Terapia cognitiv-comportamentala

Terapia cognitiv-comportamentala este mult mai eficienta decat psihoterapia analitica in cazul bolilor psihosomatice.

Exista o teorie biologica, in care boala este data de factori biologici, genetici, dar si o teorie psihologica, in care psihologii au absolutizat factorii psihologici in declansarea bolilor psihosomatice. Nu conteaza ceea ce ti se intampla, ci modul cu reactionezi la aceste lucruri.

Gradul de psihogenie al bolilor somatice

Psihogenie - generat de psihic, de cauze psihologice.

Grafic.

fractura (minora/majora)

arsura (minora/majora)

ulcer

infarct miocardic

neoplasm (cancer)

Cu cat urcam , cu atat gradul de psihogenie este mai mare, dar si gradul de cronicitate creste.

Exista boli somatice cu participare psihologica minima: ex.: luxatii usoare si alte boli acute rapid reversibile si fara disconfort important

au o implicare psihologica mare - intra in categoria bolilor psihosomatice.

Exista boli somatice cu o participare importanta a factorului psihic. Au o componenta psihosociala extrem de importanta, acesti factori psihosociali intervin repetat , frecvent si consistent. Bolile somatice presupun o vulnerabilitate dubla: - fata de factorii etiologici si cei psihici (rezistenta scazuta fata de stres, dar si somatica - teren fragil de organ - genetic sau dobandit).

Vulnerabilitatea la stres - dezordine la nivel psihologic; de ex. labilitatea emotionala face ca aceasta situatie de activare psihologica sa se rasfranga asupra "trupului".

Atunci cand un pacient este acuzat ca bea, fumeaza, e sedentar de catre doctori, acesti factori sunt considerati etiologici pentru boala respectiva.

In cursul stresului cronic se adopta un comportament de consum de tip drog (cresterea nr. de tigari, de pahare cu alcool etc.).

Studiul Alameda - exista 5 factori fundamentali de risc:

fumatul

consumul excesiv de alcool

excesul ponderal ( +     alimentatia necorespunzatoare - exces de grasimi)

sedentarismul

somnul sub 7 ore

adaugam si lipsa micului dejun ( care previne obezitatea prin scaderea apetitului).

Problema protectiei vinului rosu si negru. In infarctul miocardic exista un factor protector in coaja de struguri negri - substanta care scade vascozitatea sangelui si colesterolul. Polifenolii din coaja strugurelui din vinul rosu si negru, consumat moderat (500 ml/zi) protejeaza cordul.

Ceea ce constituie elementul protector in flavonoide, se regaseste si in hormonii feminini estrogeni - foliculina care protejeaza contra arterosclerozei, infarctului miocardic.

84-86 de ani este media de varsta la femei in tari ca Anglia, Elvetia, Germania

77-79 de ani la barbati

Mortalitatea si morbiditatea prin bolile de inima si cardiovasculare este la 60 de ani.

Este o a doua latura de reciprocitate in relatia bio-psiho si anume, impactul bolii fizice, de ex. fractura asupra psihicului.

Factorii genetici- rol major

Factorii psihosociali - rol modulator, dar cu schimbare de pondere in anumite boli. Factorii psihologici participa nu numai direct in evolutia b. p-s, ci si indirect prin promovarea unui stil de viata nociv (de risc pentru boala) de ex.: cei 5 factori ai studiului Alameda. Exista mai multe tipuri de obezi:

Obezi depresivi, toti sunt anxiosi, unii sunt hiperactivi; obezitatea de hipercorticism.

3.Influente factorilor psihosociali depinde de rezistenta la stres (vulnerabilitate la stres) si de fragilitatea de organ (indusa genetic sau dobandita). Exista diabet zaharat la bolnavii cu pancreatita ulriana (parotidita endemica sau Oreion) - care pote conduce la sterilitate , atingerea pancreasului atacand insulele Langherhans - acest tip de diabet se trateaza cu insulina, este mult mai periculos.

4.Majoritatea b. p-s au la baza factori genetici si comportamentali legati ambii de stresul psihic.

Psihoterapia comportamentala este cheia multor b.p-s prin "atacul" comportamentelor nocive pentru sanatate. In caz de rezistenta apelul la psihanaliza se poate dovedi salutar si nu numai in caz de rezistenta ci si in asocierea neobisnuita cu mai multe b. p-s la acelasi bolnav.

A. Boala ca sursa de disconfort fizic si psihic - boala somatiica sau de impas existential.

disconfortul somatic poate fi minim cand impactul psihologic este absent si important - cu recul somato-psihic (reactia psihica la simptom sau chiar o boala psihica de ex. cazul unui om care inainte de infarctul miocardic detinea o functie de conducere - depresie.

B. Tulburari psihosomatice - tulburari somatice de cauza psihica - acestea imita o boala organica ( de ex: ulcer- dureri epigastrice; tahicardia - boala cardiaca; tremuraturile - hipertiroidia etc.)

T. p-s= boli somatice de cauza psihica:

a) tulburari, manifestari expresive ale emotiilor (Freud)

b) tulb de conversie ce afecteaza organele de simt si aparatul locomotor si sunt codificate (caracter simbolic legat de trauma psihica initiala - de ex.: pareze isterice, cecitate isterica).

In ultimii ani se iau in considerare numai tulburarile somatoforme = tulb. psihosomatice in special subiective si "afectand" concomitent mai multe organe ( in special digestiv, urogenital etc.), sugerand o boala organica clasica/neobisnuita, dar fara confirmare in ciuda a numeroase investigatii si tratamente. Semne caracteristice: semnul dosarului, convingerea fanatica in existenta unei boli, disperarea medicilor, refuz pentru explicatii psihologice.

Tulburarile somatoforme beneficiaza de o abila incuviintare a simptomului, de o atenta evitare a atribuirii unei cauze psihologice, de o explorare in directie psihanalitica a biografiei si insertiei psihosociale a bolnavului respectiv si de o psihoterapie de relaxare. Obligatoriu se asigura bolnavul ca dupa un anumit timp simptomele vor ceda treptat, dar pana atunci sa nu uite obligatia sa de a-si pastra activitatea profesionala cu orice pret.