Tulburarea de Personalitate Schizotipala

Tulburarea de Personalitate Schizotipala

(1) idei de referinta (excluzand ideile delirante de referinta)

Intrebarea intervievatorului: Ati spus ca atunci cand sunteti in public [Atunci cand sunteti in public] si vedeti oamenii discutand, aveti adesea impresia ca vorbesc despre dumneavoastra. Vorbiti-mi despre asta. Ati spus ca aveti adesea senzatia [Aveti adesea senzatia] ca lucruri nesemnificative pentru majoritatea celorlalti au de fapt rolul de a va transmite anumite mesaje. Vorbiti-mi despre asta. Ati spus ca atunci cand sunteti in mijlocul oamenilor [Cand sunteti in mijlocul oamenilor], aveti adesea sentimentul ca cineva va supravegheaza sau va priveste cu insistenta. Vorbiti-mi despre asta.

Comentariu: Ideile de referinta (cunoscute si sub numele de gandire referentiala) reprezinta ideatia caracteristica acestei tulburari de personalitate. Un individ cu o idee de referinta are convingerea ca un eveniment, obiect sau persoana din mediul apropiat are o semnificatie speciala sau neobisnuita pentru el. Un exemplu comun este acela al persoanei care, atunci cand vede un grup de straini care discuta intre ei, are adesea sentimentul ca acestia vorbesc despre ea. O situatie mult mai putin obisnuita este aceea a subiectilor care au convingerea ca obiectele din mediu contin un mesaj special. Ideile de referinta trebuie diferentiate de ideile delirante de referinta, caz in care ideea de referinta are o intensitate deliranta (persoana este convinsa ca ideea deliranta de referinta este adevarata si nu accepta explicatii alternative). In contextul in care gandirea referentiala atinge intensitate deliranta, trebuie considerat in mod serios dianosticul de tulburare psihotica (Axa I).

gandire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale (de ex., superstitiozitate, credinta in clarviziune, telepatie sau in cel de al "saselea simt"; la copii si adolescenti, fantezii si preocupari bizare)

Intrebarea intervievatorului: Ati spus ca ati avut uneori sentimentul [Ati avut vreodata sentimentul] ca puteti face ca anumite lucruri sa se intample prin simplul fapt ca vi le-ati dorit sau v-ati gandit la ele. Vorbiti-mi despre asta. (Cum v-a afectat acest lucru?) Ati spus ca ati avut experiente [Ati avut experiente] personale de ordin supranatural. Vorbiti-mi despre asta. (Cum v-a afectat acest lucru?) Ati spus ca credeti [Credeti] ca aveti un al "saselea simt" care va permite sa cunoasteti si sa prevedeti lucruri pe care altii nu le pot cunoaste sau prevedea. Vorbiti-mi despre asta. (Cum va afecteaza acest lucru?)

Comentariu: Anumite superstitii si idei inconsistente cu legile naturii sunt comune in majoritatea societatilor si culturilor. Pentru a se considera ca acest item este satisfacut, este nevoie de mai mult

decat de simpla recunoastere a acestor idei, prin examinarea influentelor pe care ele le au asupra comportamentului individului. De exemplu, o persoana care admite ca crede in perceptia extrasenzoriala, nu va fi evaluata    cu "3" la acest item; este nevoie ca ea sa relateze o experienta personala legata de perceptia extrasenzoriala care a avut impact asupra comportamentului sau. In plus, acest criteriu se ia in calcul numai in cazul convingerilor care se abat considerabil de la normele subculturii in care traieste persoana. Gandirea magica este un tip particular de "credinta bizara", persoana considerand ca gandurile, cuvintele sau actiunile sale vor produce un anumit eveniment sau vor preveni aparitia acestuia intr-un fel care violeaza legile fizice ale cauzei si efectului. Un exemplu in acest sens este individul care crede ca dorinta sa puternica de a castiga la loterie este motivul pentru care a castigat. De notat ca, prin definitie, gandirea magica este non-deliranta, adica persoana crede in ideea respectiva cu o intensitate mai mica decat deliranta, ceea ce inseamna ca admite posibilitatea unor explicatii alternative (cerinta ca ideea sa nu atinga intensitate deliranta se aplica intregului criteriu).

experiente perceptive insolite, incluzand iluzii corporale

Intrebarea intervievatorului: Ati spus ca aveti frecvent impresia [Aveti frecvent impresia] ca anumite obiecte sau umbre sunt in realitate oameni sau animale sau ca anumite zgomote sunt de fapt voci omenesti. Dati-mi cateva exemple. (Consumati alcool sau luati medicamente in acea perioada?) Ati spus ca ati avut uneori senzatia [Ati avut vreodata senzatia] ca in preajma dumneavoastra se afla o forta sau o persoana, chiar daca nu puteati vedea pe nimeni. Vorbiti-mi despre asta. (Consumati alcool sau luati medicamente in acea perioada?) Ati spus ca se intampla des [Se intampla des] sa vedeti aure sau campuri de energie in jurul oamenilor. Vorbiti-mi despre asta. (Consumati alcool sau luati medicamente in acea perioada?)

Comentariu: Acest item se coteaza cu "3" daca persoana raporteaza experiente perceptive insolite, altele decat halucinatiile persistente, care sugereaza prezenta unei tulburari psihotice. In plus, experientele perceptive insolite care se datoreaza consumului de droguri (de ex., halucinogene), tulburarilor metabolice (de ex., encefalopatie metabolica) sau unor fenomene normale (de ex., halucinatiile hipnagogice sau hipnapompice care apar in momentul adormirii sau trezirii) nu trebuie considerate dovezi pentru acest criteriu.

(4) gandire si limbaj bizar (de ex., limbaj vag, circumstantial, metaforic, supraelaborat sau stereotip)

Comentariu: Acest comportament se observa in timpul interviului. Exemple de limbaj bizar sunt utilizarea idiosincratica a anumitor cuvinte, neologismele, limbajul fara continut si vorbirea afectata, excesiv de concreta sau tangentiala. Nota: un limbaj atat de afectat incat poate fi caracterizat ca "relaxarea asociatiilor" sau "incoerenta" sugereaza un diagnostic de Schizofrenie.

(5) suspiciozitate sau ideatie paranoida

Comentariu: Acest item se coteaza cu "3" daca oricare dintre criteriile 1, 2, 3, 4 sau 7 pentru Tulburarea de Personalitate Paranoida a fost cotat cu "3". Itemii relevanti din cadrul Tulburarii de Personalitate Paranoida sunt: (1) suspecteaza, fara o baza suficienta, ca altii il/o exploateaza, prejudiciaza sau inseala; (2) este preocupata/a de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea prietenilor sau asociatilor; (3) refuza sa aiba incredere in altii din cauza fricii nejustificate ca informatiile vor fi utilizate malitios contra sa; (4) citeste intentii degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne; (7) are suspiciuni recurente, fara nici o justificare, referitoare la fidelitatea sotiei/sotului sau partenerei/partenerului sexual.

(6) afect inadecvat sau coartat

Comentariu: Acest comportament se observa in timpul interviului. Afectul inadecvat se defineste ca o

incongruenta intre continutul a ceea ce spune persoana si inflexiunile vocale sau expresiile sale faciale. Se exprima adesea sub forma veseliei inadecvate (de ex., zambeste atunci cand relateaza o intamplare teribila). Nu se include aici rasul inadecvat datorat anxietatii. Dovezi ale afectului coartat sunt: lipsa expresivitatii faciale, vocea monotona si fara inflexiuni, absenta gesturilor, postura rigida si contactul vizual redus. Acestea trebuie sa fie prezente perioade indelungate de timp si sa nu fie cauzate de o dispozitie depresiva sau sa apara ca efect al medicatiei (de ex., neuroleptice).

(7) comportament sau aspect bizar, excentric sau particular

Comentariu: Acest comportament si aspectul se observa in timpul interviului. Comportamentele bizare trebuie sa fie prezente o perioada indelungata de timp si sa nu fie cauzate de o alta tulburare mentala (de ex. Episod Maniacal sau Schizofrenie). Exemple in acest sens sunt vorbitul de unul singur pe strada, purtarea unor obiecte de imbracaminte care nu se potrivesc intre ele sau imbracamintea foarte groasa intr-o zi calduroasa. Acest item nu se aplica insa persoanelor care se imbraca neobisnuit pentru a fi la moda.

(8) lipsa de amici si confidenti apropiati, altii decat rudele de de gradul I

Intrebarea intervievatorului: Ati spus ca exista [Exista] foarte putine persoane de care va simtiti cu adevarat apropiat/a in afara de membrii familiei. Cati prieteni apropiati aveti?

Comentariu: Persoanele cu Tulburare de Personalitate Schizoida si Schizotipala au de obicei foarte putini prieteni sau confidenti; ei au tendinta de a evita relatiile cu ceilalti, dar din motive diferite. Indivizii cu Tulburare de Personalitate Schizoida evita prieteniile apropiate deoarece nu sunt interesati de relatiile cu ceilalti. Cei cu Tulburare de Personalite Schizotipala se simt neplacut in relatii datorita anxietatii si disconfortului social, evitand aceste relatii.

(9) anxietate sociala excesiva care nu diminueaza odata cu familiarizarea si tinde a fi asociata mai degraba cu temeri paranoide decat cu judecati negative despre sine

Intrebarea intervievatorului: Ati spus ca va simtiti deseori [Va simtiti deseori] stresat/a in prezenta altor oameni. Din ce cauza? (Va simtiti la fel de anxios/anxioasa chiar si dupa ce ajungeti sa ii cunoasteti mai bine?)

Comentariu: O evaluare cu "3" a acestui item presupune ca persoana sa fie semnificativ mai inconfortabila decat majoritatea oamenilor in situatii socale, chiar si cu persoane familiare. Anxietatea sociala din cadrul Tulburarii de Personalitate Schizotipala rezulta din incapacitatea bazala de a se relationa cu ceilalti. Din acest motiv, familiaritatea nu aduce cu sine relaxare si confort. In Tulburarea de Personalitate Evitanta in schimb, familiaritatea reduce anxietatea deoarece scade teama de umilire si respinge care este foarte acuta in fazele initiale ale relatiei.