ANTROPOLOGIA FAMILIEI - sociologia familiei

ANTROPOLOGIA FAMILIEI


OBIECTIVE, TEMATICA, BIBLIOGRAFIE
Obiective:
- sa prezinte diversitatea modelelor familiale si unitatea lor;
- transformarile suferite de tipurile familiale in diverse arii culturale in contextul globalizarii;
- regandirea definitiilor si functiilor familiei in lumea contemporana.

Tematica de curs:
Perspectiva cursului: Abordarea antropologica a familiei. Domeniul antropologiei familiei si sistemelor de rudenie. Abordarea calitativa a familiei.
Obiectul cercetarii
Actiuni, interactiuni, roluri si relatii in familie Actiuni, interactiuni, roluri si relatii in familie. Iubirea, complementaritatea, dependenta reciproca si ingaduinta reciproca
Modele
Accentul pe relatii si interactiuni. Ernst. W. Burgess, 1926, La famille comme une unite d interactions personelles (dezvolta o idee a lui Durkheim) Specificul actiunilor si interactiunilor persoanelor inrudite (C.C. Harris, Relatiile de rudenie)
Accentul pe experienta si traire a vietii de familie. F. Dubet, Sociologie de l experience, Paris, Seuil, 1994. E. Todd, La troisieme planete. Structures familiales et systemes ideologiques, Seuil, Paris, 1983.
Metode: Istorii ale vietii de familie. (Oscar Lewis, Copiii lui Sanchez)


1. Familia si rudenia ca obiecte de studiu privilegiate ale antropologiei. De la evolutionism la abordarea noologica a familiei in antropologie
2. Problematica antropologica a familiei. Omul ca fiinta 'conjugala' 'universalitatea' institutiei familiale. 3. Constituirea familiei. Invatarea noilor roluri si dobandirea unei noi identitati. Puterea legaturii ritualice. Obiceiuri, ceremonii si ritualuri in viata de familie
4. Constituirea si 'functionarea familiei. Iubirea ca o competenta esentiala in viata de familie. Studii de caz. Viata cotidiana a familiei 'X.
5. Universalitatea parentalitatii. Schimbari in rolurile si comportamentele atasate institutiei parentale. Studii de caz.
6. Interactiuni, relatii si roluri conjugale. Studii de caz.
7. Interactiunile sociale intra si interfamiliale. Regandirea definitiilor si functiilor familiei in contextul globalizarii. Schimbari la nivelul interactiunilor intrafamiliale. Studii de caz.
8. Identitate sociala si memorie familiala. Studiu de caz : 'Familia in comunism'. Istorii ale vietii de familie (etnobiografii)
9. Familia si transmiterea culturii. Studiu de caz: 'Gospodaria si familia rurala in Romania postdecembrista'
10. Familia in fata ideologiilor sexiste contemporane. Studiu de caz: Efectele 'ambiguizarii' morale in societatea moderna

Bibliografie:
Ilie Badescu, Noologia. Sistem de sociologie spiritualista, Bucuresti, 2002.
Pascal Lardellier, Teoria legaturii ritualice, Ed. Tritonic, Bucuresti, 2003.
Marc Auge (dir.) - 1975. - Les domaines de la parent: filiation, alliance, rsidence. - Paris: Maspro. - 139 p. - (Dossiers africains)
Robert Deliege - 1996. - Anthropologie de la parent. - Paris : A. Colin. - 175 p. - (Cursus. Sociologie)
Louis Dumont, 1997. Eseu despre individualism. O perspectiva antropologica asupra ideologiei moderne, trad. L. si L. Stefan-Scalat, Anstasia & CEUPress.
Louis Dumont - 1971. - Introduction a deux thories d'anthropologie sociale: groupes de filiation et alliance de mariage. - Paris; La Haye: Mouton. - 139 p. - (Les textes sociologiques; 6)
Christian Ghasarian - 1996. - Introduction a l'tude de la parent. - Paris: Seuil. - 276 p. - (Points ; 318. Essais)
Rodney Needham (dir.) - 1977. - La parent en question: onze contributions a la thorie anthropologique. - Paris: Seuil. - 348 p. - (Recherches anthropologiques) [Trad. de: Rethinking kinship and marriage, 1971]
Alfred Reginald Radcliffe-Brown - 1969. - Structure et fonction dans la socit primitive. - Paris: Ed. de Minuit. - 363 p. - (Le sens commun) [Traduit de: Structure and function in primitive society, 1952; rd. Paris: Seuil, 1972. - (Points ; 37. Sciences humaines)]
Arjun Appadurai - 1996. - Modernity at large: cultural dimensions of globalization. - Minneapolis ; London: University of Minnesota Press. - XI, 229 p. - (Public worlds; vol. 1)
Jonathan Friedman - 1992. - Cultural identity and global process. - London [etc.]: Sage. - VIII, 270 p. - (Theory, culture and society)
Ulf Hannerz - 1996. - Transnational connections: culture, people, places. - London ; New York: Routledge. - IX, 201 p. - (Comedia)
J. Barrau , 'A propos du concept d ethnoscience', Paris, 1985. 1. Abordarea antropologica a familiei. Domeniul antropologiei familiei si sistemelor de rudenie
Familia, casatoria si rudenia au constituit un camp de investigatie privilegiat pentru antropologia culturala si sociala, cercetarea in acest domeniu aducand o contributie importanta la dezvoltarea teoriei si aparatului conceptual al acestei mai 'tinere' discipline din campul stiintelor socio-umane. Spre deosebire de sociologie, care se focalizeaza mai mult asupra familiei si mai putin asupra rudeniei, in antropologia culturala si sociala familia, constituirea si consacrarea acesteia prin rituri special instituite - casatoria si sistemele de rudenie sunt aproape de nedisociat. Asupra acestei distinctii dintre sociologie si antropologie in abordarea familiei si rudeniei, sa retinem deocamdata explicatia pe care o aduce C.C. Harris in prefata lucrarii sale despre relatiile de rudenie: 'Cand am fost invitat sa contribui cu un volum despre relatiile de inrudire ( ), prima mea reactie ca sociolog al familei, a fost sa sugerez ca un antropolog ar fi cel mai potrivit pentru redactarea unui asemenea volum. Acest raspuns este relevant pentru relatia istorica dintre disciplinele sociologiei si antropologiei. Studiul inrudirii este o activitate nobila, aflata in centrul disciplinei antropologice, unde ocupa o pozitie corespunzatoare studiului stratificarii din sociologie. Sociologia nu studiaza relatiile de rudenie, ci 'familia'. In timp ce studiile asupra familiei au dobandit, recent, o noua dimensiune datorita gandirii feministe si interesului aratat de 'noua dreapta' problemelor familiei, ele raman o activitate relativ modesta in cadrul sociologiei iar efectul afirmarii lor actuale a fost diminuarea interesului privitor la familie ca grup inrudit si deplasarea atentiei asupra relatiilor de gen, adica asupra relatiilor conjugale, in cadrul caminului. Motivele separarii istorice a activitatii de cercetare dintre cele doua discipline se gasesc in teoriile fundamental evolutioniste asupra naturii societatii noastre. Societatile 'simple/primitive/antice' erau vazute ca tipuri de formatiuni sociale ale caror structuri erau bazate pe sisteme de rudenie, prin contrast cu societatile 'moderne', 'complexe' (de exemplu cele capitaliste/industriale), a caror viata este bazata pe structura relatiilor economice. Studiul relatiilor de rudenie era esential pentru intelegerea primului tip de societati, iar cel al vietii ecoomice, pentru intelegerea celui de-al doilea.' Harris constata ca aceasta viziune fundamental evolutionista, conform careia anumite institutii sunt asociate cu anumite stadii din evolutia societatii, 'ne determina sa privim 'relatiile de rudenie in societatile moderne' ca pe o specie in curs de disparitie, pe de alta parte, familia poate fi vazuta (cel putin in forma sa nucleara) ca fiind universala si deci demna de a fi studiata.' Acesta ar fi, dupa Harris, 'fondul diviziunii activitatii dintre disciplinele surori ale sociologiei si antropologiei sociale', si acesta a condus la un mod de a practica disciplinele noastre intr-un mod 'daunator atat intelegerii relatiilor de rudenie cat si naturii societatii contemporane'.
Intr-adevar, unele cercetari au aratat, contrar curentului (sau cliseului) evolutionist, ca si in societatea industriala, si chiar in mediul urban, familia extinsa si rudenia nu numai ca nu au disparut, dar pot sa asume functii sau sa imbrace forme pe care le-au avut in societatea arhaica/traditionala. Daca tinem seama doar de marimea gospodariei sau numai de locuirea in comun, ne putem insela in a aprecia disparitia familiei extinse. Dupa cum arata istoricul britanic P.Burke (facand referire la o cercetare despre muncitorii dintr-un cartier al Londrei din anii 50), 'rude care stau in case separate pot locui in apropiere, avand posibilitatea sa se viziteze in fiecare zi. In acest caz, spune el, o locuinta 'conjugala'coexista cu o mentalitate 'extinsa'. Exemple istorice ale acestei coexistente sunt usor de gasit. In Florenta renascentista, de exemplu, rudele nobile locuiau adesea in palate apropiate, se intalneau regulat in loggia familiei si colaborau indeaproape in chestiuni economice si politice.' Cercetarea istorica a familiei a contribuit foarte mult la nuantarea schemelor generalizante si de tipar evolutionist propuse de sociologia clasica. De exemplu, observa el, viziunea conform careia in istorie asistam la o progresiva restrangere si nuclearizare a familiei ('teoria nuclearizarii'), a fost corectata si prezentata intr-o forma revizuita de istoricul Lawrence Stone in studiul sau despre clasele nobile din Anglia intre 1500 si 1800: 'Stone a sustinut ca 'familia de spita deschisa', dupa cum o numeste el, predominanta la inceputul acestei perioade, a fost mai intai inlocuita de 'familia nucleara patriarhala restransa', iar apoi, in secolul al XVIII-lea, de 'familia nucleara casnica inchisa'. Oricum ne spune Burke , chiar si aceasta varianta revizuita a fost pusa sub semnul intrebarii de Alan MacFarlane, care sugereaza ca familia nucleara exista deja in secolele al XIII-lea si al XIV-lea.' Antropologia relatiilor parentale
Motto:
'It is usualy assumed in our society that people have to be trained for difficult roles: most business firms would not consider turning a sales clerk loose on the customers without some formal training; the armed forces would scarcely send a raw recruit into combat without extensive and intensive training; most states now require a course in driver s education before high school students can acquire a driver s license. Even dog owners often go to school to learn how to treat their pets properly. This is not true of American parents.'
(E. E. LeMasters, 1974)

Sociologia si antropologia rolurilor parentale
Aceasta lucrare are drept ax principal ideea ca educarea comportamentului parental este un lucru posibil, dar si foarte necesar, ce poate avea urmari benefice atat pentru o serie de probleme grave ale copilului si familiei in tara noastra, dar si pentru intreaga societate romaneasca, deoarece familia este un factor de stabilitate si armonie sociala, garantia ordinii morale (A. Comte: 1825-26; I. Badescu: mss; M. Larionescu: 1994) dar si pentru ca parentalitalitatea - adica faptul de a fi parinte si de a indeplini rolurile si comportamentele atasate acestei calitati - este o importanta institutie sociala (La Rosa: 1986; Bigner: 1995 ).
Vom analiza 'premisele' posibilitatii de a interveni cu succes in relatia parinti-copii, prin 'educarea comportamentului parental'. Comportamentul parental este un produs al socializarii si internalizarii; invatam, asimilam 'rolurile parentale' incepand din primii ani de viata, dar nevoia de a invata permanent acest rol, care are un caracter dinamic, - parintii trebuie 'sa faca fata' unor probleme mereu noi - asociata cu capacitatea persoanei umane de a invata permanent care sta la baza 'educatiei permanente' a nascut ideea 'scolilor de parinti', ca modalitate nonformala de a imbunatati relatia parinte-copil.
Semnificatiile culturale ale parentalitatii.
'Cum trebuie sa fie un parinte', notiunea ideala de parinte imbraca forme culturale. Fiecare cultura are moduri specifice de motiva oamenii sa-si doreasca sa devina parinti. In societatea romaneasca traditionala abia omul casatorit si cu copii este considerat 'asezat', implinit, realizat, iar aceasta atitudine este consemnata in tezaurul paremiologic al romanilor: Omul fara copii e ca pomul fara roade, etc. Intelepciunea romanilor retine ca exceptionale situatiile in care o familie nu rodeste copii, iar unele basme sunt tocmai expresia nevoii de a corecta, in planul constiintei colective, aceasta situatie 'nenaturala'
Sociologul american Bigner a sintetizat astfel semnificatiile culturale ale parentalitatii:
Tabloul semnificatiilor culturale ale parentalitatii:
Categorii Tipul ideal al parentalitatii Tipul ideal al non-parentalitatii
Moralitate A fi parinte este considerat o obligatie morala. Sa fii parinte demonstreaza moralitate A nu fi parinte inseamna sa respingi autoritatea divina. A nu avea copii este imoral.
Responsabilitate A fi parinte inseamna a indeplini o obligatie civica, este o directie a responsabilitatii civice. A nu fi parinte semnifica eludarea responsabilitatii, lipsa copiilor arata iresponsabilitate.
Identitate sexuala si competenta A fi parinte demonstreaza acceptarea genului sexual si demonstreaza competenta sexuala. A nu fi parinte demonstreaza o respingere a genului sexual si implica incompetenta sexuala.
Naturalitate Parentalitatea este instinctiva, a fi parinte este natural. A nu fi parinte este nenatural.
Casatoria Parentalitatea da sens casatoriei, mariajului, implica satisfactie maritala si previne divortul. A nu fi parinte scade din valoare mariajului, creste sansele de divort si lasa loc insatisfactiei maritale.
Normaliatte si sanatate mentala Parentalitatea indica sanatate mentala, maturitate sociala si stabilitate personala. A nu fi parinte indica subnormalitatea sanatatii mentale; lipsa copiilor indica imaturitate sociala si un slab echilibru emotional.
Sursa: Adaptare dupa Veevers, J. E. 1973, The social meanings of parenthood, 'Psychiatry', 36, 291-310, apud Binger, An introduction to parenting, 1995 (dupa care se fac toate citarile din Binger in lucrare), p. 9.

Atributele sociale ale parentalitatii
Trei axiome de baza au fost identificate de sociologul Ralph LaRosa pentru a caracteriza calitatea de a fi parinte si rolurile atasate acesteia.
I. In masura in care a fi parinte presupune un ansamblu complex de 'reguli, norme, valori si credinte', parentalitatea este o institutie sociala. LaRosa specifica de asemenea patru caracteristici ale parentalitatii ca institutie sociala:
a) Externalitatea - parentalitatea poate fi observata 'din afara', evaluata, atat de indivizii care o experiaza, cat si de cei care nu sunt parinti.
b) Opacitatea - se refera la necesitatea de a depune un efort special pentru a intelege cum functioneaza institutia.
c) caracterul constrangator - forteaza conformitatea indivizilor cu anumite comportamente. Desi decizia de a fi sau a nu fi parinte pare sa apartina indivizilor insisi care adopta aceasta decizia, in realitate mediul social face presiuni pentru a forta decizia indivizilor ajunsi la varsta procrearii in legatura cu a avea sau nu copii.
d) legitimitatea - regulile impuse de institutii sunt acceptate de indivizi ca fiind adecvate realitatii, rezonabile, 'bune', legitime, iar deviatiile sunt considerate de neacceptat.
II. A doua axioma a lui LaRosa statueaza ca parentalitatea comportamentul parental este un produs al socializarii si internalizarii. Copilul isi priveste de timpuriu parintii exercitand aceste roluri, apoi se joaca 'de-a mama si de-a tata' etc., uneori isi ingrijeste fratii mai mici etc. O serie de mesaje despre rolurile parentale sunt primite prin media etc.
Se pune problema daca atunci cand copiilor le lipseste modelul parintilor proprii - cazul copiilor institutionalizati de pilda - ai vor intampina dificultati in a exercita rolul de parinte atunci cand vor fi adulti si vor avea proprii lor copii. Vom arata in capitolele urmatoare care sunt noile tendinte aparute in modalitatile de a-i trata pe copiii institutionalizati pentru a evita exercitarea deficitara a rolului de parinte atunci cand vor avea proprii lor copii.

2.'Educabilitatea' comportamentului parental
Educatie, educatie permanenta, invatarea rolurilor parentale, socializarea si resocializarea parintilor tineri. 'Educatia' este definita in stiintele educatiei ca 'ansamblu de actinuni sociale de transmitere a culturii, de generare, organizare si conducere a invatarii individuale si colective.' 'Educatia permanenta' este un concept care a facut deja cariera in cercetarea teoretica si in actiunea culturala, in intreaga lume, precum si in tara noastra. Ideea ca si adultii pot invata este de multa vreme nu doar o cucerire teoretica, ci si una 'intrupata' in institutii.
Noi vom acorda atentie aici ideii ca si rolurile de parinte se pot (re)invata si aprofunda prin intermediul unei retele speciale de scoli pentru parinti, avand ca destinatari indeosebi parintii de varsta tanara. Vom argumenta in capitolul urmator necesitatea acestui sistem de educatie nonformala urmarind o serie de fenomene care nu sunt altceva decat consecinte directe ale indeplinirii deficitare a rolului de parinte: copiii abandonati, copiii strazii, abuzul asupra copilului s.a. precum si ipoteza ca recuperarea functiei socializatoare a familiilor de provenienta a copiilor abandonati este posibila. Aceasta ipoteza este dealtfel 'validata' experimental prin sistemul de asistenta sociala a familiei, prin practica terapiei familiei (a grupului familial) care da roade deja de multa vreme in tarile din Vest, dar are si in Romania precursori straluciti in directia initiata de Veturia Manui9la in perioada interbelica, in traditia scolii monografice de la Bucuresti, traditii reiterate dupa decembrie 89 prin crearea Departamentului de Asistenta Sociala in cadrul Facultatii de Sociologie, Psihologie, Pedagogie din Universitatea din Bucuresti.
Sistemul scolilor de parinti avand ca destinatari parintii tineri este conceput ca o retea nonformala care sa completeze modul informal de asimilare a rolurilor parentale prin relatiile si interactiunile din mediul personal de viata, in mediul comunitatii familiale sau de vecinatate, joc, munca, etc.
Premisele care conduc la ideea posibilitatii educarii comportamentelor parentale.

3. Copiii abandonati si institutionalizarea lor in Romania. Rezultate ale cercetarilor privind situatia la nivelul anului 1997 in tara noastra

Cadrul legislativ al ocrotirii copiilor abandonati si institutionalizarii acestora. Acest cadru este descris in prezent in tara noastra de urmatoarele acte normative adoptate dupa 1990:
legea 11/ 1990 privind incuviintarea adoptiei, modificata prin legea 48 / 1991;
Decret lege 138 / 1990 privind ameliorarea conditiilor de protectie, educatie si scolarizare a unor categorii de minori; Hotararea de Guvern 63 / 1991 pentru crearea Comitetului Roman de Adoptii;
Hotararea de Guvern 103 / 1993 privind crearea Comitetului National pentru Protectia Copilului Legea 47 / 1993 privind declararea judecatoreasca a abandonului . De asemenea, dupa 1990, Romania a ratificat o serie de Conventii internationale in domeniul ocrotirii copilului:
Conventia ONU privind drepturile copilului (Legea 18 / 1991); Conventia europeana privind adoptia de copii (Legea 15 / 1993); Decretul 90 / 1992 cu privire la aderarea Romaniei la Conventia europeana asupra statutului juridic al copiilor nascuti in afara casatoriei.
Specialistii apreciau in anul 1995 ca acest cadru juridic in domeniul ocrotirii copiilor abandonati este marcat de 'existenta a numeroase acte normative vechi, care franeaza nepermis de mult rezolvarea problemelor copilului, ambiguitatea unor texte insuficient elaborate, inconsistenta unor acte normative, caracterul contradictoriu al unora dintre ele'.
Situatiile de abandon al copilului descriu un continuum avand ca poli copilul care traieste in familia sa si abandonul consemnat legal:
parasirea copilului in maternitati, leagane, spitale, case de copii, in gari sau pe strada; incredintarea copilului pe o perioada nedeterminata unor institutii, 'fara a exista o decizie clara la caracterul provizoriu sau definitiv al separarii';
neglijarea 'cronica' a copilului 'lasandu-l sa stea in strada, sa fuga din familie, sa-si obtina singur cele necesare'. Cauzele abandonului copiilor inainte de 1990 si in perioada actuala in Romania. Un indicator important al calitatii vietii copilului este riscul de a fi abandonat. Intre factorii de risc ai abandonului copiilor, in perioada dinainte de 1990, Raportul ICCV citat, Pentru o societate centrata pe copil, evidentiaza:
politica pronatalista - care a generat cohorte intregi de copii nedoriti;
saracirea cuplata cu tendinte de dezorganizare a familiei marginalizate; rata ridicata a mortalitatii materne datorata in mare masura avorturilor empirice. un sistem de ocrotire care 'alimenta' fenomenul copiilor abandonati de catre familia biologica: prelungirea internarii pentru ingrijiri medicale, prelungire datorata incapacitatii sistemului de a sprijini familiile in dificultate conducea la separarea progresiva a copilului de familie si se transforma ireversibil in abandon.
degradarea cantitativa si calitativa a serviciilor pentru mamele cu copii, a sistemului de ocrotire medicala in familiile cu copii. Acesi factori au produs o adevarata 'explozie a abandonului in ultima perioada a regimului socialist'. Desi ar fi fost de asteptat ca noul cadrul legislativ de dupa 1990, prin liberalizarea avortului, sa inlature fenomenul copiilor nedoriti, una din principalele cauze a abandonului copilului, in perioada de tranzitie abandonul copilului a cunoscut o tendinta de crestere.
Specialistii apreciaza aceasta crestere ca avand o 'semnificatie dramatica' in conditiile prabusirii natalitatii. Aceasta crestere a numarului de copii abandonati relativ la numarul de nou nascuti pare insa sa fie un efect mai general al tranzitiei, fiind prezent in aproape toate tarile din Estul si Centru Europei, mai putin in Ungaria.

Tabel: Cresterea proportiei copiilor abandonati fata de scaderea numarului de nou nascuti in Europa Centrala si de Est
(1994 fata de 1989)

Tara Copii abandonati Nou nascuti
Bulgaria* 110, 3 74, 0
Romania 108,9 67,7
Polonia 102, 5 84, 5
Rusia 100.4 64,4
Slovacia 95, 9 81,0
Republica Ceha 91,1 83,9
Ucraina 90,2 74,1
Ungaria 78,4 96,6
* Numai copii institutionalizati.
Sursa: TRANSMONEE, pentru Romania CNS, cf. Raportul 'Pentru o societate centrata pe copil'
In Romania, relativ la numarul copiilor mici (0-3 ani), proportia copiilor abandonati a cunoscut o crestere de aproape 100 % in perioada postdecembrista (1989-1996):

Tabel:
Numarul copiilor institutionalizati, plasati familial sau incredintati, numarul total al celor separati de familia biologica si proportia acestora in populatia copiilor mici (0-3 ani)

Anul Copii in leagane Copii in plasament familial sau incredintare Total copii separati de familia biologica % % din total copii 0-3 ani
1989 10 954 5730 16 684 100,0 1,1
1990 8.286 - - - -
1991 7968 9141 17109 102, 5 1,4
1992 9979 7549 17 528 105,0 1,5
1993 8442 8253 16 695 104,5 1,6
1994 8555 8342 16 897 106,9 1,7
1995 8622 10 516 19 138 118,3 2,0
1996 9863 11 000 20 863 125,0 2,2

Sursa: Departamentul pentru Protectia Copilului, 1997, cf. Raportul . Raportul 'Pentru o societate centrata pe copil'
Aceeasi sursa mentioneaza ca principale cauze ale cresterii abandonului copilului in Romania in perioada de tranzitie:
explozia saraciei intre 1991-1994, fiind vorba de fapt de o combinatie de factori: 'Spre deosebire de tarile occidentale, in Romania, saracia reprezinta o cauza esentiala a abndonului. Ceea ce este grav, este ca segmentul de populatie caracterizat printr-o combinatie unica de saracie, marginalizare sociala si natalitate ridicata este inalt rezistent la cresterea economica, fiind ultimul segnet care beneficiaza de aceasta, fiind de fapt exclus de la participarea la aceste beneficii() Sporirea ajutorului social ar putea sa ofere, paradoxal, o intarire a natalitatii acestui segment.'
mijloacele de planificare familiala sunt inaccesibile pentru segmente intregi ale populatiei fie datorita pretului care de curand a fost din nou crescut, ('printr-o decizie ale carei consecinte nu au fost considerate'cum apreciaza autorii raportului citat), fie datorita neinformarii asupra modalitatilor de contraceptie, consecintelor acestora pentru organism etc. Romania detine in prezent unul dintre primele locuri in Europa in privinta numarului de avorturi.
insuficienta atentie acordata fenomenului natalitatii practic necontrolate din segmentele marginale ale colectivitatii. 'Sistemul de planificare familiala, experimentat pana acum, pare a se adresa in cea mai mare masura clasei mijlocii si extrem de putin segmentelor care in mod efectiv ar avea nevoie de aceasta.() Studiile arata ca nu atat traditia, cat lipsa controlului asupra propriei vieti, cristalizat in anumite segmente marginale ale colectivitatii in ultimele decenii ale regimului socialist, este explicatia mentinerii unei natalitati practic necontrolate in aceste zone ale populatiei.'
cresterea ponderii mamelor foarte tinere. Acesta unul dintre segmentele de populatie cu cel mai mare risc al abandonului copilului, alaturi de populatia de rromi.
Principalele directii de actiune in vederea prevenirii si reducerii abandonului propuse de autorii Raportului 'Pentru o societate centrata pe copil'

4. Efectele socializarii institutionalizate a copiilor

5. Alternative la institutionalizarea copiilor
Principalele solutii alternative la institutionalizarea copiilor sunt: integrarea in familiile de provenienta, adoptia, incredintarea.
Aceste forme alternative de ingrijire a copiilor aflati in situatia de separare de familia biologica au cunoscut, cdupa cum arata si Raportul Pentru o societate centrata pe copil, 'o subdezvoltare cronica'. Desi acestea erau de asemenea prevazute in legislatie, institutionalizarea le era preferata.
Dupa decembrie 89 raportul dintre numarul de copii institutionalizati si cel al copiilor aflati in plasament familial sau incredintare a evoluat astfel:
Tabel: Copii in leagane, plasament familial sau incredintare
Anul Copii in leagane Copii in plasament familial sau incredintare %
1989 10 954 5730 100,0
1990 8.286 - -
1991 7968 9141 102, 5
1992 9979 7549 105,0
1993 8442 8253 104,5
1994 8555 8342 106,9
1995 8622 10 516 118,3
1996 9863 11 000 125,0
Sursa: Raportul 'Pentru o societate centrata pe copil', p. 88.
Numarul copiilor institutionalizati este deci dublu fata de cel al copiilor abandonati pentru care s-au gasit solutii alternative.
In anii din urma au fost fost gandite si experimentate o serie de programe de ingrijire a copiilor (abandonati aflati in institutii de ingrijire) in conditii tot mai apropiate de cele ale mediului familial.
Programul Pro-Familia, lansat de organizatia 'Pentru Copiii Nostri' promoveaza un asemenea model care incearca sa recupereze pentru copii climatul familial de care s-au desprins in mod dramatic si definitiv traumatizant pentru personalitatea lor: in cadrul unitatilor de tip Pro - familia, copiilor le este respectat dreptul la familie, ei pot 'merge la cumparaturi, in vizita la prieteni, la gradinita sau scoala din cartier, la dispensarul teritorial', copii sunt implicati 'in luarea deciziilor, in activitatile gospodaresti'.
Mai mult, este incurajata legatura copiilor cu familia lor biologica, (acestia primesc chiar bani pentru a se deplasa sa-si viziteze copii in unitatile Pro-familia) si sunt cautate solutii definitive pentru copiii aflati sub ingrijire in aceste unitati, care au fost concepute ca tranzitorii.
Raportul Pentru o societate centrata pe copil propune reformarea institutiilor pentru copii intr-o asemenea directie, adica o mai mare apropiere de climatul familial, prin: 'reducerea dimensiunilor institutiei pentru copii; micsorarea numarului de copii la o grupa; introducerea unor planuri individuale de ingrijire si dezvoltare a copilulului; implicarea copiilor in procesul de luare a deciziilor, in functie de varsta si de stadiul de dezvoltare; incurajarea mentinerii legaturilor copilului cu familia si prietenii prin vizite reciproce; asigurarea continuitatii si stabilitatii ingrijirii (mentinerea fratilor si surorilor in aceeasi grupa, fluctuatiacat mai redusa a personalulului etc.); dezvoltarea identitatii de sine a copilului (lucruri personale pentru fiecare copil, aniversarea zilelor de nastere, albume de fotografii etc.); dezvoltarea conceptului de lucrator cheie / pesoana de referinta, care trebuie sa fie elementul de reper al copilului'; dezvoltarea simtului responsabilitatii si al proprietatii copilului; invatarea unor deprinderi de viata si implicarea copiilor in activitati de tip familial (pregatirea hranei, curatenia), in functie de varsta si de stadiul de dezvoltare. '

DE LA ANALIZE CANTITATIVE LA FOLOSIREA METODELOR CALITATIVE IN CERCETAREA FAMILIEI

CUPRINS

1. STATUSUL SI ROLUL FEMEII IN CADRUL TINERELOR CUPLURI - EVOLUTII POSTDECEMBRISTE, INTREBARI SI IPOTEZE
- Evolutii demografice
- Evolutii economice
- Evolutii /geo/politice si juridice
- Evolutii cultural-spirituale si religioase
2. TEORII ASUPRA DISTRIBUTIEI DE SET-STATUSURI SI SET-ROLURI CONJUGALE SI FAMILIALE
- Teoria perechii romantice
- Teoria puterii maritale
- Teoria stilurilor conjugale
- Teoria modelelor familiale traditionale si moderne

3. FORMULAREA SI TESTAREA IPOTEZELOR
- Formularea ipotezelor.
- Verificarea ipotezelor - necesitatea corelarii metodelor calitative si cantitative in cadrul unei metodologii complexe pentru abordarea problematicii tinerelor cupluri.
- Alegerea metodelor. Ancheta pe baza de chestionar cu intrebari inchise si deschise. Ancheta etnobiografica pe baza de biografie sociala provocata dirijata, autoadministrata, scrisa.

4. CONSTRUCTIA SI PRETESTAREA INSTRUMENTELOR CERCETARII
- Chestionarul pentru ancheta pe baza de chestionar cu intrebari inchise si deschise.
- Ghidul pentru ancheta etnobiografica pe baza de biografie sociala provocata, dirijata, autoadministrata, scrisa.
- Descrierea modalitatilor de interpretare a datelor.
- Concluziile pretestarii instrumentelor.
5. ANEXE



1.Statusul si rolul femeii tinere in cadrul tinerelor cupluri - probleme actuale, teorii si perspective

Evolutii demografice
Intre 1990-1996 populatia feminina a cunoscut o crestere naturala (+ 33.000, in timp ce populatia masculina a cunoscut o scadere naturala: - 68.000, Sursa: Populatie si societate, Periodic al Centrului de Demografie al Academiei Romane, nr. 2 / martie-aprilie 1997), dar caracteristicile demografice cele mai importante ale populatiei feminine din Romania pentru perioada de dupa decembrie '89 in tara noastra sunt scaderea fertilitatii si a natalitatii. Acestea, arata demografii, nu se pot pune numai pe seama contextului economic (scaderea nivelului de trai in perioada de tranzitie), ci un ansamblu complex de factori influenteaza decizia cuplului asupra numarului de copii.
Unul dintre indicatorii cei mai expresivi ai scaderii numarului de nascuti in perioada postdecembrista este indicatorul conjunctural al fertilitatii (ICF - numar de nascuti la o femeie) care a scazut in mod constant, ajungand sub nivelul necesar pentru inlocuirea generationala (2,1 copii nascuti la o femeie).
Rata totala de fertilitate (Numar de copii la o femeie, in perioada 15-49 de ani) si rata natalitatii (nascuti vii la 1000 de locuitori) intre 1990-1995 au cunoscut urmatoarea evolutie:


Indici 1990 1991 1992 1993 1994 1995
Rata natalitatii 13,6 11,9 11,4 11,0 10,9 10,6
Rata totala de fertilitate 1,83 1,56 1,50 1,45 1,42 1,40

Dupa toate estimarile, tendinta de scadere a fertilitatii si natalitatii se va mentine, atingerea nivelului de inlocuire generationala fiind posibila spre anul 2010.
Ceea ce este interesant pentru cercetarea asupra tinerelor cupluri este daca aceste evolutii demografice se asociaza cu schimbari in distributia set-statusurilor si set-rolurilor familiale. Inseamna scaderea fertilitatii si a natalitatii abdicarea de la rolurile parentale si asumarea altor roluri (extrafamiliale) de catre populatia feminina in special, aspiratii spre un nivel de instructie sau status profesional mai inalt?
Nuptialitatea se mentine la niveluri inalte, desi in continua scadere incepand cu 1991:

Indici 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
Numar casatorii 177,9 192,7 183,4 174,6 161,6 154,2 153,9 150,4
Rata nuptialitatii 7,7 8,3 7,9 7,7 7,1 6,8 6,8 6,7
(numar casatorii la 1000 loc.)


Cele mai multe casatorii au loc in luna octombrie (13,6 %), ceea ce indica atasamentul pentru modelul traditional de casatorie, care la noi in tara are loc toamna.
In proportie de 43,6 % femeile tinere se casatoresc la varste tinere, la nivelul anului 1996 intre 20-24 de ani. Varsta medie la prima casatorie a femeilor era in 1996 de 22,8 ani . In mediul rural tinerele se casatoresc in proportie de peste 36 % la varste sub 20 de ani, in timp ce in urban, tinerele se casatoresc mai putin la aceasta varsta(doar 17 %).
Divortialitatea este in scadere, dupa pragul relativ inalt de 1,74 la mie din 1994 (determinat si de noua procedura de divort, mult mai simpla). Pe primul semestru al anului curent rata divortialitatii este de 1,56 la mie, fata de 1,77 pe primul semestru al anului 1996. (Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, Buletin Statistic lunar, An VIII, nr.7 / iulie '97, p. 34).
Femeile tinere par sa raspunda astfel la problema maritala si familiala in fata contextului socioeconomic actual: casatorie legal constituita, copii putini - pe seama unor mijloace contraceptive rudimentare (avort in primul rand), cum vom arata mai jos.

Evolutii economice
Desi la noi in tara nu se poate vorbi de existenta unui cadru legal discriminatoriu, se inregistreaza o rata a somajului mult mai ridicata la femei decat la barbati (13, 5 % in raport cu 9,1 % pentru barbati, la inceputul anului1994, februarie - Sursa: SCFR - Situatia copilului si a familiei in Romania, Comitetul National Pentru Protectia Copilului, UNICEF, Cons. st. Prof. Dr. Elena Zamfir, Editura Alternative, Bucuresti, 1995, p. 42).Gasirea unui loc de munca este o problema serioasa pentru urmatoarele categorii de femei: femei sub 40 de ani in general, femei tinere cu studii medii (cea mai inalta rata a somajului), femeile de varsta cuprinsa intre 25-29 ani. 'La aceasta varsta, de doua ori mai multe femei nu-si pot gasi loc de munca comparativ cu barbatii', se arata in raportul citat. (SCFR, p. 42). Explicatia ar fi faptul ca: 'Multe institutii nu doresc sa angajeze femei, ele anticipand posibilitatea absentelor datorate maternitatii, ingrijirii copiilor etc.' (ibidem).
Ocuparea fortei de munca feminine in diferite domenii in raport cu cea masculina la nivelul anului 1994 se prezinta astfel:

Ocrotirea sanatatii si asistenta sociala..75 %
Educatie, cultura si arta66,6 %
Circulatia marfurilor.63,3%
Administratie..46, 0%
Industrie43,5%
Stiinta.42,5%
Agricultura..25 %
Transporturi.16%
Constructii15%
(Ocuparea fortei de munca feminina in Romania, 1994. Sursa: SCFR, p. 43)

Evolutii /geo/politice si juridice
Valorile ridicate in general in ultimele decenii ale nuptialitatii (usoara scadere din '91 incoace), precum si stationarea divortialitatii - desi legislatia restrictiva a fost inlocuita cu o procedura simpla a divortului - i-a determinat pe demografi sa se intrebe 'daca nu cumva familia constituie astazi, mai mult ca altadata, un loc de refugiu in fata unui mediu agresiv si violent cum este cel care ne inconjoara.' (GHETAU, V. Populatie si societate, Periodic al Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane, 2 / martie-aprilie 1997). Geopoliticienii au ajuns la aceeeasi concluzie. Analizand teoria lui Turner a 'individualismului frontierei', autorii lucrarii Sociologia si geopolitica frontierei conchid ca 'In ciuda profetilor neo-comunismului (care sustin existenta in societatea romaneasca postdecembrista a unor tendinte spre organizari supraordonate de tip neo-comunist sau neo-totalitarist, - n.n., C.B.), teoria lui Turner ne arata ca orice 'frontiera necontrolata' (deci 'salbatica') antreneaza o retragere in familie, intr-o organizare care intareste (nu slabeste) comunitatea familiala, si deci o reactie contra oricarei forme de control direct, supraordonat.' (BADESCU & DUNGACIU, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea albastra, Bucuresti, 1995, vol. 1, p. 41).
Abrogarea legii privind interzicerea avorturilor a avut insa efecte neprevazute. Romania detine in prezent unul dintre primele locuri pe plan european la numarul de avorturi, inregistrandu-se 2,4 avorturi la un nascut (la nivelul anului 1994, sursa: SCFR, p. 48). Toate studiile de pana acum au ajuns la concluzia ingrijoratoare ca 'Femeile se bazeaza pe avort, ca principal mijloc de control al fertilitatii.' (SCFR, p. 48). Intr-o cercetare asupra maternitatii lipsite de risc, dintr-un lot de 1.409 de femei in post-partum, doar 9 % au declarat ca 'au primit sfaturi privind planificarea familiala de la un medic, asistenta sau moasa'. (SCFR, p. 50). Cu toate ca planning-ul familial a devenit unul dintre campurile de actiune spre care se orienteaza foarte multe organizatii non-guvernamentale in perioada postdecembrista, neinformarea privind contraceptia este o constanta a populatiei feminine. In anchete sunt inregistrate raspunsuri stereotipe dintre care cel mai frecvent este: anticonceptionalele sunt periculoase pentru sanatate si nesigure in prevenirea sarcinii. Ancheta IOMC (Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului, 1993) privind sanatatea reproducerii evidentiaza ca cea mai mare parte a femeilor (45 %) nu stiu cat de sigura este pilula in prevenirea sarcinii, 21 % cred ca nu este sigura, 39 % nu cunosc efectele pilulei asupra sanatatii femeii, iar 43 % nu cunosc efectele negative ale acestui mijloc de contraceptie. S-a ajuns evident la concluzia necesitatii intensificarii eforturilor de convingere a populatiei tinere sa utilizeze mijloacele moderne de contraceptie. In realitate, credem noi, populatia feminina nu este indeajuns informtaa asupra riscurilor pe care le prezinta avortul in genere si avorturile repetate pentru sanatatea femeii.
Responsabilitatea pentru situatia numarului de avorturi revine in primul rand factorilor politici: nicaieri in lume nu se adopta sau abroga legi fara a se studia consecintele acestor decizii. Pe fondul lipsei de informare a populatiei privind mijloacele de contraceptie - si acestea prohibite inainte de '89 - era de asteptat cresterea spectaculoasa a numarului de avorturi dupa abrogarea legii care le interzicea. Este o situatie de confirmare dramatica a faptului ca drepturile omului sunt drepturi abstracte. In acest caz, acordarea unei libertati politice, dreptul de a decide asupra numarului de copii, a avut efecte dintre cele mai negative. Abrogarea legii care interzicea avorturile s-a facut in graba de a castiga legitimitate a politicienilor de atunci. Desigur, a introduce din nou legea este o alta greseala, solutia ar fi mai degraba adoptarea unei legi privind utilizarea mijloacelor contraceptive in cazul in care cuplul decide sa amane momentul procrearii sau sa nu mai aiba alti copii. Departe de a fi o incalcare a drepturilor omului, legea ar proteja in realitate sanatatea femeii si a cuplului si ar duce la evitarea nasterii de copii nedoriti.
Este nevoie asadar de o cultura a sanatatii cuplului.
In fine, un alt caz prin care se poate urmari modul cum criteriul politic este asezat in fata celui social (a exigentelor sanatatii sociale) a fost multdiscutata modificare a articolului din Constitutie ce prevedea pedepsirea prin lege a homosexualitatii.
Admisa din punct de vedere legal in restul Europei, homosexualitatea are in realitate o slaba admisibilitate in societatea romaneasca si probabil si o slaba reprezentare, in orice caz nu de asemenea proportii care sa-i confere caracterul de fenomen social. Faptul ca societatea romaneasca nu are admisibilitate fata de fenomen este vizibil in indiferenta cu care societatea 'propriu-zisa' a tratat dezbaterea asupra modificarii articolului de Cod penal: dezbaterea s-a purtat mai degraba la nivelul unor organizatii de orientare pro sau contra. Adevarata problema nu este insa la acest nivel (al opiniei fata de adoptarea sau nu a articolului de cod penal in forma sa noua), ci faptul ca, din nou, nu au fost evidentiate consecintele pe termen lung ale modificarii juridice in sensul tolerarii fenomenului. Era evident ca dupa legalizarea homosexualitatii, categoria respectiva, declarata minoritate sociala (sexuala) va cere in avalansa, toate celelalte drepturi de care se bucura minoritarii gays si lesbienele in restul Europei, in virtutea stringentei alinierii noastre la legislatiile tarilor democratice: dreptul de a intrunire, dreptul de a intemeia familii prin casatorie, dreptul de a creste copii in aceste familii si multe altele. Dar ce inseamna drept de intrunire? Inseamna libertatea propagandei homosexuale. Ce inseamna dreptul de a intemeia casatorii legalizate si de a creste copii? Inseamna reproducerea la scara societala a acestor grupuri minoritare sexuale. Ei pretind sa se constituie in grupuri primare, in cadrul carora se acumuleaza experiente decisive pentru viitorul adult. Acestea sunt deja adevaruri elementare in stiintele socioumane, si cercetari recente in tarile nordice au pus in evidenta, daca mai era nevoie, efectele traumatizante ale formelor aberante de socializare a copiilor prin 'familiile' homosexuale. Asadar insasi 'sanatatea' societatii este amenintata, nu numai aceea a indivizilor. In legatura cu aceasta din urma, este semnificativ faptul ca, in momentul in care a fost publicat in Romania un raport al unor medici americani care faceau demonstratia pe baza datelor oferite de statisticile medicale a cresterii riscului infectarii cu HIV si a imbolnavirilor SIDA prin practicile homosexuale, s-a ridicat o voce dintre intelectuali de frunte ai GDS care, prin intermediul gazetei '22', sustinea ca acest raport ar fi inventat de traducatori! Or, raportul exista, noi insine l-am citit in original si credem ca ceea ce este scris acolo ar trebui facut cunoscut tuturor tinerilor in campaniile pentru protectia anti-HIV.
Si in domeniul politicii familiale in Romania alinierea la standardele legislative occidentale reprezinta una dintre exigentele primordiale. Altfel nu se poate explica ordinea in care actuala guvernare si-a propus sa solutioneze problemele copilului si ale familiei. Adoptarea, recent, a unei legi cu privire la posibilitatea acordarii concediului de crestere a copiilor tatalui poate aparea drept o prioritate, ca si cum in ultima perioada fenomenul ar fi cunoscut o amploare sociala si o presiune dinspre societatea familiala (totalitatea grupurilor familiale) ar fi impins puterea legislativa spre adoptarea unei legi in acest sens. Rapoartele asupra familiei si copilului indica o alta ierarhie de prioritati. Ca sa fim bine intelesi: adoptarea acestei legi poate sa fie un fapt pozitiv (s-a argumentat indeosebi posibilitatea mamei de a lucra atunci cand salariul ei este mai mare decat cel al tatalui, ceea ce este corect), dar introducerea unor forme goale (sau necorespunzatoare societatii romanesti) institutionale sau legislative poate fi apreciata drept un mod de lucru la toate guvernarile din '90 incoace.
Noi nu cunoastem asadar daca fenomenul pe care-l vizeaza legea exista in realitate: s-a produs o asemenea reinterpretare a statusurilor si rolurilor familiale in cadrul grupului familial in societatea romaneasca actuala? Revine tatalui rolul cresterii copilului in locul mamei? Prefera cuplurile o asemenea noua distributie a rolurilor in cadrul grupului familial? Care este modelul familial predominant in societatea romaneasca actuala?
Diferite cercetari au dat raspunsuri diferite acestor intrebari.

Evolutii cultural-spirituale si religioase
Revenim la chestiunile abordate mai inainte de data aceasta dintr-un alt punct de vedere. Este vorba despre o dimensiune care cel mai adesea lipseste din analizele sociologice de la noi: dimensiunea spirituala a fenomenelor sociale. Cu cateva notabile exceptii - ma refer la lucrarea cea mai recenta a profesorului Ilie Badescu, Teoria latentelor difuze si la volumul al doilea din Istoria sociologiei, Teorii contemporane (volum colecziv: Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Radu Baltasiu) - fenomenele spiritual religioase nu sunt abordate ca o dimensiune a fenomenelor sociale, ci separat sau alaturi de acestea.
Din acest punct de vedere fenomenele discutate mai inainte sub raportul consecintelor lor asupra sanatatii fizice si psiho-sociale isi au corelativul lor in sfera sanatatii spiritual-mentale a indivizilor si a societatii. De pilda, homosexualitatea 'societala' (adica aceea care vrea sa iasa in societate, sa iasa din back-stage - unde a existat pana acum in toata istoria omenirii -, in front-stage si sa se impuna acceptarii acesteia cu caracter de normalitate, ca o forma de convietuire 'barbat' -'femeie' alaturi de 'altele') este expresia unor grave distorsiuni la nivelul perceptiei reciproce a barbatului si femeii ca persoane unice in datele ce le confera integritate, adica identitate - inclusiv cea sexuala. In acest caz nu mai putem vorbi de o criza a familiei sau de o criza conjugala, ci de o grava criza spirituala a unor societati intregi. Societati intregi isi pierd axul spiritual, iar confuzia sexelor este un semn de haos la acest nivel profund. A spune ca decizia asupra sexului meu imi apartine, ca eu decid daca sunt barbat sau femeie si ca aceasta este o problema a mea personala, individuala, care nu-i afecteaza pe ceilalti si nici societatea in ansamblu este fals cel putin sub un aspect vizibil: din uniunile homosexuale nu rezulta copii. Societatea este deci direct afectata, iar 'solutiile' care s-au gasit la aceasta 'problema' sunt dintre cele mai aberante.
Intre domeniile 'vietii comunitare', asa cum le-a definit Dimitrie Gusti, cultura mintii, cultura sufletului, cultura muncii, cultura sanatatii exista deci o stransa legatura.
De aceea, una din intrebarile pe care ni le-am pus a fost aceasta: daca populatia tanara este in proportie covarsitoare religioasa - 80 % religioasa + 5 % foarte religioasa = 85 %, iar dintre acestia, 89 % se declara crestini -ortodocsi - dupa ultimul Barometru de opinie realizat de CSCPT si CURS - ce pondere are modelul familiei crestine ortodoxe in randul tinerelor cupluri?

2. Teorii asupra distributiei de set-statusuri si set-roluri conjugale si familiale

Teoria romantica a familiei
Teoria romantica a familiei asimileaza relatia conjugala la modelul relatiilor de camaraderie si amicitie spirituala, in care cei doi isi impartasesc experientele si depasesc impreuna conflictele etc.Teoria 'perechii romantice' a fost insa treptat parasita din momentul in care criza grupului conjugal a atins parametri foarte inalti si a crescut semnificativ numarul familiilor fara grup conjugal. Acest fenomen a provocat o transformare a teoriei familiei. Au aparut astfel preocuparile pentru acele laturi ale relatiei maritale care se aseamana mai mult cu fenomenele de violenta si putere decat cu cele de armonie romantica si consens spiritual. 'Din acel moment importanta conflictelor maritale a depasit in semnificatie valoarea proceselor consensuale ale familiei'. (cf. Raportul asupra divortialitatii, alcatuit de grupul coordonat de profesor I. Badescu, nepublicat).

Teoria 'puterii maritale'
Teoria puterii maritale s-a dezvoltat ca urmare a transformarii sociale a cadrului economic industrial care a schimbat structura sociala maritala in sensul ca a provocat o redistributie a puterii maritale si a rolurilor conjugale in cadrul grupului conjugal. Acest proces s-a desfasurat in trei faze. In prima faza, schimbarile in productia economica s-au insotit cu o masiva scadere a ratei fertilitatii. Amandoua schimbarile au marit sansele sociale ale femeii in sensul ca au creat conditii ale intrarii lor in 'economie' (societate) si deci ale 'iesirii' ('eliberarii' de) cadrul conjugal; acest proces s-a desfasurat in a doua faza. Participarea masiva la forta de munca nationala a femeii a facut vizibile disparitatile pe sexe ale sanselor ocupationale, ale puterii si ale prestigiului. Apare un fenomen nou, si anume competitia dintre barbat si femeie si totodata lupta pentru putere maritala. Pentru prima data in istoria familiei europene s-a putut face o distinctie categorica intre ceea ce s-a numit rolul 'traditional' al femeii si rolul 'modern' al acesteia. Ne aflam in plina faza a treia, cand se produce reactia la disparitati si aceasta reactie imbraca forma miscarilor feministe. Apare o noua ideologie centrata pe 'mistica feminina'. Apare cartea lui Betty Friedan - The Feminine Mystique - in care se propune un raspuns la schimbarea conceptiei traditionale despre rolurile de femeie si de barbat.
In Romania in 1938 modelul rolurilor conjugale era inca cel traditional. Cu exceptia agriculturii, in toate celelalte ocupatii femeia era subreprezentata. Iata structura ocupationala pe ansamblu, in 1938:
Total: Barbati (B) - 54,5 %, Femei (F) - 45,5 %
In industrie: B: 81 %, F: 18 % (Subreprezentare)
In sanatate: B: 60, 4%, F: 39, 4% (Subreprezentare)
In institutii publice: B: 79,6 %, F: 20,4 % (Subreprezentare)
Pe masura ce s-a intensificat industrializarea aceasta structura s-a modificat si ea in mod radical.

Cercetarile interesate de distributia puterii maritale au constatat insa ca asimetria sexelor se reproduce in forme ascunse. Un economist neoliberal american , J. Galbraith, a examinat fenomenul dezavantajarii femeii prin ceea ce el numeste categoria 'criptoservitorilor', ca mecanism de 'externalizare a costurilor'. Astfel 'femeia preia o parte din costurile fortei de munca prin muncile neplatite pe care le presteaza in gospodarie. Aceste prestari gratuite sunt: achizitionarea cumpanita a bunurilor, intretinerea locuintei, prepararea mancarii, etc. ' (ibidem)Acestea sunt socialmente fixate in reprezentarea colectiva a 'bunei gospodine' la care subscrie majoritatea femeilor. Astfel 'doamna casei cum se exprima sociologul englez Veblen este servitoarea sefa a gospodariei.' In SUA s-a calculat costul echivalent al acestei munci prestate gratuit de catre femei ca fiind de 257 dolari saptamanal si deci 13. 364 dolari SUA anual. Acestea sunt castigurile suplimentare (costuri neplatite sustinute de femeie) ale unei femei - gospodine. Amploarea miscarilor feministe masoara gradul de implicare a femeii in procesul de redistributie a 'puterii maritale' si deci masoara extensia disputelor conjugale cu privire la definirea rolului de sot si de sotie, respectiv de barbat si femeie in societate. Puterea maritala este definita de catre sociologi prin autoritate, participarea la decizia conjugala si influenta (capacitatea sotilor de a-si impune punctul de vedere). 'Pentru ca o sotie sa castige chiar si o cantitate redusa de putere in relatia maritala, trebuie s-o castige din resurse externe' apreciaza D. Gillespie (v. 'Who has the power? The marital struggle.' in Journal of Marriage and the Family, 33, 1971, p. 457, apud Ilie Badescu, Raportul asupra divortialitatii). Asadar participarea la activitatea productiva este nu numai o sursa de venituri suplimentare ci si o parghie de redistributie a puterii maritale.

Teoria stilurilor conjugale. Modelele de rol
In realitate, insa, puterea maritala este influentata si de factori culturali, de personalitatea sotiei, sotului, de modelele de rol acceptate in cadrul cultural al grupului respectiv etc.Totalitatea aspectelor prezentate pana aici poate fi sintetizata prin ceea ce s-ar numi stilurile conjugale (modele de comportament conjugal) in raport cu familia moderna si cu cea traditionala. Inainte de a prezenta stilurile conjugale, vom starui inca asupra conceptelor de roluri sexuale si conjugale. Teoria rolurilor conjugale se intereseaza mai putin de ierarhie si putere in familie si mai mult de diferentierea functionala a rolurilor. Barbatul se deosebeste de femeie in cadrul grupului conjugal nu in primul rand prin diferenta de putere maritala, ci prin diferentierea rolurilor conjugale. Astfel barbatul indeplineste un rol instrumental iar femeia un rol expresiv. Daca intr-o familie se produce substituirea rolurilor conjugale, daca de exemplu, femeia exercita rolul instrumental, ea va intra in concurenta de rol cu sotul si, in ultima instanta, va pune sub primejdie echilibrul cuplului. (cf. si concluziile Raportului asupra divortialitatii). Activitatea domestica, legata de menaj si gospodarie, care in teoria lui Parsons revine cuplului conjugal, incepe a se redistribui, astfel incat sotul preia o parte a acestor sarcini. Asa cum se poate deduce, rolurile sunt dinamice, continutul si functiile lor se modifica in timp astfel incat trebuie sa cautam un alt cadru teoretic pentru analiza mutatiilor ce au avut loc in cuplurile tinere in societatea romaneasca in perioada postdecembrista.

Teoria modelelelor familiale traditionale si moderne
Distinctia intre modele familiale traditionale si moderne, pe care o propune profesorul Badescu (v. Raportul) are la baza un sistem de valori care se fixeaza in intregimea lui in stilurile conjugale, adica in modelele de sot si sotie la care barbatii si femeile adera ori ba, rapid sau incet, mai mult sau mai putin conflictual, etc. Cercetari recente arata ca femeia casatorita are acces nu la un singur tip de rol, ci la o varietate de roluri, ceea ce induce un climat psihologic premarital angoasat si confuz. Astfel sotia are de indeplinit rolurile de sotie, mama,companion si partener. Fiecare rol are propriile sale atribute si caracteristici.In concluzie, dinamica rolurilor conjugale expune cuplul conjugal unor framantari speciale si deci unor primejdii suplimentare (cf. Cl. Kirkpatrick, 'Cultures roles for married women' in 'Family roles and Interaction: An Anthology', 1968, p. 233, apud ibidem). Familia cunoaste transformari care influenteaza echilibrul, functiile sale, etc. Vom examina cateva dintre schimbarile care au influentat familia incepand cu schimbarea modelelor de barbat si femeie. Aceste transformari fac parte din tabloul urban al afirmarii sociale a femeii, aspect ce constituie obiectul atentiei noastre in faza aceasta a cercetarii asupra constituirii si functionarii cuplurilor tinere in societatea romaneasca.
Transformarea modelelor familiale trebuie privita in stransa legatura cu transformarea modelelor de femeie si barbat inclusiv sub aspectul comportamentului sexual. Sub acest aspect putem distinge doua sisteme de reprezentari. Unul care considera ca femeia trebuie sa nu aiba relatii sexuale inainte de casatorie si sa fie fidela dupa casatorie. Modelul opus ingaduie relatii sexuale premaritale si extraconjugale. Un indicator al schimbarii comportamentului sexual este varsta medie a primei experiente sexuale. Aceasta are urmatoarea distributie in cateva tari europene: Varsta medie a primei experiente sexuale:Franta:B - 17, 9 ani, F - 20, 2 ani Norvegia: F: 18, 3 Finlanda: B: 17,8 ani, F: 18, 6 aniCehoslovacia: F: 18, 5 ani URSS: B: 17, 9 ani, F: 20, 4 ani. Ponderea tinerilor care condamna activitatea sexuala premaritala este foarte mica in societatile europene:
Ponderea tinerilor care condamna activitatea sexuala premaritala in:
ex-RDG:-------- ----- ------ ----- ----- -------- 2%
ex-RFG:-------- ----- ------ ----- ----- ----------1%
Austria: -------- ----- ------ ----- ----- ----------2%
Irlanda (studenti):-------- ----- ------ -------20 %
Belgia (elevi si studenti): ----- ----- --------- ----- -------21 %
Polonia: -------- ----- ------ ----- ----- -------25,5% dintre barbati si 44, 3 % dintre femei.
Una dintre acestea este problema sexuala, cum am aratat. Aceasta a devenit o problema a cuplului in special odata cu afirmarea femeii pe plan economic, social, cultural. Autonomia economica a femeii a transformat termenii traditionali ai raporturilor sexuale ale cuplului. Daca in familia traditionala chestiunea era rezolvata dupa metoda cuplului inchis, in familia moderna aceasta metoda a intrat in zona disputei conjugale. 'Metoda cuplului inchis se bazeaza pe doua postulate fundamentale, care nu erau niciodata discutate de catre membrii cuplului si nici de catre membrii societatii in general. Aceste doua potulate intruneau consensul general al membrilor societatii, indiferent de varsta, de sex, de ocupatie, de instructie, de clasa etc. Astfel s-a constituit o conceptie conjugala sau o filosofie a familiei pe care nimeni n-ar fi indraznit s-o puna in discutie. Premisele ei erau tacit acceptate. O atare conceptie postula virginitatea inainte de casatorie si fidelitatea dupa casatorie. Acestea au reprezentat cele doua postulate ale cuplului conjugal in privinta raporturilor sexuale.Iata insa ca odata cu intrarea in modernitate, cu afirmarea industrialismului si a democratiei, cele doua postulate au inceput a se clatina. Statisticile europene arata astazi situatia disputelor conjugale asupra 'chestiunii sexuale'(cf. Raportul citat, coordonat de profesor dr. I. Badescu). Atitudinile societatilor europene nu sunt omogene fata de chestiunea in discutie, dar oricum, cert este ca peste tot in Europa problema este una a disputei conjugale sau in jurul 'cuplului inchis'. In general, in Europa si Asia, barbatii doresc in perspectiva mai multa libertate sexuala (in special in Olanda, Jugoslavia si Finlanda).Divergente se manifesta in Olanda, Finlanda si Norvegia, unde barbatii doresc o crestere a libertatilor sexuale, iar femeile o reducere.



3. Formularea ipotezelor

Ipotezele cercetarii
a) Ipoteza predominantei orientarilor 'mixte' (coexistenta unor atitudini si valori opuse la acelasi individ sau grup familial) in cuplurile tinere din Romania in aceasta perioada.
b) Ipoteza raportarii asimptotice a tinerilor la modelul familiei crestine

Prima ipoteza si premisele acesteia
Analiza evolutiilor demografice, economice, geo/politice, juridice, cultural-spirituale si religioase ale perioadei postdecembriste evidentiaza aspecte contradictorii ale vietii tinerelor cupluri in aceasta perioada in societatea romaneasca. Modelul casatoriei legalizate este cvaasiuniversal, dar fertilitatea si natalitatea sunt in scadere. Indicele participarii femeilor (IPF) este in crestere ( in 1994 a fost de 0,365 iar in 1995 de 0, 382), dar indicele disparitatilor dintre sexe este de asemenea in crestere (de la 0, 733 in 1994 la 0, 747 in 1995). Populatia este majoritar religioasa, religiile si cultele din romania manifesta toate intoleranta fata de avort, dar numarul avorturilor ne situeaza pe unul dintre primele locuri in Europa. Aceasta insiruire de aspecte contradictorii ar putea continua.
In afara celor discutate in primul capitol, din datele ultimului Barometru de opinie in randul tinerilor (CSCPT, august, 1997) rezulta de asemenea o serie de aspecte contradictorii in modelele de convietuire in cuplu. Astfel, tinerii declara in proportie de 79 % ca au aceleasi pareri ca si parintii lor in materie de religie (v. in ANEXA, Grafic 1)ceea ce ar putea conduce la concluzia atasamentului tinerilor fata de modelele familiale traditionale. Din celasi sondaj, insa, aflam ca tinerii nu au aceleasi pareri ca si parintii lor despre problemele sexuale (49 %, restul au aceeasi parere - 23 % sau nu stiu - 29 %, v. Anexa, Grafic 3), ceea ce ar putea sa insemne orientare spre modelele familiale moderne. Mai departe, insa constatam ca 68 % dintre tineri au aceeasi parere despre familie ca si parintii lor, ceea ce iarasi ne conduce la ideea ca tinerii adopta un model de cuplu traditional. (v. Anexa, Grafic 4).
De asemenea, raspunsul la intrebarea 'Dvs. si parintii dvs aveti aceleasi parere despre principiile (standardele) morale?' inregistreaza raspunsuri echilibrate: 45 % da, 41 % nu (restul non-raspuns, v. Anexa, Grafic 2).
Aceste aspecte ne-au condus sa emitem ipoteza ca tinerii adopta un model familial mixt, in care coexista caracteristici ale familiei moderne si traditionale, adesea in mod contradictoriu, aspect ce poate fi pus pe seama caracteristicilor socioculturale ale postmodernitatii.


A doua ipoteza si premisele acesteia
Avand in vedere ca modelul crestin de familie din ortodoxie presupune urmatoarele dimensiuni: virginitate la casatorie, intoleranta fata de uniunile consensuale (Canonul Sf. Vasile cel Mare interzice impartasirea cu Sfintele Taine, Euharistia, cel mai important moment din trairea si practica religioasa ortodoxa, pentru ca semnifica unirea cu divinitatea, aceasta taina deci este refuzata celor care au o legatura, uniune consensuala sau de alt tip, in afara casatoriei), intoleranta fata de divort, intoleranta fata de avort, si chiar fata de practicile contraceptive etc. cerinte despre care putem presupune ca sunt greu de respectat. De aceea am formulat ipoteza noastra intr-o maniera operationalizabila: tinerii se raporteaza la modelul de convietuire in doi pe care-l postuleaza crestinismul ortodox, ca la un ideal de urmat, exigentele pe care le presupune nu pot fi indeplinite cu o frecventa inalta, dar aceasta raportare influenteaza comportamentele tinerelor cupluri, modelandu-le in directia acestui ideal.



Verificarea ipotezelor - necesitatea corelarii metodelor calitative si cantitative in cadrul unei metodologii complexe pentru abordarea problematicii tinerelor cupluri

Invitat sa sustina un curs despre casatorie in 1938 la Universitatea Indiana, Alfred C. Kinsey(1894-1956) s-a gandit sa aplice cateva chestionare pe studentii sai privind indeosebi aspecte ale vietii sexuale. El a realizat insa ca aceste probleme sunt greu de abordat cu metodele cantitative si a recurs la tehnica interviului. Rezultatele au fost incomparabil mai bune, eforturile sale fiind finalizate in celebrele rapoarte Kinsey.
Kinsey a fost urmat de elevii sai care au intervievat mii de persoane, publicand o lucrare de referinta in materie de probleme sexuale la barbati si femei.
Initial echipa noastra de cercetare avea in proiect utilizarea unei metode uzuale in abordarea problemelor cuplului tanar, eventual ancheta prin chestionar, dar, ulterior, am realizat necesitatea elaborarii unei metodologii mai complexe, in care rezultate ale aplicarii unor metode cantitative, documentare statistica, analize secundare ale altor anchete etc. sa fie verificate puse fata in fata cu rezultate ale unor metode calitative.
Ne-am oprit asupra anchetei etnobiografice pe baza biografiei sociale provocata, dirijata prin ghin de biografie sociala cuprinzand sapte teme principale.
Aceasta metodologie poate fi desigur imbogatita, noi dorim doar sa atragem cercetarea cuplurilor tinere intr-o directie mai putin fructificata, cea a cercetarii calitative, cu atat mai mult cu cat, la un moment dat am ajuns la concluzia ca anchetele care s-au facut pana acum pe problemele cuplului si celui tanar ajung la o serie de rezultate contradictorii. La noi, R. A. Staiculescu (v. articolul de metodologie publicat in Sociologie Romaneasca, Serie noua, 1 / 95) atragea atentia asupra posibilitatilor de a proba ipoteze prin utilizarea combinata a metodelor cantitative si calitative. Astfel, un singur caz studiat prin metode calitative poate infirma o ipoteza sustinuta printr-o serie intreaga de date cantitative.

Constructia modelelor familiale( traditionale, moderne si mixte (in tranzitie)):
Model cuplu
traditional
Model cuplu
in tranzitie
Model cuplu
modern
- barbatul este capul familiei
- femeia este doar suportiva ca sotie si mama
- sotul este autoritar
- sotia supusa
- sotul hotaraste ce fac copiii, cand isi incep viata sociala, cand se casatoresc
- nu se pune problema sexualitatii
- virginitate inainte
- fidelitate dupa casatorie
se caracterizeaza prin coexistenta unor valori si atitudini din fiecare din cele doua modele, traditional si modern, uneori in mod contradictoriu.
- egalitatea barbatului si femeii in casatorie
- ca parteneri conjugali
- sotul si sotia sunt doi indivizi diferiti nu doar o unitate
- nu se pune accent pe virginitate
- fidelitate conditionala
- egalitarism
- sotul si sotia fac amandoi gospodarie
- sotia are autonomie economica (banii ei, parerile ei despre utilizarea banilor, despre cresterea copiilor etc.)
- consilierate sexuale (consulting)


Dimensiuni:

Model traditional
Familie
extinsa
Model mixt
Tanarul cuplu locuieste cu parintii dar are menaj separat etc.
Model modern
Familie nucleara

Valori
- virginitate
- fidelitate

Varsta casatoriei:
- scazuta

Starea economica:
- economie patrilaterala
- autonomie economica doar a sotului



Distributie de roluri precisa:
- sot instrumental, sotie expresiva

Valori
- confuzie
- incongruenta
- discutii pe tema nonvirginitatii


Varsta casatoriei
- medie


Starea economica
- diverse situatii combinate (sotia are autonomie economica, dar nu are acces la deciziile importante etc.)


Distributie de roluri
- diverse situatii combinate
Valori
-congruenta
-nonvirginitate
-fidelitate conditionata

Varsta casatoriei
- mai tarziu

Starea economica
- autonomie economica a sotiei

Distributie de roluri
- sotii imbina rolurile instrumentale si expresive


Constructia indicatorilor:

1. Este mai important pentru o femeie decat pentru un barbat sa stie cum sa atraga o persoana de sex opus.
2. Este mai natural pentru o femeie decat pentru un barbat sa nu aiba relatii sexuale pana la casatorie.
3. Femeile sunt mai bune decat barbatii in functii de conducere.
4. Daca o femeie casatorita este obligata sa lipseasca mult timp de acasa pentru cariera ei profesionala, mai bine sa renunte la serviciu
5. In familia traditionala, femeia este totdeauna sacrificata.
6. Daca un barbat casatorit este obligat sa lipseasca mult timp de acasa pentru cariera sa profesionala, mai bine sa renunte la cariera.
7. Baietii si fetele au indatoriri diferite in viata si prin urmare trebuie sa fie crescuti in mod diferit.
8. Femeia, prin natura ei, tinde mai repede sa se supuna decat barbatul.
9. Politica este o treaba pentru barbati mai degraba decat pentru femei.
10 Este de datoria sotului sa faca de obicei curatenie in casa.
11. Alaturi de alte atributii gospodaresti, sotul ar trebui sa faca si cumparaturile zilnice.
12. Sotul si sotia, in mod egal, ar trebui sa pregateasca mancarea.
13. Spalatul vaselor reprezinta o activitate rezervata femeii.
14. In familia de azi, spalatul vaselor reprezinta o activitate a sotului.


Chestionarul va cere subiectilor sa specifice unde situeaza fiecare din cele 14 enunturi pe o scala cu cinci itemi (scala Lickert): dezacord total, mai degraba dezacord, nici acord, nici dezacord, mai degraba acord acord total. (a se vedea chestionarul in anexa).



Constructia ghidului pentru ancheta etnobiografica pe baza de biografie sociala provocata, dirijata, autoadministrata, scrisa
Teme propuse subiectilor:
1. Cum v-ati cunoscut
2. Istoricul vietii premaritale (anterioara actualei relatii) daca este cazul, virginitatea la casatorie, daca doriti sa abordati aceasta chestiune etc.
3. Relatiile cu parintii
4. Aspiratiile initiale raportate la experienta actuala a vietii in doi
5. Neintelegerile
6. Modul de solutionare a neintelegerilor
7. date personale ale partenerilor (virsta, profesia)
8. Alte probleme ale vietii cuplului

Descrierea modalitatilor de interpretare a datelor

Valori familiale traditionale si valori familiale ale modernitatii
Pentru a determina modelul de cuplu predominant la tineri pe axa 'traditionalist-modernist', s-a aplicat o scala cu 14 itemi (D8. 1-14, v. Chestionarul) in cinci trepte (tip Likert), iar pentru prelucrarea rezultatelor s-a utilizat procedeul propus de prof.I.Badescu - I.Ungureanu pentru acest gen de scala.
Acest procedeu se bazeaza pe teoria 'valorilor polare' a lui Lucian Blaga si pe metoda 'anchor-point'. In perspectiva unei asemenea metodologii, se considera ca un individ sau un grup poate fi 'localizat' ('proportionat') in raport cu acea combinare de valori latitudinare care-i este proprie cu o scara data, cum este si aceea folosita de noi:

1 2 3 4 5
valori ale familiei +-------+-------+-------+-------+ valoriale familiei traditionale 5 4 3 2 1 moderne


Pozitia pe aceasta scala reprezinta o anumita combinare de 'valori latitudinare' si aceasta combinare defineste 'valoarea polara' proprie cuplului. Astfel, un individ sau un grup se pot situa intr-un punct de pe axa valorilor polare, in care valorile familiale traditionale au o pondere foarte mare, iar cele ale familiei moderne una foarte scazuta sau invers, dupa cum se pot situa pe o pozitie de mijloc sau mediana, in care cele doua valori polare se echilibreaza intre ele, au adica o pondere relativ egala.
Axa orientarilor de valoare se intersecteaza, cu axa intensitatii 'angajamentelor axiologice' (care intalneste, ca un plan ascuns, orice valori polare).
Modelul de analiza este, deci, acesta:

C
Angajamente axiologice puternice







A Valori
familiale traditionale

I


II





B Valori
familiale moderne




III




IV


D Angajamente axiologice slabite




I. Cadranul I este al celor orientati spre valori familiale traditionale cu angajamente puternice fata de aceste valori.
II. Cadranul II este al celor orientati spre valori familiale ale modernitatii si cu angajamente puternice fata de aceste valori.
III. Cadranul III este al celor orientati spre valori familiale ale modernitatii si cu angajamente stabile fata de aceste valori.
IV. Cadranul IV este al celor orientati spre valori familiale traditionale si cu angajamente diminuate fata de aceste valori.
Populatia din lotul investigat de noi in vederea pretestarii instrumentului (N=50) prezinta urmatoarele caracteristici:
- 90 % dintre tinerii investigati au angajamente axiologice puternice in raport cu cele doua structuri de valori.
- ponderea celor puternic angajati fata de valorile familiale traditionale este de 66,4 %.
- ponderea celor puternic angajati fata de valorile valori familiale ale modernitatii este de 23,6%.
- 10% dintre tinerii investigati denota angajamente axiologice slabite fata de cele doua seturi de valori.




Analiza biografiilor de cuplu
Analiza biografiilor de cuplu se va face prin analiza de continut.
Pentru cuplurile carora li s-a cerut sa completeze ghidul pentru biografia de cuplu in cadrul operatiunii de pretestare a instrumentelor, analiza tematica indica cea mai mare frecventa pentru problemele materiale ale cuplului: locuintei, bani pentru hrana, etc., apoi neintelegerile legate de bani si de relatiile cu parintii. Subiectii rememoreaza cu placere momentele cheie din viata cuplului: prima intalnire, apropierea, relatia intima, casatoria. Starea lor de spirit este, in genere aceasta: ei sunt multumiti si chiar fericiti in cuplul pe care-l formeaza, dar fericirea lor este umbrita de problemele, grijile zilnice, de lipsurile materiale, care induc un climat angoasant in cuplu. Deciziile sunt luate impreuna, la cuplurile abordate de noi pentru pretestarea ghidului de biografie.



Concluzii ale operatiunii de pretestare a instrumentelor

Pretestarea primului instrument, chestionarul pentru ancheta asupra tinerelor cupluri s-a desfasurat pe 50 de subiecti dupa cum urmeaza: 10 elevi de liceu (15-18 ani), 10 studenti la facultati umaniste, 10 studenti la facultati tehnice, 10 absolventi de liceu si 10 absolventi de facultate.
Aplicarea chestionarului dureaza in medie 20 de minute.
Pretestarea celui de-al doilea instrument, ghidul pentru biografia sociala provocata a intampinat dificultati, oferind argumente pentru completarea acestuia in absenta operatorului; eventual ghidul de biografii de cupluri poate fi expediat postal. Subiectii nu ofera in prezenta operatorului date despre virginitatea sotiei la casatorie, despre adulter, violenta domestica s.a. In plus, alcatuirea biografiei cuplului dureaza foarte mult (intre 45-60 minute), ceea ce face procedeul de aplicare costisitor.











ANEXA 1: Chestionarul pentru ancheta pe baza de chestionar cu intrebari inchise si deschise

Centrul de Studii si Cercetari pentru Probleme de Tineret










CHESTIONAR


In cadrul Centrului de Studii si Cercetari pentru Probleme de Tineret se deruleaza in prezent o cercetare privind stilurile de viata conjugala. Opiniile dvs. asupra acestui subiect ne sunt de folos pentru cercetarea noastra. De aceea, va rugam sa ne raspundeti la cateva intrebari.

Va multumim!


Setul A. Stereotipuri legate de virginitatea la casatorie
A.1. Credeti ca fetele se mai casatoresc astazi virgine?
1. Da, in cea mai mare parte
2. da, dar mai putin ca altadata
3. unele da, altele nu
4. nu, cea mai mare parte
5. deloc
6.nu stiu

A2. Dvs. personal, daca ati avea sau aveti o fiica ati decide ca ea sa se casatoreasca virgina si ati educa-o in acest sens?
1. Da
2. Nu
3. Nu stiu

A3. Motivati raspunsul:
..
A4. Este importanta virginitatea la casatorie pentru stabilitatea cuplului?
1. Da
2. Nu
3. Nu stiu
Setul B. Perceptii reciproce ale partenerilor cuplului tanar

B.5. Enumerati 7 calitati de dorit ale partenerilor unui cuplu:
Sotia / partenera trebuie sa fie
..
..
..
..
..
..
..
..
Un sot / partener trebuie sa fie
..
..
..
..
..
..
..
..

Setul C. Stabilitatea cuplurilor tinere
C6. Considerati ca un cuplu este stabil
1. numai daca partenerii sunt casatoriti legitim
2. daca dureaza peste 1 an
3. daca dureaza peste 5 ani


C7. Pentru cei casatoriti
Sunteti casatorit
1. de cateva luni
2. de mai bine de un an
3. de 2-4 ani
4. de peste 5 ani
5. nu stiu

C8. Pentru cei necasatoriti.
Dumneavoastra si partenerul / partenera dvs. sunteti impreuna
1. de cateva luni
2. de mai bine de un an
3. de 2-4 ani
4. de peste 5 ani
5. nu stiu



Setul D. Indicatori pentru descrierea profilelor de cuplu: modern, traditional, mixt
D. 8. Redam mai jos o lista de enunturi in legatura cu viata conjugala, asupra carora va rugam sa va exprimati opinia, marcand prin x in dreptul fiecarui enunt o singura casuta corespunzator cu gradul dumneavoastra de acord sau de dezacord.


Enunturi
Total
dezacord
Mai degraba dezacord
Nici acord, nici dezacord
Mai degraba acord
Mai degraba acord
1. Este mai important pentru o femeie decat pentru un barbat sa stie cum sa atraga o persoana de sex opus.





2. Este mai natural pentru o femeie decat pentru un barbat sa nu aiba relatii sexuale pana la casatorie.





3. Femeile sunt mai bune decat barbatii in functii de conducere.





4. Daca o femeie casatorita este obligata sa lipseasca mult timp de acasa pentru cariera ei profesionala, mai bine sa renunte la serviciu.





5. In familia traditionala, femeia este totdeauna sacrificata.





6. Daca un barbat casatorit este obligat sa lipseasca mult timp de acasa pentru cariera sa profesionala, mai bine sa renunte la cariera.





7. Baietii si fetele au indatoriri diferite in viata si prin urmare trebuie sa fie crescuti in mod diferit.





8. Femeia, prin natura ei, tinde mai repede sa se supuna decat barbatul.





9. Politica este o treaba pentru barbati mai degraba decat pentru femei.





10 Este de datoria sotului sa faca de obicei curatenie in casa.





11. Alaturi de alte atributii gospodaresti, sotul ar trebui sa faca si cumparaturile zilnice.





12. Sotul si sotia, in mod egal, ar trebui sa pregateasca mancarea.





13. Spalatul vaselor reprezinta o activitate rezervata femeii.





14. In familia de azi, spalatul vaselor reprezinta o activitate a sotului.








Setul E. Valorile spiritual-religioase ale cuplului tanar
E.9. Va considerati o persoana religioasa?
1. foarte religioasa
2. religioasa
3. indiferenta fata de religie
4. nereligioasa
5. atee
6. nu stiu


E10. Mergeti la biserica?
1. intotdeauna
2. adesea
3. uneori
4. rar
5. deloc
6. nu stiu


E11. In alegerea partenerului ati considerat important ca el / ea sa aiba aceleasi optiuni ca si dvs. in chestiuni legate de viata religioasa?
1. am considerat foarte important
2. nu am tinut cont de acest aspect
3. nu stiu
E12. Partenerul / partenera dvs este o persoana religioasa?
1. da
2. nu
3. ns

E13. Partenerul dvs. crede in viata de dincolo?
1. da
2. nu
3. ns


Setul F. Raportarea la modelul crestin ortodox
al familiei
Numai pentru cei declarati de religie ortodoxa:
F14. Ce credeti ca presupune modelul crestin ortodox de familie

..


..


F. 15. Dvs. personal considerati acest model
1. usor de pus in practica, fara probleme
2.destul de usor de pus in practica, depinde de o vointa puternica
3. depinde de ambii parteneri
4. greu de pus in practica, dar de dorit
5. este nerealist


F16 Dvs. personal realizati acest model:
1. in foarte mare masura
2. in mare masura
3. sub unele aspecte da, sub altele nu
4. in mica masura
5. deloc
F. 17 Ati discutat cu partenera / partenerul dvs despre acest model de familie si despre posibilitatea sa-l realizati in cadrul cuplului dvs?

1. discutam mereu
2. ne-am inteles dinainte asupra acestor lucruri
3. nici nu se pune problema, din cauza celuilat partener
4. nici eu, nici celalalt nu am adus in discutie aceasta problema
5. amandoi am decis ca este imposibil de realizat.
6. Alte situatii (care)
7. Nu raspund





Setul G. In incheiere, o serie de intrebari despre dvs.:

G1. Sexul:
1. masculin
2. feminin
G 2. Varsta (ani impliniti)
G 3. Ocupatia:
1. elev
2. student
3. agricultor
4. muncitor
5. functionar
6. ocupatie cu studii superioare
7. alta.
8. somer
G4. Lucrati
1. la stat
2. in sectorul privat
3. pe cont propriu
4. in gospodaria parintilor
5. patron
6. ocazional
7. alta situatie



G5. Domiciliul actual
1. rural
2. urban

G6. Starea civila
1. necasatorit
2. casatorit
3.divortat
4. vaduv
5. dvs si partenerul dvs nu sunteti casatorit
6. alta situatie
G7. Copii
1. da(cati)
2. fara
G8. Nationalitatea
1.roman
2. maghiar
3. german
4. rom
5. alta (care anume)
G9. Studii (absolvite sau in curs de absolvire)
1. scoala primara
2. scoala generala
3. scoala profesionala
4. liceu
5. scoala postliceala
6. studii superioare
7.altele (care anume).


G10. Locuiti cu parintii
1. da
2. nu

G11. Religie
1. ortodox
2. romano-catolic
3. greco-catolic
4. reformat
5. neoprotestant
6. alta




Nr.chestionar
Localitatea.
Data completarii
Operator teren
Operator introdus date








ANEXA 2: Ghidul pentru ancheta etnobiografica


Centrul de Cercetari si Studii pentru Probleme de Tineret



Ancheta asupra cuplurilor tinere
- pe baza de biografii de cupluri -


Va rugam sa alcatuiti istoria vietii dvs. de cuplu, incercand sa atingeti cele sapte teme principale propuse de noi, sau sa propuneti si sa abordati dvs. altele.
Aceasta ar putea fi de un real folos pentru dvs. in a va intelege mai bine relatia cu partenerul dvs. si pe dvs insiva.
Aceasta istorie a vietii cuplului dvs. este confidentiala. Nu trebuie sa semnati, pe noi ne intereseaza in general problemele cuplului tanar, temerile, grijile, aspiratiile, problemele acestuia, in vederea propunerii unui proiect viabil de terapie a cuplului tanar.

Teme propuse:

1. Cum v-ati cunoscut
2. Istoricul vietii premaritale (anterioara actualei relatii) daca este cazul, virginitatea la casatorie, adca doriti sa abordati aceasta chestiune etc.
3. Relatiile cu parintii
4. Aspiratiile initiale raportate la experienta actuala a vietii in doi
5. Neintelegerile
6. Modul de solutionare a neintelegerilor
7. date personale ale partenerilor (virsta, profesia)
8. Alte probleme ale vietii cuplului




Capitolul 9
Familia si transmiterea culturii. Studiu de caz: 'Gospodaria si familia rurala in Romania postdecembrista'

Spatiul rural al lumii - arie de subdezvoltare?
Populatia lumii este constituita la ora actuala din peste trei miliarde de rurali, jumatate din totalul populatiei globului. In pofida aparentei proportionalitati intre populatia urbana si cea rurala (48%, respectiv 52%), lumea contemporana prezinta disparitati enorme in privinta gradului de dezvoltare al regiunilor in care acestia traiesc. Spatiul rural reprezinta insa cea mai mare parte din suprafata tarilor, astfel incat apar mari contraste in ce priveste densitatea locuirii, in special intre aglomerarile urbane dezvoltate si zonele rurale nedezvoltate (ca infrastructura, servicii, etc.). Cea mai mare parte a ruralilor - 90% dintre acestia traiesc in tari in curs de dezvoltare (Asia (12,5%), si o pondere mai redusa in Europa, America si Australia). Totodata ruralii alcatuiesc jumatate din populatia saraca si extrem saraca a globului.

Gospodarii familiale/nefamiliale, rurale si urbane. Discrepante interregionale si interjudetene
Gospodariile rurale sunt sisteme de viata complexe (sociale, economice, spirituale) integrate unui mediu specific, mediul rural. Desi spatiul rural reprezinta aproximativ 90% din suprafata Romaniei, din totalul gospodariilor inregistrate in cadrul ultimului recensamant al populatiei si locuintelor (2002), adica 7.320.202 gospodarii , numai jumatate din acestea sunt gospodarii rurale (3.361.860).
Cea mai mare concentrare de gospodarii rurale se afla in regiunea de dezvoltare cea mai saraca, Regiunea Nord-Est, cu cel mai scazut PIB/ locuitor, 707.854 de gospodarii, cuprinzand 2.173.745 de persoane, in timp ce regiunea cea mai dezvoltata (Bucuresti-Ilfov) este regiunea in care se afla cel mai mic numar de gospodarii rurale (80.350).

Fluxul de retromigratie dinspre urban spre rural in perioada postdecembrista se reflecta in cresterea totala a numarului de gospodarii din rural in 2002 fata de 1992 cu aproape 80.000 de gospodarii (78.651). In urban cresterea nu a fost la fel de mare (gospodariile urbane sunt in 2002 cu 24.804 mai multe fata de 1992).


Tabel 1: Gospodariile populatiei, in 2002, comparativ cu 1992, conform RPG 2002:
Gospodariile populatiei Numarul gospodariilor
2002 Numarul gospodariilor
1992 2002 in % fata de 1992 Marimea medie a gospodariei
2002 Marimea medie a gospodariei
1992
Total 7.392.131 7.288.676 101,4 2,89 3,07
Urban 3.995.239 3.970.435 100,6 2,79 3,03
Rural 3.396.892 3.318.241 102,3 3,01 3,12

Sursa: Recensamanrul general al populatiei si gospodariilor, INS, 2002.
Nr. total al gospodariilor populatiei este, conform datelor ultimului Recensamant al populatiei si gospodariilor, de 7.320.202, dintre care 3.361.860 in rural (2.662.115 gospodarii familiale si 699.745 nefamiliale ) si 3.958.342 in urban. Numarul mediu de persoane pe o gospodarie este de 3,03 in rural si 2, 82 in urban. Cel mai scazut numar mediu de persoane pe o gospodarie se inregistreaza pentru Bucuresti (2,60 de persoane). Numarul mediu de persoane pe o gospodarie la nivelul anului 2002(2,89) este in scadere fata de recensamantul anterior (din 1992), cand o gospodarie era alcatuita in medie din 3,07 persoane (cea ce corespunde scaderii absolute a populatiei Romaniei).

Tabel: Populatia stabila, densitatea populatiei, numarul gospodariilor si numarul mediu de persoane pe o gospodarie in 2002 fata de 1992, conform datelor celor doua recensaminte
Comparatie 2002 1992 2002 % fata de 1992
Numarul populatiei stabile 21.698.181 22.810.035 95,8
Densitatea locuitorilor pe kmp 91,0 95,7 95,8
Nr. gospodariilor populatie 7.392.131 7.288.676 101,4
Nr. mediu pers.pe o gospodarie 2,89 3,07 94,1
Populatia urbana 11.436.736
(52,7%) 12.391,819 (54,3%) 92,3%
Populatia rurala 10.261.445
(47,3%) 10.418.216
(45,7%) 98,5%

Familii si gospodarii rurale fara viitor
Surprinde numarul mare de gospodarii nefamiliale alcatuite dintr-o singura persoana, a caror pondere este ridicata in totalul gospodariilor nefamiliale atat in rural (93,36%), cat si in urban (89,87%) cu implicatii diferite in rural si urban. In total in Romania exista in acest moment 1.513.167 de gospodarii nefamiliale dintre care, in cea mai mare parte, adica in 1.384.422 de gospodarii se afla persoane care traiesc si se administreaza singure. In rural, din totalul gospodariilor nefamiliale cu 1 singura persoana, ponderea cea mai mare o au gospodariile constituite din pensionari singuri.
In Romania, la ora actuala aproximativ 500.000 de gospodarii rurale administrate de un pensionar singur.

Dintre ruralii care alcatuiesc singuri o gospodarie numai 153.925 sunt persoane ocupate, restul sunt inactivi de diverse categorii (12.457 sunt someri, 17.295 casnice, 19.811 alte categorii).

Tabel: Gospodarii nefamiliale total si ponderea gospodariilor nefamiliale cu 1 singura persoana in total gospodarii nefamiliale, pe medii rural/urban
Medii Gospodarii nefamiliale Gospodarii nefamiliale de 1 singura persoana % din total gospodarii nefamiliale Gospodarii nefamiliale de 1 singura persoana ocupate Gospodarii nefamiliale de 1 singura persoana pensionar
Rural 699.745 653.328 93,36 % 153.925 468.971
Urban 813.422 731.094 89,87 % 209.618 437.247
Sursa: Dupa Recensamantul populatiei si al locuintelor, INS, 2002.

In total in Romania, pe regiuni si judete, numarul cel mai mare de gospodarii cu o singura persoana (intre 40.000 si 50.000 in judetele indicate) sunt concentrate in Nord-Est (judetele Bacau si Iasi), Sud (Judetele Arges, Parhova), Nord-Vest (Cluj si Bihor), Sud-Vest (Jud. Dolj), Vest (judetul Timis cu peste 50.000 de gospodarii cu 1 singura persoana). In Municipiul Bucuresti se afla 192.486 de gospodarii nefamiliale, dintre care 172.865 sunt gospodarii de o singura persoana.

Disparitati privind puterea economica a gospodariilor rurale. Gospodariile rurale dupa situatia economica si statutul profesional al capilor de gospodarii
Sansele de dezvoltare ale gospodariei rurale depind la ora actuala in mare masura de veniturile realizate din activitati neagricole. Cele aproape 500.000 de gospodarii administrate in acest moment de un pensionar singur pot fi considerate gospodarii fara viitor. Puterea lor economica este practic nula, venitul din pensia unui agricultor nu permite plata lucrarilor agricole, investitii, dotari etc.
Luand in calcul proportia gospodariilor fara persoane active (in care nici capul de gospodarie, nici restul persoanelor din gospodarie nu sunt ocupate), rezulta ca 1.162.841 de gospodarii rurale din totalul de 3.361.860 nu cuprind nici o persoana activa.
In 34,6% din gospodariile rurale, bugetul gospodariei este realizat numai pe seama pensiilor, ajutoarelor de somaj, alocatiilor pentru copii.

Ponderea acestor gospodarii fara persoane active este mai mare in rural fata de urban - unde din totalul gospodariilor de 3958342 gospodariile fara persoane active totalizeaza 1134208.

Prin urmare, celor aproximativ 500.000 de gospodarii fara viitor administrate de un pensionar singur, se adauga alte 600.000 de gospodarii rurale lipsite de asemenea de resurse de dezvoltare fiind constituite din diverse categorii de inactivi (someri, casnice, alti inactivi), din persoane care nu realizeaza venituri.
In Romania, dintr-un total de 3.361.860 gospodarii rurale, capul de gospodarie este
- ocupat in 1.366.266 de gospodarii, ponderea cea mai mare in aceasta categorie o au gospodariile constituite dintr-un nucleu familial (1.106.155) cuplu cu copii (690.783) - somer in 128.971 de gospodarii rurale, din care 108.297 sunt gospodarii constituite dintr-un nucleu familial cuplu cu copii (79.782). - pensionar, in 1.699.729 de gospodarii, cea mai mare pondere din aceasta categorie o au gospodariile constituite dintr-un nucleu familial (1.012.156) fara alte persoane (809.317) - casnica, in 75.224 de gospodarii rurale, din acestea 57.929 sunt gospodarii familiale.
- alta persoana inactiva, in 91.670 de gospodarii rurale, 71.859 fiind gospodarii rurale familiale.
Tabel. Gospodariile populatiei in rural si urban, dupa situatia economica a capului gospodariei
Capul de gospodarie Ocupat Somer Pensionar Casnica Alta pers inactiva Total gospodarii ale populatiei
RURAL 1.366.266
40,2% 128.971
3,8% 1.699.729
50 % 75.224
2,2% 91.670
2,8% 3.396.892
%
URBAN 1.944.082
40,4% 218.765
5,5% 1.544.172
39% 91.591
2,3% 159.732
4% 3.958.342
Sursa: Dupa Recensamantul populatiei si al locuintelor, INS, 2002.

Grafic : Gospodariile populatiei in rural si urban, dupa situatia economica a capului gospodariei, ponderi calculate dupa Recensamantul populatiei si al locuintelor, INS, 2002.

Observam ca pentru 40% dintre gospodariile rurale (pentru 1.366.266 de gospodarii rurale) capul de gospodarie este ocupat, insa numai in 581.690 de gospodarii rurale acesta este salariat si patron numai pentru 17.080.
Dintre gospodariile rurale in care capul de gospodarie este ocupat, adica din 1.366.266, in functie de statutul profesional al acestuia au fost inregistrate :
- 581.690 de gospodarii in care acesta este salariat,
- 576.477 de gospodarii in care capul de gospodarie este lucrator pe cont propriu,
- 17.080 de gospodarii in care capul de gospodarie este patron,
- 191.019 fiind gospodarii in care capul de gospodarie are un statut profesional neprecizat ('alt statut profesional )
Fata de gospodariile din urban, numarul gospodariilor rurale in care capul de gospodarie este patron este de 4,59 ori mai mic, iar al gospodariilor in care capul de gospodarie este salariat de 3,05 ori mai mic.

In schimb in rural, raportat la totalul gospodariilor in care capul de gospodarie este ocupat, ponderea cea mai mare (56%) o au gospodariile in care capul de gospodarie este lucrator pe cont propriu sau are alt statut profesional (767496 de gospodarii rurale).

Tabel : Gospodarii al carui cap de gospodarie este ocupat, in rural si urban, dupa statutul profesional al acestuia

Statutul profesional al capului de gospodarie Salariat Patron Lucrator pe cont propriu Alt statut profesional
RURAL 581.690 17.080 576.477 191.019
URBAN 1.779.900 78.381 74.531 11.270
Sursa : Recensamantul populatiei si al locuintelor, INS, 2002.





In concluzie, spatiul rural reprezinta aproximativ 90% din suprafata Romaniei. Din totalul gospodariilor inregistrate in cadrul ultimului recensamant al populatiei si locuintelor (2002), adica 7.320.202 gospodarii, jumatate sunt gospodarii rurale (3.361.860).
Cea mai mare concentrare de gospodarii rurale se afla in regiunea de dezvoltare cea mai saraca, Regiunea Nord-Est, cu cel mai scazut PIB/ locuitor, 707.854 de gospodarii, cuprinzand 2.173.745 de persoane, in timp ce regiunea cea mai dezvoltata (Bucuresti-Ilfov) este regiunea in care se afla cel mai mic numar de gospodarii rurale (80.350).
In 30% dintre gospodariile rurale nu exista nici o persoana activa.
In Romania, la ora actuala, aproximativ 500.000 de gospodarii rurale administrate de un pensionar singur.
Dintre gospodariile rurale in care capul de gospodarie este ocupat, adica din 1.366.266, in functie de statutul profesional al acestuia au fost inregistrate :
- 581.690 de gospodarii in care acesta este salariat,
- 576.477 de gospodarii in care capul de gospodarie este lucrator pe cont propriu,
- 17.080 de gospodarii in care capul de gospodarie este patron,
- 191.019 fiind gospodarii in care capul de gospodarie are un statut profesional neprecizat ('alt statut profesional )
Raportat la totalul gospodariilor in care capul de gospodarie este ocupat, ponderea cea mai mare (56%) o au gospodariile in care capul de gospodarie este lucrator pe cont propriu sau are alt statut profesional (767496 de gospodarii rurale). Fata de gospodariile din urban, numarul gospodariilor rurale in care capul de gospodarie este patron este de 4,59 ori mai mic, iar al gospodariilor in care capul de gospodarie este salariat de 3,05 ori mai mic.
Sansele de dezvoltare ale gospodariei rurale depind la ora actuala in mare masura de veniturile realizate din activitati neagricole. Cele aproape 500.000 de gospodarii administrate in acest moment de un pensionar singur pot fi considerate gospodarii fara viitor. Puterea lor economica este practic nula, venitul din pensia unui agricultor nu permite plata lucrarilor agricole, investitii, dotari etc.
Luand in calcul proportia gospodariilor fara persoane active (in care nici capul de gospodarie, nici restul persoanelor din gospodarie nu sunt ocupate), rezulta ca 1.162.841 de gospodarii rurale din totalul de 3.361.860 nu cuprind nici o persoana activa. Celor aproximativ 500.000 de gospodarii 'fara viitor administrate de un pensionar singur, se adauga alte 600.000 de gospodarii rurale constituite din diverse categorii de inactivi (someri, casnice, alti inactivi, 34,6% din totalul gospodariilor rurale), din persoane care nu realizeaza venituri, crescand proportia gospodariilor rurale lipsite de resurse de dezvoltare.