Teorii ale fenomenului si comportamentului

infractional

Teoriile psiho-biologice

Aceste teorii sustin ca anumite anomalii (disfunctii) psiho-fiziologice constituie factorii determinanti ai comportamentului infractional. De asemenea, considera ca infractiunea, ca fenomen individual, are o baza psiho-biologica.

Teorii psiho-sociale

Se refera la faptul ca comportamentul infractional e invatat prin interactiunea dintre persoana si ambianta. Infractorul invata tehnici de comitere a infractiunilor.

Teorii psiho-morale

Acestea atribuie infractinea conflictelor interne, problemelor emotionale, sentimentelor de insecuritate, complexelor de inferioritate. Pun accentul pe caracterul personal si pe factori psihogeni si psiho-morali.

Aceste teorii au la baza conceptia psianalitica.

Intrebari

a)      De ce unele persoane comit acte infractionale si altele nu?

b)     Exista anumite cauze si factori determinanti ai comportamentului infractional?

c)      Unde trebuie cautate aceste cauze si acesti factori?

d)     De ce nu toti infractorii comit acelasi tip de infractiuni?

e)      Exista factori care favorizeaza un anumit gen infractional sau tip de infractiune?

f)       Exista diferente intre infractori?

Raspunsul la aceste intrebari il gasim in personalitatea infractorului, in situatia preinfractionala sau in imbinarea celor doua.

Aceste teorii au avut un rol reglator asupra sistemului legal si asupra celui corectional (coercitiv).

A. Teorii psiho-boilogice

a)      Teoria anormalitatii bilogice

Il are ca reprezentant pe Cesare Lombroso, precursorul antropologiei criminale.

Ca subiecte a folosit personalul medical din clinicile din Sicilia si mai ales detinutii din Sicilia. Ca esantion a folosit 383 de cranii de criminali decedati, 5907 de cranii ale unor infractori in viata.

Acesta a concluzionat existenta unui tip criminal individual prin anumite stigmate (semne particulare degenerative). Comportamentul criminal constituie un fenomen natural care e determinat ereditar.

Criminalul innascut e caracterizat prin urmatoarele stigmate:

Sinusurile frontale foarte pronuntate

Pometii si maxilarele voluminoase

Orbitele mari si departate

Urechi foarte mari sau foarte mici

Frunte ingusta si retrasa

Barbia alungita si ingusta

Hotul se distinge prin:

Remarcabila mobilitate a fetei si a membrelor

Ochi mici si in permanenta miscare

Sprancene dese si lasate pe ochi

Nas turtit

Fruntea tesita si miscatoare

Stare generala de permanenta agitare

Violatorul se distinge prin:

Craniu turtit

Ochii oblici si foarte apropiati

Nasul turtit

Urechi lungi

Lungimea excesiva a barbiei

Asasinul se caracterizeaza prin:

Volumul mic al craniului

Lungimea maxilarului

Pometi proeminenti

A depistat o adancitura pe care a numit-o foseta. Aceasta ar genera atavismul - Oprirea in dezvoltarea pe lantul filogenetic.

De asemenea, a studiat tatuajul, argoul, jargonul, credinta si practica religioasa, literatura infractorilor, problema alcoolismului si epilepsia.

Epilepsia era considerata un factor cheie in etiologia criminala, nucleul tuturor degenerescentelor si al biotipologiei criminale.

Lombroso - precursorul antropologiei criminale si a biotipologiei.

Omul criminal, in sensul universal-valabil, nu exista.

b)     Teoria genetica

Sustine ca anumite anomalii cromozomiale determina un comportament criminal. Aberatiile cromozomiale apar la subiectii care au mai mult de un cromozom X sau Y in cariotipul lor.

Extracromozomul determina o retardare mentala si implicit un comportament infractional.

Sexul genetic e determinat de prezenta unui cromozom Y.

Formula feminina normala 46-XX iar cea masculina normala 46-XY

In timpul fecundarii, zigotul primeste de la mama un X si de la tata fie un X, fie un Y.

Cariotipul uman e alcatuit din 46 de cromozomi despartiti in 23 de perechi: 22 de perechi - autozomi; 1 pereche - cei sexuali (heterozomi).

In timpul diviziunii pot sa apara aberatii cantitative sau calitative de la cariotipul uman.

XXY - Sindromul Klinefelter

Inalt si slab

Pilozitate pubiana de tip feminin

Comit infractiuni cu tematica sexuala

- Homosexualitate

- Exhibitionism

- Furt

- Tentative de omor

XYY

Aparenta masculina

Inaltime peste medie

I.Q. sub medie

Deformatii ale urechilor

Calvitie

Anumit grad de miopie

Aceste anomalii cromozomiale constituie o predispozitie dar nu o conditie obligatorie la comiterea unei infractiuni.

B. Teoria constitutiei criminale

Benigno di Tullio - Tratat de antropologie criminala"

O predispozitie specifica spre crima. Capacitate care exista in anumiti indivizi de a comite acte criminale in urma unor instigari exterioare.

Fenomenul criminal trebuie tratat bio-sociologic. Infractorul trebuie abordat bio-psiho-fiziologic.

Factori care conduc la formarea unei personalitati criminale:

Ereditatea

Disfunctionalitati cerebrale sau hormonale

Varsta si crizele biologice

Pubertatea

Aspectele involutive ale imbatranirii

Scade rezistenta individuala spre instigari criminogene

C. Teoria analitica

Sigmund Freud: Psihanaliza" "Interpretarea viselor" "Psihopatologia vietii cotidiene" "Metapsihologia" "Totem si tabu" "Introducere in psihanaliza" "Dincolo de principiul placerii" "Eul si sinele" "Noi prelegeri de psihanaliza"

Ideile lui Freud:

Structura si mecanismul psihicului uman

Continutul si rolul inconstientului

Metoda psianalitica

Dupa opinia lui Freud, viata psihica cuprinde 3 instante (niveluri):

Sinele - id, eu apersonal, inconstientul

Ego - eul, constientul

Supraeul - superego, eul ideal

1. Sinele

Un complex de instincte si tendinte refulate, care au un caracter apersonal si nu sunt traite in mod constient.

Sinele este polul pulsiunilor personalitatii, depozitar al tendintelor instinctive predominant sexuale si agresive, care pun organismul in tensiune.

Sinele incearca sa realizeze tensiunea in organism apeland la doua mecanisme: actiunea reflexa si procesul primar.

Are un rol de autoprotectie a eului atat fata de insuccesul anticipat, cat si fata de cel consumat.

Rabufnirile inconstientului au loc de cele mai multe ori sub forma de sublimari, acte ratate, lapsusuri si vise.

2. Eul

Nucleul personalitatii, ansamblul cunostintelor, imaginea despre sine si atitudinile fata de cele mai importante interese si valori.

Garanteaza conduita normala a persoanei prin asigurarea echilibrului dintre supraeu si sine.

Asigura constanta personala.

3. Supraeul

Expresia persoanei in mediul social.

Purtatorul normelor etico-morale.

Are functie de autoobservare si de formare a idealurilor.

Reprezinta instanta verificatoare, cenzuranta a personalitatii.

Este triumful elementului constient.

In conceptia lui Freud, conceptia generala a persoanei e asigurata din 3 categorii de forte:

Forte irationale - SINE (ID)

Forte rationale - EUL

Forte morale - SUPRAEUL

Manifestarile comportamentale criminale sunt forme de defulare, de rabufnire la suprafata in viata constienta a unor trairi, instincte, tendinte, impulsuri refulate in sine.

Crimele sunt comise in vederea autopedepsirii si in vederea purificarii de vinovatie. Orice criminal simte nevoia compulsiva de a fi pedepsit, pentru a-si usura starea de vinovatie datorata unor sentimente incestuoase de tip oedipian din prima copilarie.

Evenimentele din prima copilarie au o importanta mare pentru infractiunile viitoare.

Complexul lui Oedip

Atractie sexuala manifestata de copil fata de parintele de sex diferit si dorinta corelativa de sublimare a parintelui de acelasi sex.

Complexul Oedip sta la baza nevrozelor.

Complexul Electra

Conflictul se rezolva fie prin suprimarea tendintelor, fie prin refularea lor.

Tabuuri cu relevanta criminogena

Uciderea

Incestul

Acestea reprezinta satisfacerea unor dorinte refulate. Dorinta fiind o expresie a instinctului, rezulta ca actul criminal are o origine instinctuala.