Contrapuneri interculturale intentionate si neintentionate

Contrapuneri interculturale intentionate si neintentionate

Datorita mijloacelor moderne de calatorie si de comunicatie, contrapunerile intreculturale s-au multiplicat in lumea actuala cu o rata considerabila. Neintelegeri au loc in present intre turisti obisnuiti si localnici, intre profesorii de liceu si paintii elevilor imigranti si intre oamenii de afaceri care incearca realizarea acordurilor internationale. Abilitatile de comunicare interteculturala pot contribui la succesul negocierilor, ale caror rezultate depind de solutiile pentru problemele globale cele mai importante.

Socul culturii si integrarea

De obicei strainul incearca o oarecare forma de soc cultural. Strainul neexperimentat poate face un efort ca sa invete unul dintre simbolurile si ritualurile noului mediu, dar este putin probabil ca el poate simti, valorile fundamentale. Intr-un anumit fel, vizitatorul intr-o cultura straina se intoarce la starea mentala a unui copil, in care el trebuie sa invete din nou cele mai simple lucruri. Aceasta duce de obicei la sentimente de nefericire, de neputinta si de ostilitate fata de noul mediu. Adesea este afectata si functionalitatea fizica.

Oamenii cu o indatorire temporara fata de un mediu cultural strain raporteaza adesea o curba de integrare prezentata sub forma unei diagrame, unde sentimentele positive sau negative sunt reprezentate pe axa verticala, iar timpul pe axa orizontala. Faza 1 este o perioada de obicei scurta de euforie; luna de miere, emotia calatoriei si vederea unei noi lumi. Faza 2 este perioada de soc cultural, atunci cand viata reala incepe in noul mediu, asa cum s-a descris mai sus. Faza 3, integrarea, este aceea prin care vizitatorul a invatat sa activeze in noile conditii, a adoptat unele din valorile culturale locale, si-a gasit increderea in fortele proprii si a devenit integrat intr-o retea sociala noua. Faza 4 este starea stabila a mintii, obtinuta mai tarziu.

Socurile culturale si simptomele fizice corespunzatoare pot fi atat de severe incat adaptarea trebuie sa se incheie prematur. Majoritatea companiilor de afaceri internationale au experiente de acest fel cu unii din expatriatii lor. Au existat cazuri de sinucideri ale salariatilor expatriati. Problemele de soc cultural ale sotilor care "intregeau familia" mai des decat insasi acelea ale salariatilor expatriati, par sa fie motivul unei reintoarceri timpurii.

Expatriatii si imigrantii care s-au acomodat cu success, atunci cand revin acasa vor trai experienta unui "soc cultural invers" in readaptarea la vechiul lor mediu cultural. Imigrantii care s-au intors acasa gasesc uneori ca nu se mai adapteaza deloc si emigreaza din nou, de data aceasta cu folos. Expatriatii care se muta succesiv intr-un nou mediu strain raporteaza ca procesul de soc cultural incepe din nou. De obicei, socurile culturale sunt specifice mediului. Pentru fiecare mediu cultural nou exista un soc nou.

Etnocentrismul si xenofilia

Exista de asemenea tipuri standard de reactii in mediile gazda expuse vizitatorilor straini. Oamenii din cadrul culturii gazda care primesc un vizitator de cultura straina trec de obicei prin un alt ciclu de reactie psihologica. Prima faza este curiozitatea- ceva de genul euforiei in cazul vizitatorului. Daca vizitatorul ramane si incearca sa activeze in cultura gazda, apare o a doua faza: etnocentrismul. Gazdele vor evalua vizitatorul prin standardele culturii lor si aceasta evaluare tinde sa fie nefavorabila. Daca sunt expuse vizitatorilor straini in mod regulat, gazdele pot sa treaca in a treia faza: policentrismul, adica recunoasterea ca diferite feluri de oameni trebuie sa fie apreciati prin standarde diferite si abilitatea de a-i intelege pe straini potrivit standardelor acestora.

Tendinta de aplicare a unor standarde diferite la diferite genuri de oameni poate de asemenea sa duca la xenofilie, adica la credinta ca in cultura strainului totul este mai bun.

Contrapunerile de grup: auto- si heterostereotipurile

Contrapunerile interculturale dintre grupuri provoaca sentimente de grup mai mult decat acelea cu un singur vizitator strain. Contrar credintei populare, contactul intercultural dintre grupuri nu aduce in mod automat intelegere mutuala. El de obicei confirma fiecare grup in propria sa identitate. Membrii altor grupuri nu sunt perceputi ca indivizi, ci intr-o forma stereotipica:toti chinezii au acelasi chip; toti scotienii sunt avari. In comparatie cu heterostereotipurile asupra membrilor altui grup, autostereotipurile sunt atribuite membrilor propriului grup.

Limajul si umorul

Limbajele comerciale sunt forme de "engleza modificata" ale limbajelor originale si limbajului comercial din lumea moderna se poate considera o forma de engleza modificata a limbajului de afaceri. Diferentele de limbaj contribuie la greseli in perceptiile culturale. Intr-un program de specializare international in cadrul firmei IBM instructorii obisnuiau sa evalueze potentiala cariera viitoare a participantilor. Un studiu urmarit pana la capatul carierelor prezente a aratat ca instructorii au supraestimat in mod considerabil participantii a caror limba materna a fost engleza si i-au subestimat pe aceia de limba franceza sau italiana, pentru cei de limba germana aprecierea fiind la mijloc.

Contraspuneri interculturale in turism

Turismul reprezinta cea mai superficiala forma de contrapunere interculturala. Efectele economice ale turismului de masa asupra tarilor gazda pot sau nu sa fie favorabile. Sursele traditionale de castiguri sunt adesea distruse si beneficiul de pe seama turismului merge la guvern si la investitorii straini, astfel incat populatia locala poate mai mult suferi decat beneficia de acestea. Efectele ambientale pot fi dezastruoase.

Totusi turismul poate fi punctual de plecare pentru multe contrapuneri interculturale fundamentale. El indeparteazarea grupurile culturale si creeaza conditiile ca oamenii sa fie constienti de existenta altor semeni avand culturi diferite. Multi turisti incep sa invete limba si istoria tarii pe care au vizitat-o si in care doresc sa revina. Gazdele incep sa invete limba turistilor pentru a face reclama propriilor afaceri. Se dezvolta relatii personale intre oameni foarte deosebiti si pe cai foarte diverse.

Contrapuneri interculturale in scoli

Un professor American de la institutul de limbi staine din Beijing a exclamat in clasa:" Sunteti niste fete fermacatoare, va iubesc". Studentii sai, in conformitate cu spusele unui observator chinez, au fost ingroziti. Un profesor italian care preda in Statele Unite s-a plans cu amaraciune de faptul ca studentii erau pusi sa-i evalueze cursul. El nu concepea ca studentii trebuie sa judece calitatile unui profesor. Contrapunerile interculturale in scoli conduc la multe aspecte neobisnuite.

Majoritatea contrapunerilor interculturale din scoli fac parte din urmatoarele doua tipuri: intre profesorii locali si straini, imigranti si studenti refugiati ori intre profesori expatriati, angajati ca experti straini sau trimisi ca misionari si studentii locali. Diferitele sisteme de valori ale culturilor din care provin profesorul si studentul reprezinta una din sursele de aparitie a problemei. Deoarece limba este un mijloc de transfer al invataturii, ceea ce s-a mentionat anterior despre rolul limbii in contrapunerile interculturale se aplica in intregime la situatia invatamantului. Sansele unei adaptari culturale sunt mai bune daca profesorul preda in limba studentilor decat daca studentul trebuie sa invete in limba profesorului, deoarece profesorul are putere mai mare asupra procesului de invatare decat un student individual. Limba de predare a cursului afecteaza procesul de invatare.

Contrapuneri interculturale in cooperarea pentru dezvoltare

Exista intotdeauna o discrepanta intre tarile donatoare si cele care primesc ajutor pe dimensiunea individualism-colectivism. Tarile donatoare, prin definitie bogate, sunt mai mult individualiste, din punct de vedere al culturii, iar cele care primesc ajutorul sunt mai mult colectiviste. Aceasta implica faptul ca cei care primesc ajutor doresc acest ajutor pentru ca anumite subgrupuri sa beneficieze de el in detrimentul altora, in timp ce donatorii doresc ca ajutorul sa serveasca anumitor categorii, de exemplu saracilor de la oras sau micilor fermieri, indiferent de afilierea subgrupului. Liderii din tarile care primesc ajutor pot, de exemplu, sa doreasca sa recompenseze propriul sat natal sau propriul clan pentru sacrificiile acestora de a le oferi sansa unei educatii si de a-i favoriza sa ajunga in actuala pozitie puternica.

Contrapunerile interculturale in contextul cooperarii pentru dezvoltare au un aspect institutional si unul interpersonal. La nivel institutional, multora dintre tarile care primesc ajutor, ca si multor tari donatoare, le lipseste modelul organizational care sa duca la succesul cooperarii. De obicei structurile institutionale primitive din tarile care primesc ajutor sunt blamate. Nici in privinta donatorului insa situatia nu este intotdeauna mai buna. Multe agentii de dezvoltare s-au nascut din diverse departamente de afaceri externe al caror principal obiectiv este promovarea in strainate a intereselor tarii donatoare. Banii pentru ajutorul de dezvoltare au uneori atasat un substrat politic: ei trebiue sa fie cheltuiti intr-un mod care sa satisfaca valorile cetatenilor si ale politicienilor tarii donatoare, indiferent daca aceste valori sunt impartasite sau nu de catre cetatenii si politicienii din tarile care primesc ajutor.

Ambele parti in cooperarea pentru dezvoltare trebuie sa recunoasca si sa accepte ca fiecare isi aduce cu sine valorile culturale proprii. Acest fapt va afecta, de exemplu, stabilirea prioritatilor si esalonarea in timp a programelor. Adesea, donatorii gasesc politicieni intereseti nejustificat in proiecte prestigioase in tara care primeste ajutor, dar in multe cazuri prestigiul este o valoare culturala mai mare in tarile carora li se acorda ajutor decat in tara donatoare. Tarile ajutate, pe de alta parte, vor beneficia de o mai buna cunoastere a diferitelor valori ale tarilor donatoare, astfel incat ele pot sa se implice in proiecte pentru care donatorul sa se poate simti interesat. Patile pot ajunge la un compromis, dar niciodata in masura ca proiectele sa inceapa acolo unde este preconizat esecul. Imbunatirea calitatii interactiunilor interculturale in cooperarea pentru dezvoltare are inca de parcurs un drum lung.