Tehnici de masurare a proceselor cognitive

Tehnici de masurare a proceselor cognitive

Memoria auditiva de cuvinte (30 de cuvinte).

In perioada micii scolaritati rezervele memoriei cresc foarte mult datorita capacitatilor mnemice involuntare. Alaturi de memoria involuntara spontana, se dezvolta si memoria voluntara. Totodata se dezvolta tehnici generale si particulare de memorare, se amplifica eficienta fiecareia din cele trei etape ale memorarii: fixarea, pastrarea si actualizarea. In planul cunostintelor memoria devine mai eficienta si mai selectiva. Totusi ramane inca destul de fragmentara fixata pe detalii, impregnanta de elemente perceptive si afective.

In perioada scolara mica memorarea se deplaseaza de pe conditiile si situatiile concrete, spre continuturile invatarii capatand o pondere din ce in ce mai mare. Intelegerea devine o conditie de baza a memorarii. Se dezvolta si pastrarea de care depinde, intr-o mare masura, recunoasterea si reproducerea. Fixarea, pastrarea, recunoasterea si reproducerea devin mai constientizate, eficiente, voluntare. Cu scopul studierii memoriei la aceasta varsta pot fi utilizata urmatoarea proba:

* imbunatati (DEX) - a deveni mai bun, capata o calitate superioara, a ameliora.

Problema: Masurarea capacitatii subiectului de a memoriza diferite cuvinte care i-au fost prezentate auditiv.

Material: O lista de cuvinte pe care examinatorul o citeste subiectilor, dupa indicatiile date de tehnica. Fiecare subiect sa aiba un creion si un sfert de coala de hartie. (Anexa 1)

Tehnica si instructii: subiectii isi scriu numele, etatea si alte date pe care le credem necesare, pe foaia de hartie ce li s-a dat. Pe sub toate acestea subiectilor li se spune sa traga o linie.

Cuvintele sunt citite cu aceeasi voce si intonatie. Viteza de citire trebuie sa fie de un cuvant la interval de 2 secunde, adica din 2 in 2 secunde citim, cu aceeasi voce un cuvant.

Dupa ce subiectii si-au scris numele, etatea etc., se dau urmatoarele instructiuni: "Am sa va citesc mai multe cuvinte. Voi sa fiti foarte atenti si sa cautati sa le tineti minte, pentru ca dupa ce le voi citi pe toate, am sa va cer sa le scrieti. Acum creioanele pe banca si fiti atenti la cuvintele pe care am sa vi le citesc".

Cuvintele sunt citite dupa indicatiunile date. Dupa ce au fost citite: "Acum scrieti pe foaia de hartie ce v-am dat, toate cuvintele care v-au mai ramas in minte. Nu trebuie sa tineti seama de ordinea in care au fost citite. Le scrieti asa cum va vin in minte".

Pentru scrierea cuvintelor memorate li se da 3 minute.

Cotarea: cota este reprezentata prin totalul cuvintelor corect reproduse.

Etalonul este urmatorul:

Daca un copil de 10 ani retine corect 7 cuvinte, cade in medianul inferior, daca retine 9 sau mai multe, cade in quartilul superior.

Metoda "Amthauer"

Pentru insusirea si realizarea activitatii de invatatura este important nivelul de dezvoltare a gandirii. Cercetarile psihologice in plan comparativ (sfera cognitiva a elevilor cu o reusita inalta si sfera cognitiva a elevilor ce nu reusesc) elucideaza aspecte interesante. Investigatiile asupra atentiei indica posibilitati egale atat ale copiilor ce nu reusesc, cat si ale celor ce reusesc. Acelasi fenomen se manifesta si in procesul memoriei. Diferente se constata doar in cazurile cand memorizarea si reproducerea eficienta sau concentrarea atentiei necesita elemente de gandire. Prin urmare, cauzele primare ale nereusitei se ascund in gandirea elevilor. Concomitent activitatea de invatatura influenteaza asupra gandirii, conditionand schimbari cantitative si calitative. In asemenea circumstante psihologul scolar deseori se adreseaza la cercetarea gandirii, nivelul ei de dezvoltare si a particularitatilor individuale.

Metodica expusa permite a cerceta posibilitatile de generalizare si evidentiere a semnelor esentiale la varsta scolara mica.

Testul include 4 subteste, care includ sarcini verbale, alese in corespundere cu programa pentru clasele primare. (Anexa 2)

I subtest - cercetarea si diferentierea insusirilor principale ale obiectelor si fenomenelor de cele secundare.

II subtest - cercetarea operatiilor de generalizare si capacitatea de a evidentia particularitatile esentiale ale obiectelor si fenomenelor.

III, IV - evidentierea capacitatii de generalizare.

Instructiune:

I.      Alegeti din cuvintele aflate in paranteze, acel cuvant ce finiseaza logic propozitia.

II.           Cititi atent cuvintele. 4 din ele fac parte dintr-un grup, caruia i se poate da o denumire, iar un cuvant nu se refera la aceasta grupa. Gasiti cuvantul in plus si excludeti-l.

III.         Prima pereche de cuvinte se afla intr-o oarecare legatura. In partea dreapta aveti un cuvant de deasupra liniei si de desubt aveti mai multe cuvinte. Algeti din 5 cuvinte unul, care se afla in aceeasi legatura ca si prima pereche

Exemplu:

IV.        Aceste perechi de cuvinte pot fi denumite cu un cuvant (de exemplu: rochie, camasa = haine, imbracaminte). Gasiti denumire pentru fiecare pereche.

Prelucrarea datelor

Pentru fiecare raspuns corect = 1 punct (gresit = 0 puncte).

La prelucrare se socoate punctajul pentru fiecare subtest in parte si punctajul general.

Numarul maxim de puncte - 40 (100%) (Punctajul reusitei).

Punctajul reusitei se determina dupa formula:

x = suma punctelor

Nivelurile reusitei

32 puncte si mai mult    (80 - 100%)

(79,9 - 65%)

(64,9 - 50%)

19,5 - mai jos    (49,9% si mai putin)

Raspunsurile corecte

- Testul lui Toulouse Pieron

Atentia este prezenta pe parcursul intregii activitati fiind un atribut al proceselor psihice, o conditie pentru reflectarea optima a realitatii si pentru constientizarea activitatii. In perioada integrarii scolare sistemul nervos central al copilului este fragil si isi are specificul manifestarii sale. Cu cat este mai mic elevul cu atat excitabilitatea prevaleaza vadit asupra proceselor inhibatorii. In corespundere cu natura reglajului atentia se manifesta ca: involuntara, voluntara si post-voluntara.

Care dintre formele atentiei sustine activitatile elevului mic pe parcursul lectiei? La inceputurile instruirii scolare se mizeaza mult pe atentia involuntara, predominanta la aceasta varsta. In rezultatul functionarii timp mai indelungat a atentiei ea dobandeste anumite insusiri: volum, stabilitate, concentrare, distributivitate, flexibilitate.

Volumul atentiei elevilor mici este modest. De refula, examinand un tablou, ei se concentreaza asupra a 2 - 3 obiecte. Pe parcursul instruirii volumul atentiei creste, si in clasa IV elevii cuprind continutul unor probleme cu cateva operatii.

Stabilitatea atentiei. Atentia elevilor mici este mai stabila la efectuarea operatiilor pe plan extern si mai putin stabila in timpul lucrului pe plan intern. Cunoscand aceasta particularitate, invatatorul alterneaza munca ce solicita un efort mintal excesiv cu insarcinari ce prevad desenarea unei scheme.

Concentrarea atentiei la varsta scolara mica poate fi substantiala. Dar aceasta intensivitate este de scurta durata. De aceea se recomanda o mai mare diversitate in procesul de predare. Un lucru monoton surmeneaza elevii, anulandu-le interesul.

Distributivitatea atentiei. In multe cazuri elevii din clasa I inceteaza lucrul imediat ce invatatorul comenteaza ceva. Cu toate acestea, ei nu retin ce li se spune, deoarece atentia le este inca concentrata asupra lucrului ce-l efectueaza. In clasa IV situatia se schimba. Elevii reusesc sa-si urmareasca scrisul, sa respecte ortografierea corecta, sa-si mentina poza corecta de lucru, sa perceapa cuvintele invatatorului.

Flexibilitatea sau mobilitatea atentiei. In procesul de instruire apar diverse situatii ce solicita o mare flexibilitate a atentiei. Chiar situatia de rezolvare a unei probleme solicita o astfel de insusire a atentiei.

Calitatile atentiei nu se dezvolta identic si concomitent. Fiecare subiect al instruirii isi are arsenalul sau mai mult sau mai putin pregatit pentru instruirea in scoala. Pentru studierea atentiei poate fi utilizata urmatoarea proba:

Problema: diagnosticarea gradului de concentrare a atentiei, prin totalul figurilor corecte barate intr-un timp dat.

Material: testul lui Toulouse Pieron compus dintr-o succesiune de randuri, in fiecare rand fiind 8 categorii de figuri (patratele cu cate o liniuta dusa din unul din colturi sau din una din laturi). Din fiecare categorie sunt cate 5 figuri intr-un rand. Pentru ca toti subiectii sa inceapa cu acelasi rand, li se atrage atentia sa tina testul asa ca linia orizontala de la test sa fie in partea de deasupra. Pe aceasta linie subiectii isi scriu numele, etatea si eventual alte date accesorii. Fiecarui subiect i se da un test. De asemenea fiecare subiect trebuie sa aiba un creion. (Testul de atentie il dau micsorat la sfarsitul lucrarii de fata). (Anexa 3)

Tehnica de instructii: se distribuie testele. Subiectii sunt asezati in banci in asa fel incat sa nu poata copia unii de la altii.

Dupa ce s-au distribuit testele, experimentatorul se adreseaza subiectilor: "Scrieti-va deasupra acestei linii numele, prenumele si etatea (daca copiii nu-si stiu etatea, se va cere ulterior de la cancelaria scolii data nasterii). Sub linia pe care va-ti scris numele, desemnati fiecare aceste trei figuri (se desemneaza de catre examinator pe tabla urmatoarele trei figuri:

apoi se asteapta pana ce scriu toti). Pe foaia ce v-am dat, vedeti ca sunt diferite patratele, unele cu codita in dreapta, altele spre stanga, in sus s.a.m.d. Voi sa va uitati la fiecare rand si oriunde veti gasi vreuna din figurile acestea, pe care le-ati desenat (se arata cele trei figuri desemnate pe tabla) sa trageti cu creionul peste ele cu o liniuta asa (se arata la tabla cu una din figuri, apoi se sterge din nou liniuta trasa, ca sa nu incurce subiectii). Incepeti cu randul de deasupra, iar dupa ce-l terminati treceti la randul al doilea, apoi la al treilea s.a.m.d. Fiecare sa lucreze cat poate de bine si cat se poate de repede. Bagati de seama sa nu lasati netaiat vreunul din patratelele ce v-am dat, si nici sa taiati alt patratel care nu vi l-am dat". Dupa ce ne-am asigurat ca toti copiii au inteles, le spunem: "Acum incepeti". Timpul - 5 minute.

Dupa ce au trecut 5 minute, examinatorul spune "gata" si aduna testele.

Cotarea: numarul patratelor exact taiate constituie cota. Pentru a se putea face cotarea se va utiliza o foaie model la ce sunt barate toate figurile care trebuiesc barate. De figurile barate gresit ca si de cele omise nu se va tine seama.

Etalonul este urmatorul:

Sa presupunem ca un oarecare subiect, sa zicem un copil de 9 ani, examinat cu testul de atentie mentionat, a barat corect 25 figuri. Uitandu-ne la etalon vedem ca el cade in declinul doi, deoarece a barat mai mult de 24 de figuri, sau, exprimandu-ne in quartile, in quartilul inferior, deoarece a barat mai putin de 36 figuri. Daca a barat corect 75 figuri, cade in decilul 10 (centilul 100) deoarece a barat mai mult de 73 figuri, iar exprimandu-ne in quartile - in quartilul superior, deoarece a barat mai mult de 61 figuri. La fel se va proceda si pentru celelalte etati.

- Testul de imaginatie (combinarea literelor A, B, C, D)

Problema: Acest test masoara capacitatea de combinare si inventie a subiectului.

Material: Se utilizeaza urmatoarele litere: A, B, C, D. Cu aceste litere subiectii trebuie sa faca toate permutarile posibile, adica sa faca cat mai multe numere din aceste cifre.

Tehnica si instructii: Fiecare subiect va avea un sfert de coala de hartie si un creion, pe care isi scrie numele, prenumele si etatea. Subiectii sunt aranjati in asa fel incat sa poata lucra comod si sa nu poata copia unii de la altii. Dupa ce s-a luat aceste precautii, examinatorul scrie pe tabla literele mentionate (A, B, C, D), apoi se adreseaza subiectilor: "Aici sunt patru litere, scrieti-le si voi pe foaia de hartie ce o aveti". Li se atrage atentia sa scrie aceste litere in partea de sus a hartiei, sub nume. (De mentionat faptul ca subiectii trebuie sa traga o linie pe sub nume, etate si celelalte date care le-au fost cerute). Dupa ce au scris cu totii, examinatorul continua: "Din aceste litere sa faceti atatea combinatii cate puteti. Totdeauna sa folositi toate literele. O litera sa nu o puneti decat o singura data in combinatie. Alte litere, in afara de acestea pe care vi le-am dat nu aveti voie sa utilizati (folositi)". Pentru ca subiectii sa inteleaga despre ce este vorba, se demonstreaza cu 4 obiecte cateva permutatii (2 sau 3). "Acum incepeti" (Trebuie sa aveti grija ca subiectii sa nu inceapa rezolvarea testului inainte de a fi spus "incepeti"). Timpul este de 2 minute. Dupa scurgerea acestui timp, experimentatorul spune "gata" si aduna hartiile. Sa avem de grija ca nici un subiect sa nu mai scrie dupa ce s-a rostit cuvantul "gata".

Cotarea: Cota este reprezentata prin totalul combinatiilor corect construite. Prima forma este data ca exemplu si nu se calculeaza (A, B, C, D). In total sunt 23 permutari posibile (fara combinatia A, B, C, D).

Etalonul este urmator:

Daca de exemplu, un copil de 8 ani executa mai putin de 3 permutari cade in quartilul inferior, daca executa 6 sau mai multe cade in quartilul superior s.a.m.d.

Raspunsul corect:

Anexa 1

Anexa 2

I Subtest

1. Cizma are (siret, catarama, talpa, cureluse, nasture);

2. In tarile calde traieste (ursul, cerbul, lupul, camila, foca);

3. Anul are (24 luni, 3 luni, 12 luni, 4 luni, 7 luni);

4. Luna de iarna este (septembrie, octombrie, februarie, noiembrie, martie);

5. In Moldova nu traieste (privighetoarea, cocostarcul, sticletele, strutul, graurul);

6. Tatal este mai in varsta ca fiul (deseori, intotdeauna, uneori, rar, niciodata);

7. Mijloc de transport este (camion, autobus, excavator, combain, tractor);

8. Apa intotdeauna este (limpede, rece, lichida, alba, gustoasa);

9. Copacul intotdeauna are (frunze, flori, fructe, radacina, umbra);

10. Oras din Moldova este (Paris, Chisinau, Londra, Varsovia, Sofia).

II Subtest

1. Lalea, crin, fasola, romanita, viorea;

2. Rau, lac, mare, pod, mlastina;

3. Papusa, ursulet, nisip, minge, lopatica;

4. Balti, Orhei, Chisinau, Soroca, Cahul;

5. Plop, artar, nuc, stejar, tei;

6. Circumferinta, triunghi, patrulater, aratator, patrat;

7. Ion, Petru, Popescu, Tudor, Andrei;

8. Gaina, cocos, lebada, gasca, curcan;

9. Numar, impartire, scadere, adunare, inmultire;

10. Vesel, rapid, trist, gustos, atent.

III Subtest

IV Subtest

1. Matura, lopata - .

2. Caras, carp -

3. Vara, iarna -

4. Castravete, rosie -

5. Liliac, macies -

6. Dulap, divan -

7. Ora, minut -

8. Elefant, giraf -

9. Iunie, iulie -

10. Copac, floare -

Anexa 3

Testul 'Atentie sporita'

Obiectiv: Evaluarea volumului, rapiditatii si comutarii atentiei.

Materiale: O grila cu 25 patratele, un set de cifre de la 1-25, care sunt situate in debandada in fiecare casuta (des. 4).

Desfasurarea: Se verifica daca copilul cunoaste toate cifrele, dupa care este atentionat sa asculte aten instructiunea ce va urma: 'Te stradui cit poti de repede sa descoperi si sa numesti in voce tare cifrele de la 1-25. Se fixeaza durata executarii testului si greselele comise.

Barem:

Copilul trebuie sa gaseasca solutia corecta timp de 1,5-2 minute. Astfel, este considerat un nivel superior al volumului atentiei, rapiditatii si comutarii ei.

Testul 'Ce lipseste?'

Obiectiv: Evaluarea concentrarii atentiei si a spiritului de observatie.

Materiale: Un desen cu mai multe imagini ce au lipsa unele detalii (des. 5).

Desfasurarea: Copilul este solicitat sa observe atent fiecare imagine de pe desen si sa numeasca detaliul care lipseste. in cazul cind copilul nu poate sa raspunda, adultul il ajuta. Dupa trei nereusite testul se intrerupe.

Barem:

Pentru fiecare raspuns corect copilului i se acorda cite un punct. Este considerat nivel superior de concentrare a atentiei si spirit de observatie la copilul care a descoperit toate detaliile ce lipseau.

Des. 5

Testul    'Scrie structura sonora a cuvintului'

Obiectiv: Evaluarea perceptiei structurii sonore.

Desfasurarea: Propunem copilului sa scrie citeva cuvinte nu cu litere ci cu cerculete. El va desena atitea cerculete cite sunete va avea cuvintul. De exemplu, cuvintul 'masa' trebuie sa fie redat prin patru cerculete. Se dicteaza cuvintul, iar copilul il scrie pe o foaie prin cerculete.

Variante de cuvinte:

Toc, ac, covor, cana, mar, floare, autobus.

Solutiile corecte sunt urmatoarele:

Barem:

Nivel inferior - copilul a scris 3 cuvinte din 7;

Nivel mediu - copilul a scirs 4 sau 5 din 7;

Nivel superior - copilul a scris schematic toate 7 cuvinte.

Testul 'Deductia'

Obiectiv: Aprecierea integritatii perceptiei.

Desfasurarea: Copilului i se demonstreaza numai anumite detalii ale unei imagini (des.6), iar el trebuie sa deduca ce obiect reprezinta imaginea data, sa restabileasca integritatea ei (de exemplu, iepurele din elementele a, b, c).

La inceput se demonstreaza copilului fragmentul 'a', celelalte se acopera cu o foaie. In baza acestui fragment el este solicitat sa determine in componenta carei imagini intra detaliul sesizat. Pentru rezolvarea probei se dau 10 secunde. Daca copilul n-a reusit sa raspunda, lui i se propune urmatorul fragment 'b' (timp de 10 secunde).

Astfel, in ordine consecutiva i se propun toate fragmentele pina cind copilul deduce ce este reprezentat pe imagine.

a

b

c

Des. 6

Barem:

Pentru apreciere se ia in consideratie timpul consumat in intregime si numarul de fragmente. Copiii de 6-7 ani reusesc sa rezolve in 20 sec. incepind cu fragmentul 'b' .

Testul . Numeste formele.

Obiectiv: Evaluarea perceptiei vizuale.

Desfasurarea: Copilului i se demonstreaza des.7 cu imaginea unor obiecte.

Instructiunea: 'Spune din ce forme sunt alcatuite imaginile de pe desen?' Imaginile se demonstreaza dupa cum urmeaza pe desen: a, b, c.

Barem:

Nivel inferior - copilul a comis 5 si mai multe greseli.

Nivel mediu - copilul a comis 3-4 greseli.

Nivel superior - copilul a descoperit si a numit toate formele (rotunda, triunghi, dreptunghi) ori a comis 1-2 greseli.

Nota: Pentru evaluarea nivelului perceptiei selective copilului i se propune sa descopere si sa numeasca (pe acelasi desen 7) numai formele rotunde; numai cele patrate etc.

Desenul 7

Testul . Memoreaza si reproduce.

Obiectiv: Evaluarea memoriei vizuale.

Materiale: Sapte reprezentari de obiecte cunoscute (des.8): rochita, blugi, minge, divan, scaun, dulap, fular. Imaginile sunt prezentate timp de 30 sec, dupa care copilul trebuie sa le identifice (sa le numeasca pe acelea pe care le-a memorat). Nu se fixeaza un termen exact pentru raspuns.

Barem:

Nivel inferior - a numit 3 obiecte din 7.

Nivel mediu - copilul a numit 5 obiecte din 7.

Nivel superior - copilul a numit toate 7 imagini, sau din 7 obiecte 6.

Desenul 8

Testul. Asculta si memoreaza.

Obiectiv: Evaluarea memoriei auditive si reproducerii rapide.

Desfasurarea: Pedagogul pronunta o serie de cuvinte cunoscute (6-7): scaun, floare, carte, casa, cana, masa, iar copilul trebuie sale reproduca. La apreciere se tine seama de reproducere, nu si de precizia pronuntarii.

Barem:

Nivel inferior - memorarea a 3 cuvinte din 6.

Nivel mediu - memorizarea a 4 cuvinte din 6.

Nivel superior - memorarea a 5 cuvinte din 6.

Testul. Imaginatie verbala.

Obiectiv: Evaluarea fanteziei verbale.

Desfasurarea: Propunem copilului sa alcatuiasca o povestire, o istorioara, o poveste despre cineva (om, animal) ori despre altceva (la alegere) si sa o expuna timp de 5 minute. Pentru alcatuire se acorda 1 minut.

Fantezia copilului se apreciaza in baza urmatorilor indici:

Promptitudinea imaginatiei.

Originalitatea chipurilor imaginate.

Profunzimea si detalizarea chipurilor.

Emotivitatea chipurilor.

Notarea rezultatelor

Promptitudinea imaginatiei este apreciata cu 3 puncte, in cazul cind copilul inventeaza subiectul povestirii in termenul indicat. Adultul poate sa sugereze un oarecare subiect, atuci cind copilul nu este in stare singur sa alcatuiasca.

Chipurile imaginate vor fi considerate originale in cazul daca copilul va inventa ceva, ce el n-a vazut si n-a auzit anterior, ori a repovestit ceva cunoscut, incluzind de la sine unele elemente noi. Pentru originalitate se acorda 3 puncte.

Profunzimea si detalizarea chipurilor se apreciaza in baza numarului suficient de mare a diverselor personaje, obiecte, situatii si actiuni, caracteristicile chipurilor.

Daca copilul utilizeaza in povestirea sa mai mult de 7 caracteristici, iar subiectul povestirii este redat detaliat, atunci profunzimea fanteziei se noteaza cu 3 puncte.

Emotivitatea chipurilor imaginate este apreciata in dependenta de faptul cit de pasionat descrie copilul evenimentele, personajele si faptele. Pentru aceasta se acorda 1 punct.

Numarul maximal de puncte pe care il poate intruni copilul in rezultatul acestui test este de 10 puncte.

Barem:

1. Nivelul inferior - copilul a acumulat 4 puncte din numarul maximal;

Nivelul mediu - copilul a acumulat 7 puncte din numarul maximal.

Nivelul superior- copilul a acumulat 10 puncte.

Testul . Imaginatia nonverbala.

Obiectiv: Evaluarea fanteziei nonverbale.

Desfasurarea: Propunem o coala de hirtie si creioane colorate. Copilul trebuie sa deseneze un oarecare obiect. Pentru aceasta se acorda 5 minute (aceeasi insarcinare poate fi executata si cu plastelina).

Aprecierea desenului ori a figurii din plastelina, evaluarea fanteziei copilului se va face conform baremului din testul precedent.

Testul . Identificarea surplusului.

Obiectiv: Evaluarea operatiilor gindirii (analiza si sinteza).

Materiale: 5 seturi de fise, fiecare continind cite 4 imagini dintre care una este de prisos (des.9).

Desfasurarea: Pentru antrenament copilului i se propune primul set de fise a) pe care este imaginea a patru obiecte. Unul din cele patru obiecte este de prisos. Copilul trebuie sa identifice obiectul, iar celelalte sa le numeasca cu o notiune integratoare. In continuare propunem pe rind celelalte patru seturi de fise b), c), d), e).

Barem:

Daca copilul a descoperit obiectele de prisos de pe toate seturile de fise, denumindu-le cu un cuvint generalizator, atunci el dispune de un nivel superior de gindire intuitiv-plastica (analiza si sinteza).

Des. 9

Testul. Intelegerea sensului.

Obiectiv: Evaluarea gindirii verbal-logice.

Materiale: Un set de intrebari la care copilul trebuie sa raspunda.

Desfasurarea:

Care animal este mai mare: calul sau ciinele?

Cerul e albastru, iar iarba e ?

Dimineata servim ceai, iar seara ?

Ziua e lumina, iar noaptea ?

Caisele, visinele, merele, gutuile - ce sunt ?

De ce se lasa bariera la caile ferate, inainte de a sosi trenul?

Chisinau, Balti, Tighina, Bucuresti, ce sunt?

O vacuta mica o numim vitelus, dar un cinisor mic? O oita mica?

Cu cine seamana mai mult ciinele cu pisica ori cu gaina? Prin ce se aseamana?

La ce-i foloseste automobilului frina?

Prin ce se aseamana grebla cu hirletul?

Prin ce se aseamana pisica cu veverita?

Prin ce se deosebeste cuiul de surub?

Fotbal, sarituri in inaltime, hochei, tenis - ce sunt?

Ce mijloace de transport cunosti?

Prin ce se deosebeste un om batrin de unul tinar?

De ce oamenii se ocupa cu sportul?

De ce consideram ca nu este bine cind cineva nu vrea sa munceasa?

Cit e ora? (Copilul trebuie sa priveasca la ceas si sa numeas-ca ora)

De ce este obligatoriu sa aplicam pe plic timbrul?

RASPUNSURILE CORECTE

Calul.

Verde.

Seara servim cina.

Intuneric.

Fructe.

Ca trenul sa nu se ciocneasca cu autobusul.

Orase.

Catel, miel.

Cu pisica, deoarece au cite patru picioare, blana, coada, ghiare.

Se considera corect orisice raspuns ce indica necesitatea scaderii din viteza automobilului.

Sunt unelte de munca.

Sunt animale care se catara pe copaci, au labe, coada, blana etc.

Cuiul este neted, surubul - filet, cuiul se bate, surubul se insurubeaza.

Probe sportive.

Trebuie sa numeasca minimum 3 varietati.

Sa numeasca minimum trei particularitati.

Ca sa fie sanatos, puternic, frumos etc.

Nu va primi salariu ca sa procure produse si imbracaminte.

Raspuns corect - indicarea corecta a orei si minutei.

In felul acesta se achita plata pentru expediere.

Pot fi considerate raspunsuri corecte nu numai cele indicate mai sus, ci si alte variante: daca sunt logice si corespund sensului intrebarii.

Barem:

Nivel superior de gindire verbal-logica este considerat cazul cind copilul a raspuns corect la 15-16 intrbari.

Testul . 'Informatii'

Obiectiv: Evaluarea cunostintelor copiilor, caracterului lor sistematic si a operatiilor gindirii.

Continut: Un set de intrebari la care copilul este solicitat sa raspunda. Intrebarile sunt citite rar, clar. Se admit explicatii in legatura cu sensul unor intrebari.

TIPOLOGIA INTREBARILOR:

intrebare ce presupune un raspuns direct, concret;

intrebare cu aspect dual: presupune alegerea unei variante din cele doua propuse;

intrebare cu aspect triplu: presupune alegerea unei variante din cele trei propuse;

intrebare complexa: presupune alegerea variantelor din gradarea complexa propusa;

intrebare cu aspect dual si de atentie sporita: contine notiuni echivoce.

1. Care este numele si prenumele tau?

2. Care este numele si prenumele tatalui, al mamei tale?

3. Tu esti fetita ori baiat? Dar ce vei fi cind vei creste mare: femeie sau barbat?

4. Ai frati, surori? Cine din voi e mai mare?

5. Citi ani ai? Dar citi vei avea peste un an, peste doi?

6. Acum e dimineata ori seara? Amiaza ori dimineata?

7. Cind servesti dejunul: seara ori dimineata? Cind servesti prinzul: dimineata ori la amiaza? Ce e mai intii - prinzul ori dejunul?

8. Unde locuiesti? Numeste adresa unde se afla domiciliul tau.

9. Ce functie are tatal, mama ta?

10. Iti place sa desenezi? De ce culoare este creionul acesta (fundita, camasa, rochita)?

11. Ce anotimp al anului este acum: iarna, vara ori toamna? De ce consideri asa?

12. In care anotimp al anului poti sa mergi la sanius: iarna ori vara?

13. De ce zapada cade iarna si nu vara?

14. Ce face postasul, medicul sau invatatorul?

15. Pentru ce este nevoie in scoala de clopotel sau banci?

16. Doresti sa pleci la scoala?

17. Arata ochiul drept, urechea stinga. La ce servesc ochii, urechile?

18. Ce animale cunosti?

19. Ce pasari cunosti?

20. Care este mai mare: vaca ori capra? Pasarea ori albina? Cine are labe mai lungixiinele ori cocosul?

Care numar este mai mare: 8 ori 5; 7 ori 3? Numara de la 3 pina la 6; de la 9 pina la 2.

22. Cum trebuie sa procedezi in cazul cind ai defectat un obiect ce nu-ti apartine tie?

NOTAREA REZULTATELOR

Copilului i se acorda 1 punct pentru raspunsurile corecte la toate subpunctele intrebarii (cu exceptia celor de control).

2. Copilului i se acorda 0,5 pucte pentru raspunsurile corecte, insa incomplete la toate subpunctele intrebarii.

3. Sunt considerate corecte raspunsurile care corespund intrebarii puse: Mama lucreaza profesoara.

Raspunsul de tipul: 'Mama, Ana, tata lucreaza la serviciu' sunt incorecte.

Intrebarile 5, 8, 15, 22 sunt considerate de control, fiind apreciate in felul urmator:

- daca la intrebarea nr.5 copilul este in stare sa numeasca citi ani are, i se acorda un punct, in cazul in care va numi anul si luna - 3 puncte;

- pentru numirea completa a adresei localitatii (intrebarea nr.8) copilului i se acorda 2 puncte, incomplete - 1 punct;

- pentru indicarea corecta a utilizarii fiecarui atribut scolar (intrebarea nr. 15) se acorda 1 punct;

se acorda 2 puncte pentru intrebarea nr. 22.

Intrebarea nr. 16 se apreciaza impreuna cu intrebarile 15 si 17. Daca copilul a acumulat 3 puncte pentru intrebarea 15 si a dat un raspuns pozitiv la intrebarea 16, atunci in harta maturitatii scolare acest
copil este apreciat ca dispunind de o motivatie pozitiva fata de instruirea in scoala (punctajul total nu trebuie sa fie mai jos de 4).

Barem:

Nivel inferior - 15 - 20 puncte;

Nivel mediu 20-24 puncte;

Nivel superior - 24-29 puncte.