarea raspunsurilor (in paternuri) si feed-beck-ul intrinsec(raspunsurile produc alte raspunsuri consecutive).

Etapele invatarii deprinderilor motorii:

a) etapa cognitiva(se caracterizeaza prin faptul ca se intelege sarcina, se verbalizeaza, se conceptualizeaza elementele esentiale ale depriderii respective).Un exemplu este invatarea limbilor straine - se obtin informatii despre pronuntie(vocale,consoane,diftongi) ;invatarea dansului - presupune intelegerea , verbalizarea si conceptualizarea exprimate prin informatii despre pasii de dans.

b) etapa asociativa, asemanatoare cu etapa asociatiilor invatarii verbale(Gagne)

c) etapa autonoma caracterizata prin realizarea si operarea cu deprinderea motrica fara controlul voluntar.

Ellis(1978) a identificat urmatoareale principii practice :

Intelegerea sarcinii ;exersarea componentelor ;obtinrea feedbeck-ului ;exersarea in conditii cat mai variate(p.226-246).

Invatarea verbala

Psihologia invatarii acorda o mare importanta invatarii verbale mai ales in coditiile in care materialul cu care se opereaza este legat de gandire, limbaj articulat, de activitati simbolice.Se poate spune ca studiul sistematic al invatarii umane a inceput cu invatarea verbala, principala problema fiind formarea, retinerea si operarea cu asociatiile verbale.H.Ebbinghaus in 1985 a inceput sa studieze atat modul cat si conditiile in care omul invata sa formeze asociatii verbale raportate la o unitate de timp.Autorul britanic a utilizat silab fara sens pentru a arata faptul ca asocierile verbale sunt independente de conditiile concrete, empirice.Metodologia cercetarii invatatii verbale cunoaste patru modalitati de invatare(seriala ;in perechi ;reamintirea libera invatarea prin recunoastere).Ebbinghaus a utilizat in studiul invatarii verbale atat silabe fara sens alese in mod aleatoriu,trigrame- trei litere si grupuri de cuvinte si propozitii.

Invatarea seriala presupune prezentarea unitatilor verbale in aceiasi ordine de la o incercare la alta.Un exemplu de invatare seriala este invatarea zilelor saptamanii,lunilor anului sau recitarii alfabetului.

Asocierea in perechi, sarcina subiectului este de a invata perechi de cuvinte asociate,un element al perechii devenind similar pentru cel de-al doilea raspuns.In invatarea vocabularului unei limbi straine in care fiecare cuvant nou are un corespondent in limba materna.In practica invatarii acest tip de sarcina a fost ales ca prototipul invatarii mecanice.

Reamintirea libera in care subiectului ii sunt prezentate serii de itemi verbali si dupa un timp i se cere sa-i reproduca fara sa fie nevoit sa respecte o anumita ordine, experimentatorul nu intervine dar timpul in care are loc actiunea de reproducere nu este comunicata subiectului.Acesta(subiectul) poate utiliza anumite criterii de organizare a materialuluila reactualizarea libera chiar aca experimentatorul nu le sugereaza.Ebbinghaus a vrut sa demonstreze ca un rol important ii revine deciziei de invatare.Cel care invata este activ,organizeaza materialul, cauta singur reguli de grupare, structureaza sarcina.Procedura in sine permite investigarea :a)modului in care cel care invataorganizeaza materialului ;b)reperele(categoriile conceptuale)detectate de cel are invata pe parcursul invatari ;c) strategiile utilizate pentru regasirea itemilor in memorie ;

Invatarea prin recunoastere, subiectului i se arata stimulul apoi isi testeaza recunoasterea lui intr-o incrcare ulterioara.Este o procedura folosita in invatarea cotidiana (recunoasterea mediului in care traim,a persoanelor cu care comunicam).Acest tip de invatare este asemanatoare cu invatarea prin discriminare(Gagne).Ebbinghaus a utilizat doua tipuri de teste : cu un singur item si cu itemi multipli.Primul test : se da in singur item si subiectul trebuie sa spuna daca este nou au vechi(cunoscut).Rezultatele lui trebuie corectate in baza : cu un singur item si cu itemi multipli.Primul test : se da in singur item si subiectul trebuie sa spuna daca este nou au vechi(cunoscut).Rezultatele lui trebuie corectate in baza iei detectiei semnalului.In procedura cu itemi multipli subiectul i se itemul printre mai multi itemi distractori.Cu cat itemii sunt mai asemanatori cu atat discriminarea este mai greu de realizat.

Principalele stadii ale invatarii verbale sunt :

Asocierea ;discriminarea ;selectia stimului ;codarea stimului.

Discriminarea stimulului joaca un rol important doar daca stimulii sunt asemanatori intre ei.

Selectia stimulului presupune neglijarea infrmatiei redundante pe care o contine si operarea doar cu informatia relevanta.Ebbinghaus ofera un exemplu:stimulii RTJ,HYT,UWE care sunt stimuli nominali, subiectul alege doar R,H,U care devin stimuli functionali.Ignorarea informatiei redundante faciliteaza invatarea.In citirea rapida nu se citeste fiecare cuvant.

Codarea stimulului presupune procesul prin care stimulul nominal este transformat intro reprezentare noua:la vederea imaginilor unei figuri geometrice se pronunta implicit sau prin subvocalizare cuvintele care le denumesc;utilizarea initialelor cu semnificatie(SRI,APD)creste viteza invatarii verbale.

Abordarile teoretice precum si studiile asupra invatarii verbale cunosc diferente structurale si functionale in explicarea fenomenului supus analizei.Astfel, teoria asociationista a invatarii verbale se concentreaza asupra modului in care se formeaza asociatiile verbale.In cadrul acestei abordari se pot identifica:

asociatii anticipate(forward) prin reactualizarea raspunsului potrivit pentru stimuli;

asociatii retroactive(backward), reactualizarea stimulului se realizeaza cand este prezentat raspunsul ca indiciu;

Teoria gestaltista accentueaza rolul contiguitatii si frecventei experientelor sub aspectul organizarii structurii sau a formei in care este exprimat.Kholer a realizat un experiment interesant si anume asocierea Caine-Bicicleta nu este invatata prin contiguitate si frecventa experentiala ci se formeaza in baza unor imagini mentale care sunt activate de cuvintele perechi.Imaginile mintale permit ca perechea sa fie organizata ca o unitate a unui anumit tip de experienta.Ceea ce este invatat este in esenta o unitate organizata a intregii experiente,nu o asociere Stimul-Raspuns.Pentru ca invatarea sa aiba loc persoana utilizeaza imagini,strategii,procese e organzare,elaborarea de ipoteze sau luarea unor decizii pri asumarea responsabilitatii.

Teoria cognitiva a invatarii verbale pleaca de la ideea importantei procesarii informatiei cu caracter verbal cu ajutorul unor modalitati proprii:

-Inmanunchierea (clustering) in reamintirea libera,subiectul schimba ordinea cuvintelor in raport de cea in care au fost prezentate.Aici putem vorbi de modalitati diferite de organizare a materialului verbal - simplu, prin asocierea unui cuvant cu altul (caine-pisica) ;sau categoriala(reamintirea unui item este relationata cu o anumita categorie :joi-vineri ;

Organizarea subiectiva - fapt realizat prin codificare-modificare ;rearanjarea informatiei la reamintire- anagramare ;simplificare.

Imageria mentala(mental imagery) realizata prin reprezentari picturale,vizualizari(method of loci,pegword method).

Un rol importat in cadrul procesului si activitatii invatarii verbale revine motivatiei, iar distictia dintre invatarea intentionala, cu scop si cea incidentala, neintentionata fiid foarte importanta in crearea mecanispelor cognitive ale invatarii verbale precum si a principalelor modalitati de operationalizare cantitativa si calitativa.

In invatarea unei liste de prerechi asociate:1)la nivelul raspunsului - se invata raspunsul si se cupleaza cu stimulul,astfel incat raspunsul sa fie disponibil pentru reamintire ;2)stadiul asociativ - cere cuplarea unui raspuns particular cu un stimul particular.Daca raspunsul este putin semnificativ sau este dificil de pronuntat invatarea raspunsului cere mult efort.

Invatarea conceptelor(concept learning)

Invatarea conceptelor se situeaza intre procesul simplu e discriminare a stimulilor,invatarea raspunsului si formarea de asociatii pe de o parte si procesele complexe ale gandirii, rationamentului si rezolvarii de probleme pe de alta parte.Invatarea conceptuala e refera la orice activitate in care individul trebuie sa invete sa clasifice doua sau mai multe evenimente sau obiecte intro singura categorie conceptuala.Invatarea conceptuala implica un raspuns comun la un grup de stimuli care au in comun anumite caracteristici.Un concept se invata daca sunt indeplinite doua conditii simultan :sunt identificate exemple si excluse non-exemple(rosu/nonrosu) ;sunt recunoscute caracteristicile relevante si ignorate cele nerelevante(patrat-forma ;se ignora culoarea sau marimea).Invatarea conceptelor se realizeaza prin generalizare si discriminare , precum si prin combinarea discriminarii intre clasele de evenimente cu generalizarea asupra acestora.L.S Vagotsky a elaborat teoria semiotica si mediationista a invatarii si a relevat urmaoarele aspecte :a)studiul invatarii conceptuale s-a focalizat pe :caracteristicile sarcinilor de invatare de concepte ;identificarea paradigmelor de baza ;identificarea atributelor specifice categoriilor si regulilor utilizate.In studiul invatarii conceptelor au fost identificate doua modalitati specifice ;1)metoda receptarii - subiectul clasifica stimulii pe rand,ca exemple pozitive sau negative ale conceptului ;2)metoda selectarii, subiectul selecteaza dintr-un set de stimuli pe cei care se incadreaza in concept.

Principalii factori care influienteza invatarea conceptelor :

A)    factori care tin de sarcina ;

B)    factori ca tin de subiect ;

Factorii care tin de sarcina :

-In general se invata mult mai repede din exemple pozitive decat din exemple negative. Sunt situatii cand se pot folosi si exemple negative pentru a scoate in evidenta laturile pozitive ale unui comportament insa acestea au efecte limitate. ;

cu cat numarul atributelor irelevante, redundante este mai mare cu atat invatarea conceptelor este mai dificila.- distinctivitatea stimulilor faciliteaza invatarea conceptelor, copilul mic invata mai repede conceptul de coloare decat pe cel de forma. ;

cel mai usor se invata conceptele care utilizeaza regulile afirmatiei si conjunctiei, iar cel mai greu se invata cum se utilizeaza regula conditionata sau biconditionata.

Factorii care tin de subiect :

In invatarea conceptelor, teoria asociationista priveste procesul invatarii ca pe o forma a discriminarii, discriminare intre componentele relevante si cele nerelevante ;fiecare raspuns la un stimul pozitiv este intarit prin feedbeck, forta dintre dimensiunea relevanta si raspuns creste pe cand cea dintre dimensiunea irelevanta si raspuns scade.Teoria semiotica si mediationista concepe procesul de invatate ca pe o mediere intre aspectele stimulului, reprezentate simbolic,imagistic sau verbal si relevanta lor pentru un concept.Teoria procesarii informatiilor vede invatarea    conceptelor in termeni de secvente ale deciziei celui care invata, alaturi de formularea si testarea ipotezelor.Mintea umana proceseaza informatia in diferite moduri si faciliteaza subiectului o adaptare si o rezolvare a problemelor eficienta.Teoria testarii ipotezelor accentueaza activismul celui care invata ; se emit ipoteze cu privire la atributele relevante si irelevante, fiecare incercare este o verificare de ipoteze in care sunt implicate procese decizionale.Dintre strategiile cele mai utilizate amintim :conservativ focusing si focus gambling.

Invatarea sociala

Invatarea sociala este  un proces de asimilare a experientei sociale manifestat prin schimbare de conduita, a experienei concentrata in norme,valori si roluri sociale in atitudini si modele de comportament realizate sau practicate in contexte mocrosociale (interactiuni si relatii interpersonale) sau mocrosociale(de la grupuri mici la comunitati sociale) (Muresan, p.320-321).Dupa McDollard, Miller principiile de baza ale invatarii sociale sunt :

impulsul de a imita conduita altuia care este unul dintre cei mai importanti stimuli in invatarea sociala ;

crearea legaturii impulsului cu stimulul(semnalul) specific;

fixarea si intarirea conduitei imitate;

operarea cu conduita formata ;

Conform teoriei sociale elaborate de Bandura invatarea sociala se realizeaza prin :

procese atentionare(observatorul identifica anumite comportamente ale modelului in vederea invatarii)

procese de stocare care presupun codificarea comportamentelor sub forma reprezentarilor sau a semnificatiilor(verbale).

Reproducerea psihomotorie a comportamentelor prin intarirea celor recompensate si eliminarea celor sanctionate.

Invatarea experentiala(C.Rogers)

Rogers distinge doua tipuri de invatare:cognitiva(meaningless) si experentiala(significant), formele care corespund cunoasterii academice sunt reorezentate de :invatarea vocabularului sau a tablei inmultirii sau aplicarea cunostintelor pentru a rezolva probleme cu caracter abstract sau tehnic.Invatarea experentiala este o necesitate intrinseca a individului de a invata.Rogers enumara caracteristicile si calitatile invatarii experentiale:implicare personala,initiativa proprie,evaluare si autoevaluare, autoafirmare si sadisfactie, invatarea din greselile experentiale;

Pentru Rogers invatarea experentiala este echivalenta cu schimbarea personala si cu cresterea.El considera ca toate fiintele umane au natural capacitatea de a invata, rolul profesorului este de a facilita invatarea , de a crea mediul motivational al invatarii.Aceasta include:a)crearera climatului pozitiv;2)identificarea scopurilor invatarii;3)organizarea si elaborarea resurselor invatarii; 4)realizarea unui echilibru intre componentele intelectuale si cele emotionale ale invatarii.

Invatarea este facilitata daca:elevul participa la procesul de invatare si are o stima se sine buna ;daca imbina dimensiunile teoretice cu cele practice prin operationalizarea informatiilor; are o gandire critica si obiectiva asupra activitatii in care este implicat.Teoria lui Rogers este incadrata in curentul educational si psihologic al umanismului.(vezi Patterson, 1973;Valett, 1977).