Teorii ale trasaturilor: G. Allport

Teorii ale trasaturilor: G. Allport

Pe parcursul unei cariere ce a durat mai mult de patru decenii, Gordon Allport a devenit unul din cei mai provocatori si generativi psihologi ce studiaza personalitatea. El a facut din studiul personalitatii un domeniu academic respectat al psihologiei stiintifice prin utilizarea unor metode formalizate de cercetare, prin rigoarea investigatiei si prin constructia teoretica.

In cartea sa "Structura si dinamica personalitatii", Allport revede cincizeci de definitii ale personalitatii inainte sa o ofere pe a sa: "Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psiho-fiziologice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic" (1981).

Prin organizare dinamica, Allport intelege ca, desi personalitatea se schimba in mod constant si creste (dinamica), este o crestere organizata, nu aleatorie. Psiho-fiziologice inseamna ca personalitatea este alcatuita din minte, impreuna cu functionalitatea trupului, formand o unitate, ca    personalitatea nu este nici total mentala, nici intru totul biologica, ci o combinare intre cele doua. Prin determina, Allport sustine ca toate fatetele personalitatii activeaza sau directioneaza comportamente si ganduri specifice; inseamna ca tot ceea ce credem si facem este caracteristic sau tipic noua. Astfel, fiecare persoana este.

Ca sa sustina accentul pe unicitatea personalitatilor individuale, Allport declara ca suntem produsul ereditatii si al mediului inconjurator. Ereditatea furnizeaza personalitatii materiale nefinisate, care sunt modelate (largite sau limitate) de conditiile mediului nostru inconjurator. In acest fel, Allport invoca variabilele personale si situationale. Materialele nefinisate includ fizicul, inteligenta si temperamentul. Temperamentul implica tonusul emotional general al unei persoane influentat de stimularea, fluctuatia si intensitatea dispozitiilor.

Fundalul genetic si materialele nefinisate, formeaza baza personalitatii care este responsabila pentru marea parte a unicitatii noastre. Exista un numar infinit de posibile combinatii de gene, iar sansa ca inzestrarea genetica sa fie duplicata in altcineva este, exceptand cazul gemenilor identici, prea mica pentru a fi luata in considerare. Combinatia noastra individuala de gene interactioneaza cu mediul inconjurator si nu exista doua persoane - nici macar locuind in aceeasi casa - care sa aiba exact acelasi mediu. Rezultatul inevitabil, este o personalitate unica. Allport concluzioneaza, asadar, ca pentru a studia personalitatea, psihologia trebuie sa porneasca de la fiecare caz individual.

Allport considera personalitatea ca fiind discreta sau discontinua. O persoana nu este doar distincta de celelalte, ci fiecare persoana este, de asemenea, despartita de trecutul sau. Nu exista o continuitate a personalitatii intre copilarie si viata de adult. Comportamentul copilului este condus de dorinte primitive si reflexe; adultul opereaza la un alt nivel. Exista, intr-un anumit sens, doua personalitati: una pentru copilarie si una pentru viata de adult. Prima este mai biologica in natura ei, a doua, mai psihologica. Mai tarziu, nu se mai dezvolta cea anterioara, iar functionalitatea adultului, nu este chinuita de experienta trecutului.

Avem deci, o imagine distincta a naturii personalitatii, cu accent in constient, mai mult decat in inconstient si in prezent si in viitor, mai mult decat in trecut, o recunoastere a unicitatii, mai mult decat a generalitatii sau asemanarii si o concentrare asupra normalului, mai mult decat asupra anormalului.

Trasaturile reprezinta caracteristici sau calitati interne, care ghideaza comportamentul, predispozitii de a raspunde in acelasi fel sau in mod similar, la feluriti stimuli. Trasaturile sunt cai constiente si rezistente de reactie la aspectele stimulilor din mediul nostru inconjurator. Allport rezuma caracteristicile trasaturilor ca fiind urmatoarele:

Trasaturile de personalitate sunt reale si exista in fiecare din noi. Ele nu sunt construite teoretic sau nu sunt etichete create numai pentru a explica comportamentul.

Trasaturile determina sau cauzeaza comportamentul. Ele nu se nasc doar din anumiti stimuli, ci ne motiveaza sa cautam stimulii adecvati, interactioneaza cu acestia, cu mediul, in general, generand astfel, anumite raspunsuri.

Trasaturile pot fi demonstrate empiric; prin observarea comportamentului in timp, putem deduce existenta unor trasaturi din coerenta si consistenta raspunsurilor unei persoane la aceiasi stimuli sau stimuli similari.

Trasaturile sunt inrudite; ele se pot suprapune, chiar daca reprezinta caracteristici diferite. De exemplu, agresiunea si ostilitatea sunt distincte, dar sunt si trasaturi asemanatoare si sunt observate frecvent, ca apar simultan in comportamentul unei anumite persoane.

Trasaturile variaza in functie de situatii.

Allport propune pentru prima data, doua categorii de trasaturi: trasaturi individuale si trasaturi comune. Trasaturile individuale sunt unice, specifice unei persoane si definesc caracterul sau. Trasaturile comune sunt distribuite unui numar de oameni cum ar fi membrii unei culturi. Trasaturile comune se pot schimba in timp, odata cu standardele sociale si valorile culturale.

Deoarece confuzia poate reiesi din faptul ca numim ambele fenomene trasaturi, Allport a revizuit terminologia. El numeste trasaturile comune ca fiind trasaturi si cele individuale, ca fiind dispozitii personale.

Trasaturile noastre individuale sau dispozitiile personale nu au aceeasi intensitate si semnificatie, ceea ce denota existenta unei organizari ierarhice. De aceea, Allport propune trei tipuri: cardinal, central si secundar.

O trasatura cardinala este atat de pervasiva si atat de dominatoare, ca atinge aproape toate aspectele din viata cuiva. Este atat de puternica, ca o "pasiune conducatoare", cum spunea Allport, ca ajunge sa domine comportamentul. De exemplu sovinismul si sadismul. Nu toti au o pasiune conducatoare si chiar si cei ce o au, nu dispun de ea, in orice situatie.

Toata lumea dispune, insa, de cateva trasaturi centrale, de la cinci la zece trasaturi care stau la baza comportamentului. Allport ne-a dat exemple ca: agresiunea, compatimirea si cinismul. Trasaturile centrale sunt tipuri de caracteristici pe care noi le mentionam cand scriem o scrisoare de recomandare. Cele mai putine influente ale trasaturilor individuale, sunt ale trasaturilor secundare, care sunt mai putin consistente si mai putin semnificative decat celelalte trasaturi, cardinale si centrale. Trasaturile secundare pot fi deduse doar de un prieten apropiat. Pot include, de exemplu, o preferinta pentru un anumit tip de muzica sau un anumit tip de mancare.

Allport credea ca problema centrala pentru orice teorie a personalitatii este modul in care este explicat conceptul de motivatie. Accentul pe impactul prezentului este esenta conceptiei sale asupra motivatiei.

Allport, de asemenea, recunoaste influenta proceselor cognitive - planurile noastre constiente si intentionate. El critica abordarile (cum este cea a lui Freud) care se concentreaza pe inconstient si pe fortele irationale in detrimentul constientului si rationalului si sustine ca intentiile constiente sunt parte esentiala a personalitatii, ca ceea ce dorim si telurile pentru care luptam sunt esentiale pentru intelegerea comportamentului nostru prezent. Astfel, Allport a incercat sa explice prezentul in termeni de viitor, mai mult decat de trecut.

Prin conceptul lui Allport de autonomie functionala, se intelege ca motivele adultului matur, sanatos afectiv, nu sunt legate functional de experienta lui trecuta, de fortele care l-au motivat la inceputul vietii. Similar, cand ne maturizam, devenim independenti de parintii nostri. Desi ramanem inruditi, nu mai suntem dependenti functional de ei, nu ne mai controleaza, nu ne ghideaza viata.

Intrebari de verificare

1. Cum explica Allport unicitatea personalitatii?

2. Care sunt carcateristicile trasaturilor de personalitate?