gulere albe / albastre

V. birocratie, capitalism, categorie socio-ocupationala,  clasa sociala, stratificare sociala

(engl. white/blue collar worker), concepte cu larga circulatie in sociologia contemporana (in special anglo-saxona), prin care se face distinctie intre ocupatiile manuale si cele non-manuale. In sistemele de stratificare caracteristice societatilor avansate din punct de vedere industrial exista diferentieri semnificative intre cele doua grupuri de ocupatii, nu numai din punct de vedere al veniturilor, ci si sub aspectul prestigiului sau al unor avantaje legate de status (posibilitati de promovare si cariere, securitate economica, conditii de lucru, independenta in munca si libertate de miscare, asigurari sociale si pensii, durata concediilor etc.). G. albastre desemneaza muncitorii manuali necalificati, semicalificati si calificati (muncitori agricoli, muncitori in fabrici, mine, constructii etc.). Ei constituie nucleul "istoric' al clasei muncitoare. Pentru cei mai multi sociologi, G. albe reprezinta noua clasa de mijloc in societatile industriale avansate. Ea inglobeaza o categorie larga si eterogena de ocupatii tehnice, functionaresti, administrative, tertiare etc., caracterizate prin munci non-manuale si printr-o stratificare interna destul de accentuata: la nivelurile inferioare vinzatori, dactilografe, desenatori, contabili etc., la cele medii tehnicieni, maistri, supraveghetori s.a., iar la nivelurile superioare toate categoriile de profesii considerate liberale (medici, profesori, avocati, arhitecti, precum si manageri de diferite ranguri).

Sociologul american C.W. Mills, cel care a consacrat termenul (White Collar. The American Middle Classes, 1951), aminteste printre factorii macrosociali care au impulsionat emergenta acestor categorii masificarea si birocratizarea societatii, precum si dezvoltarea sectorului tertiar, care a facut ca un numar din ce in ce mai mare de oameni sa nu mai lucreze direct cu obiecte, ci cu oameni sau/si simboluri. In acest fel s-a produs o mutatie decisiva de la "indeminarea in raport cu lucrurile' la ceea ce constituie specificul noilor clase de mijloc salariate: "indeminarea in relatiile cu oamenii'. In celebra sa lucrare, Mills descrie profilul social-psihologic al acestor categorii, pozitia si destinul lor politic: "Oameni g. albe au patruns pe tacute in societatea moderna. Orice istorie ar fi avut, ea a fost una fara evenimente; orice interese comune au, ele nu pot duce la o unitate de grup; orice viitor ar avea, acesta nu va fi realizat de ei insisi. In masura in care au o aspiratie, ea se refera la planurile medii, intr-o vreme cind acestea nu mai sint accesibile, si de aceea se refera la un plan iluzoriu, intr-o societate imaginara. In interior sint divizati, fragmentati; in exterior depind de forte mai mari Totusi, catre aceste g. albe trebuie sa ne indreptam atentia daca vrem sa descoperim caracteristica existentei sociale in secolul al XX-lea Ele pastreaza in modul cel mai revoltator multe din temele psihologice caracteristice epocii noastre si, intr-un fel sau altul, orice teorie generala cu privire la directia principala a evolutiei sociale trebuie sa tina seama de ele. Pentru ca, mai mult decit altii, ele sint o noua formatie de actori intruchipind rutinele principale ale acestui secol'.

In genere, exista un consens printre sociologi asupra faptului ca, desi au in comun cu clasele muncitoare conditia de lucratori salariati, educatia, aspiratiile, caracterul muncii prestate de g. albe si anumite privilegii asociate statusului social ii apropie mai mult de clasele dominante. Daca exista o relativa omogenitate a acestor categorii, ea rezida nu atit in interese economice comune, cit in standardele educationale si atitudinale, nivelul de trai, stilurile de viata, formele de consum si loisir, idealurile morale si familiale etc. C.A.