TRANSMITERILE INVERSE SI DIFUZAREA SCHIMBARII

TRANSMITERILE INVERSE SI DIFUZAREA SCHIMBARII

Valorile si comportamentele se schimba de la o generatie la alta : educatia devine mai ingaduitoare , mai indulgenta , iar practica religioasa scade foarte puternic . In sanul unei familii apar astfel atat continuitati , dar si discontinuitati intre generatiile succesive . Schimbarea , demonstreaza C. Attias - Donfut si colaboratorii sai , apare in generatiile caracterizate printr-un numar mai mare de femei pe de o parte , si, pe de alta parte printr-un numar mare de persoane ce au urcat pe scara sociala ( op. cit. . 2000 , p. 660 ) .

In majoritatea familiilor din generatia pivot , se observa o continuitate aparenta a practicilor preluate de la generatia varstnica , ceea ce conduce la o prima concluzie potrivit careia schimbarea nu se manifesta .

Dupa parerea sociologilor francezi , insa , aceasta prima impresie este eronata , pentru ca schimbarea poate aparea la o continuitate secundara , dobandita cu timpul , sub efectul influentei copiilor asupra parintilor . " Ea rezulta , astfel , dintr-o dubla schimbare , mai intai la copii si apoi la parinti prin repercursiune " ( Attias - Donfut , op. cit. P. 661 ) Aceasta influenta inversa , calificata de Allerbeck ( 1979 ) drept " socializarea inversa " se exercita cu atat mai mult cu cat legatura copil - parinte este mai stransa .

Pentru a demonstra acest aspect , Attias - Donfut introduce in ancheta , o intrebare adresata membrilor generatiei intermediare , prin care acestia sunt chestionati in legatura cu eventuala influenta din partea copiilor care i-a determinat , sau nu intr-un anumit context concret , sa-si schimbe parerea despre unele lucruri.S-au inregistrat trei categorii de raspunsuri : influenta puternica , influenta limitata si , in sfarsit , influenta nula .

In prima categorie ( atestata de 29% dintre femeile din G2 chestionate si de 21% dintre barbatii din G2 ) se constata o influenta puternica , in special in orientarile religioase , politice si de educatie . Este tipul de generatie pivot caracterizata, in primul rand, de o mobilitate sociala mai puternica a copiilor comparativ cu a parintilor si , in al doilea rand , de o reprezentare mai mare a mamelor .

Pentru 38% dintre femei si 37% dintre barbati , influenta copiilor este reala, dar moderata . Ea este limitata la educatie , la aspectele formale ale modului de viata , ale modului de a se imbraca , la stilul gastronomic si de decorare al casei , la maniera de a ocupa timpul liber .

In sfarsit , o a reia grupa de parinti ( 41% dintre barbati si 32% dintre femei ) afirma ca nu au primit nici o influenta din partea copiilor . Aceasta categorie se distinge de celelalte doua mai sus mentionate prin puternica ascensiune sociala a copiilor simultan cu o educatie autoritara ce le-a fost impusa.

Influenta culturala a copiilor asupra parintilor face parte din efectele de intoarcere la mobilitatea sociala ( Attias - Donfut , op. cit. P. 661 ) . Asemenea efecte sunt evocate si de alte cercetari asupra vietii sociale ( Bertaux si Bertaux - Wiame , 1998 ; Merlli , 1994). Acestea evidentiaza legatura dintre influenta reciproca dintre parinti si copii si calitatea relatiilor ce se stabilesc intre acestia. Legaturile stranse inlesnesc comunicarea si difuzarea ideilor prin jocuri de influenta reciproce . Cand o apropiere de lunga durata favorizeaza investitia parinteasca in reusita sociala copiilor , legatura lor are sanse puternice de a se mentine vie . In plus , aceasta legatura este intarita si de sentimentul de datorie al copiilor cu privire la parintii care contribuie la reusita lor sociala . Copii isi achita aceasta datorie impartind cu parintii beneficiile - in special materiale - datorate ascendentei lor sociale. Acest fapt este de natura sa faciliteze receptivitatea parintilor la influenta culturala a copiilor si a mediului la care primii acced prin intermediul copiilor lor . Prestigiul pozitiei acestora din urma , mandria pe care o inspira parintilor favorizeaza astfel de influente .

Concluzia anchetei este ca, in general , oricare ar fi mobilitatea dintre generatii , statutul social al copiilor devine un element al statutului parintilor , pe masura imbatranirii lor .

La polul opus , mobilitatea sociala poate sa consacre si o ruptura cu parintii si cu mediul pe care ei il reprezinta.Dupa cum observa Gaulejac(1987), consecinta proiectarii - prin promovare - a copiilor intr-un mediu social inalt este de adancire a distantei intre ei si parinti si de crestere a diferentelor intre modurile lor de viata si a conceptiei lor asupra lumii . Ca atare , mobilitatea sociala are ca efect atat distantarea relatiilor sociale parinti copii , cat si intreruperea comunicarii intre acestia . Rezultatele ancheta intreprinse de C. Attias - Donfut demonstreaza acest lucru , in special in cazul barbatilor din generatiile pivot si tanara .

Opinia noastra este ca, independent de mobilitatea sociala , actiunea copiilor asupra parintilor se exercita intr-un mod difuz : doi parinti din trei se afla " sub influenta " copiilor lor . Ideile moderne , noi,determina schimbarea sociala la nivelul generatiei tinere : prin modelul " undelor de soc " tinerii difuzeaza schimbarea - prin familiarizare si , apoi , acceptare relativa - in cadrul generatiei pivot si chiar a celei varstnice .