Fazele cercetarii sociologice

Fazele cercetarii sociologice

Schema unui plan de cercetare sociologica si operatiunile pe etape

1. definirea si delimitarea problemei cercetate

Aici cercetatorul:

operationalizeaza conceptele eferente temei;

selecteaza subiectele ce merita sa fie studiate stiintific.

Deci, se formuleaza obiectivele si scopul cercetarii.

2. Documentarea in literatura de specialitate este oportuna pentru a nu repeta greselile altora si pentru a nu repeta ceea ce s-a mai studiat si de altii..
3. Formularea ipotezelor este faza in care investigatorul aseaza relatiile dintre variabile intr-o forma care permite masurarea prin fapte semnificative, observabile. O cercetare poate sa testeze, in functie de tema si obiective, mai multe ipoteze.
4. stabilirea esantionului (lotului) de cercetat. Din populatia totala se selecteaza, conform unor criterii statistice, un numar de persoane considerate reprezentative ce urmeaza a fi subiectii cercetarii.
5. stabilirea metodologiei si a tehnicilor de cercetare . Practic ele sunt decise dupa parcurgerea primelor patru faze intrucat in raport de tema, ipoteza si esantion sunt stabilite metodele.

Inainte de aplicarea acestora este nevoie de o pretestarea, pentru a cunoaste mai exact virtutile si limitele lor, pe care apoi sa le perfectionezi, pentru indeplinirea mai buna a scopurilor si obiectivelor propuse.Urmare a pretestarii se finalizeaza, se definitiveaza metodologia si tehnicile de cercetare.

6. Recoltarea datelor in conformitate cu planul de cercetare

Accentul deosebit este pus pe respectarea cerintelor, pe selectia subiectilor pentru interviu.

7. Prezentarea datelor si comentarea lor trebuie sa fie completa si clara. Expunerea trebuie insotita de scurte comentarii care su rostul de a le ordona si a le face accesibile.
8. Interpretarea datelor cercetarii se realizeaza in scopul analizei empirice in raport cu cadrul teoretic, in functie de problematica investigata si de ipoteze.

Interpretarea inseamna formularea de explicatii la situatiile desprinse din cercetarea empirica, care trebuie sa demonstreze conditiile de manifestare a relatiilor de determinare intre procesele sau fenomenele care fac obiectul investigatiei. Evident ca trebuie comparate cu date sau informatii din alte cercetari.

9. Concluziile sintetizeaza principalele date si idei ce s-au conturat pe parcursul cercetarii si din interpretare; ele trebuie sa concise, clare, in concordanta cu tema si scopul cercetarii.

Una sau maui multe concluzii vizeaza in mod necesar ipoteza sau ipotezele cercetarii si trebuie sa consemneze daca ele s-au confirmat sau infirmat prin cercetare.

10. Evaluarea utilitatii investigatiei incheie raportul de cercetare

In aceasta etapa este prezenta modalitatea de valorificare a rezultatelor si concluziilor cercetarii. Printre cele mai intalnite modalitati de valorificare enumeram:

o       sugestii pentru optimizarea domeniului cercetat, pentru institutiile care gestioneaza problemele semnalate de o investigatie empirica;

o       publicarea in reviste de specialitate, elaborarea de carti sau de comunicari stiintifice;

o       stimularea unor cercetari care sa adanceasca problematica respectiva;

Solutiile preconizate trebuie sa fie concrete, cu trimitere la procese si fapte sociale reale pentru ca numai astfel ele ar putea fi valorificate.

Regulile cercetarii sociologice

1. prioritatea faptelor in raport cu opiniile subiectilor. Un studiu sociologic este valid daca a pornit de la fapte, de la cercetarea lor pe teren cu ajutorul tehnicilor adecvate ale observatiei, experimentului, anchetei. Sociologul Armand Cuvillier formuleaza regula concretului. El a subliniat faptul ca sociologia nu este o metafizica a societatii, ci o stiinta experimentala a faptelor sociale. Prima regula este est eprin urmare, aceea de a pleca de la concret.
2. unitatea dintre teoretic si empiric, dintre principii, legi si fapte. In cazul acestei acestei se aplica riguros cerinta celor trei nivele ale oricarei investigatii sociologice: operationalizarea conceptelor, ancheta de teren, conceptualizarea datelor culese.
3. regula setului de tehnici Potrivit careia orice investigatie sociologica presupune utilizarea mai multor tehnici si instrumente de cercetare. Nici o investigatie sociologica nu poate duce la rezultate satisfacatoare daca s-a sprijinit pe datele oferite de o singura tehnica de cercetare , oricat de perfectionata ar fi aceasta.
4. regula cercetarii interdisciplinare si a perspectivei zonale adica studiul trebuie abordat din mai multe perspective discipline si trebuie incadrat intr-un context mai larg.
5. regula ignorantei constiente; sociologul trebuie sa ia drept principiu sentimentul ca nu stie nimic despre acestea, despre caracteristicile lor si despre cauzele de care depind.
6. regula obiectivitatii. Emil Durkheim a atras atentia asupra obiectivitatii pe care trebuie s-o aiba datele si informatiile sociologice recoltate din teren: "faptele sociale trebuie tratate drept lucruritratat, adica trebuie sa li se recunoasca obiectivitatea, adica existenta reala in afara existensei reale in afara constiintei individuale" afirma el ]n regulile metodei sociologice.
7. Regula determinarii faptelor sociale a obiectului sociologic formulata de Armand Cuvillier.Urmarind studiul faptelor, regula obiectivitatii impune delimitarea si definirea lor cat mai exacta a structurii si raporturilor dintre ele. Determinarea domeniului si a obiectului de cercetare este mult mai necesara in sociologie decat in alte stiinte deoarece cunoasterea comuna si "notiunile vulgare" sunt insuficiente cunoasterii sociologice.
8. Regula totalitatii solidare se refera la necesitatea studiului tuturor elementelor constitutive ale obiectului de cercetat.
9. Regula respingerii sociologiei spontane, adica a sociologiei care da sentimentul familiaritatii, fara a da si cunoasterea fenomenelor. Sociologul trebuie sa depaseasca prenotiunile si ideile preconcepute.
10. regula utilizarii metodelor si tehnicilor obiective in studiul fenomenelor sociale, derivata de obicei din regula prioritatii faptelor si din regula obiectivitatii domeniului cercetat.
11. regula cercetarii cauzale cu prioritate fata de cercetarea functiilor sau a altor dimensiuni ale domeniului sau fenomenului.
12. regula subordonarii obiectivelor cercetarii sarcinilor si obiectivelor practice ale colectivitatilor umane investigate. Este vorba despre regula eficientei practice a investigatiei. In acest scop, echipele de cercetare vor colabora permanent cu reprezentanti ai autoritatilor locale.