METODE SI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICA

Universitatea "Transilvania" din Brasov

Facultatea de Sociologie, Asistenta sociala si Stiintele comunicarii

Programul de studii Sociologie

METODE SI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICA

Masurarea in sociologie

Teoria si practica generala a masurarii in sociologie

1. Recapitulare "metoda stiintifica"

2. Reteta dupa care sociologii produc cunoastere de succes: etapele cercetarii (investigatiei) sociologice

3. De ce incepem cu masurarea si nu invatam etapele investigatiei sociologice una dupa alta

4. De ce masuram. Unde intervine masurarea in cercetarea sociologica.

4.1. Ce este masurarea. Cum se masoara

4.2. Estimarea (masurare din ochi) si masurarea instrumentala

4.3. Acuratetea masurarilor: validitate, fidelitate

5. Elaborarea instrumentelor de masurare

5.1. Alegerea metodei de cercetare

5.2. Alegerea tehnicii de cercetare

5.3. (alegerea procedeului/ combinatiei de procedee de cercetare si) Construirea instrumentului de cercetare. Aplicatie in tehnica anchetei prin chestionar de date factuale

5.4. "Problema prefabricatelor instrumentale in cercetarile sociologice"

6. Cercetarea de teren (adunarea/ colectarea probelor)

6.1. Diferentierea cercetarilor de teren

6.2. Chestiuni comune tuturor tipurilor de cercetare sociologica de teren

1. Recapitulare "metoda stiintifica"

- prin "metoda stiintifica" intelegem un anumit tao, o anumita cale de a produce cunoastere superioara. Si anume calea: a. specifica epocii moderne si post-moderne; b. constind intr-o reteta de produs cunostiinte care se realizeaza ca succesiune a urmatorilor patru pasi:

- prin "evidenta" intelegem o colectie de probe, adica de propozitii descriptive (denumite si "propozitii factuale", "propozitii constatative", "propozitii empirice", "constatari empirice", "fapte de observatie", "constatari" sau "fapte"), propozitii dotate cu proprietatea de obiectivitate;

- ideea de obiectivitate formeaza unul dintre cei trei piloni centrali ai metodei stiintifice. Intr-o viziune ideala, cunoasterea cea mai buna, cea mai rezistenta este cea formata din propozitii inferate corect din propozitii descriptive obiective. Ideea de obiectivitate a evoluat de-a lungul timpului. Prin "obiectivitate" astazi intelegem acord intersubiectiv asupra unei anumite descrieri. O propozitie descriptiva este obiectiva daca toti cei implicati in utilizarea ei cadem de acord ca este o propozitie adevarata;

- caracterul teoretic este al doilea pilon al metodei stiintifice. In acest sens, cunoasterea stiintifica este o cunoastere eminamente teoretica (si empirica). In cadrul metodei stiintifice, "teoria stiintifica" este summum-ul cunoasterii. O teorie stiintifica este o colectie de propozitii produse dupa anumite reguli, definite, propozitii conexate intre ele dupa anumite reguli, definite si ele. (Este imposibil de spus foarte pe scurt ce intelegem prin "teoretic", motiv pentru care va trimit la o recapitulare din cursul de "Epistemologie".) Propozitiile dintr-o teorie stiintifica sint de mai multe feluri, dintre care le evidentiez pe urmatoarele:

- i. propozitiile descriptive; stiti ce inseamna, le-am definit mai sus;

- ii. propozitiile explicative; sint propozitiile obtinute prin diverse tipuri de inferare logica valida de pe propozitii descriptive;

- iii. termenii; sint cuvinte sau expresii foarte asemanatoare cu substantivele din limba naturala, dar care au niste proprietati pe care substantivele respective nu le au. Exemple de termeni: impedanta, rezistivitate, centru de greutate, acceleratie, masa molara, aria triunghiului, abatere medie patratica, bisectoare, alela, genom, habitat. Atentie, termenii au adeseori acelasi aspect exterior ca si cuvintele si expresiile de limba naturala, aceasta constatare fiind cu precpdere adevarata despre termenii stiintelor sociale (de exemplu, statut, rol, natiune, intentie de vot, creativitate etc. etc.) Ceea ce distinge orice termen de cuvintele si expresiile din limba naturala este caracterul lor univoc, faptul ca sint definiti prin utilizarea altor termeni (nu numai prin cuvinte si expresii de limba naturala) si faptul ca sint introdusi in mod protocolar. Termenii sint definiti intr-o anumita teorie. Daca pentru un anumit domeniu exista doua teorii distincte (de exemplu, doua geometrii), termenii lor nu sint echivalenti, nu pot fi transportati si utilizati dintr-o teorie in alta;

- coerenta, acuratetea si validitatea logica a operatiilor constructive (difinitii, inferente deductive, inferente inductive) - al treilea pilon;

- dupa cum se poate intelege, cu "metoda stiintifica" drept tao al modernitatii, am introdus un sens foarte restrictiv pentru cuvintul "stiinta" si familia lui lingvistica, cuvint care altfel are in lumea noastra un caracter polisemic remarcabil, colorat suplimentar de utilizarea foarte frecventa cu diverse sensuri calificative, in judecati de valoare;

2. Reteta dupa care sociologii produc cunoastere de succes: etapele cercetarii (investigatiei) sociologice

- am convenit ca la MTCS invatam sa producem pe baza utilizarii metodei stiintifice cunostiintele noi (inedite) si valide (demne de incredere) de care avem nevoie pentru reusita prestatiilor noastre profesionale. Simplu vorbind, asta inseamna ca vom invata sa producem acea cunoastere superioara tipica metodei stiintifice ca tao folosind reteta celor patru pasi, si anume (recapitularea este mama invatarii):

1. stabilirea obiectivului/ obiectevelor cercetarii

2. elaborarea ipotezei/ ipotezelor

3. constituirea evidentei

4. verificarea ipotezei/ ipotezelor;

- in aceste conditii, etapele cercetarii sociologice ar trebui sa fie cei patru pasi ai metodei stiintifice. Profesorii de MTCS si cartile lor procedeaza altfel, invatindu-ne ceva ce arata tot ca o reteta de produs cunoastere valoroasa, dar care are mai multi pasi, de obicei 10 - 12[1]. Se intimpla destul de des ca decupajul pasilor, denumirea si sucesiunea lor sa para aberante in raport cu metoda stiintifica. De exemplu:

"Etapa 1. Intrebarea de pornire.

Etapa 2. Explorarea.

Etapa 3. Problematica.

Etapa 4. Construirea unui model de analiza.

Etapa 5. Observatia.

Etapa 6. Analiza informatiilor.

Etapa 7. Concluziile."

Insa, la o analiza cit de cit atenta, vedem ca retetele de facut cercetare sociologica din manualele de MTCS sint, dincolo de anumite particularitati explicabile in plan stilistic[3], reformulari in logica didactica ale metodei stiintifice. De exemplu, sint anumite activitati asociate cercetarilor si esentiale pentru buna derulare a acestora si pentru valoriticarea lor pe care metoda stiintifica nu are sens sa le specifice; cum ar fi redactarea raportului de cercetare sau analiza secundara. Totodata, sint lucruri din metoda stiintifica foarte greu de priceput, de invatat si, mai ales, de facut. Cum ar fi de unde si cum sa faci rost de ipoteza/ ipoteze pentru cercetarea ta. Pentru ca treaba profesorilor de MTCS si a cartilor lor este sa ne invete, scopul acesta produce tot felul de efecte de lupa si de adaugiri asupra epurei metodei stiintifice, cea in patru pasi. In esenta insa, etapele investigatiei sociologice, oricum le-ati gasi decupate si tratate, emuleaza metoda stiintifica. Va dau ca exemplu argumentativ propriul meu decupaj al etapelor investigatiei sociologice, decupaj care desi este foarte inovativ in plan didactic, dar care se suprapune fara probleme pe descrierea metodei stiintifice.

3. De ce incepem cu masurarea si nu invatam etapele investigatiei sociologice una dupa alta

- toate cercetarile sociologice stiintifice se fac dupa aceeasi reteta, reteta descrisa in ceea ce numim "etapele investigatiei sociologice", reteta care emuleaza in mod esential metoda stiintifica;

- la cursul de MTCS invatam sa utilizam reteta "etapele investigatiei sociologice" pentru a "gati" cercetari sociologice stiintifice. Logic ar fi sa invatam aceasta reteta in succesiunea 1.6., nu?

- ei bine, e adevarat ca vom incepe cu 1. obiectivul/ obiectivele cercetarii si vom continua cu 2. elaborarea ipotezei/ ipotezelor cercetarii. Dar le vom trece in mare viteza, chiar in acest paragraf, pentru a ne concentra pe masurare, adica pe etapele 3 si 4 din decupajul etapelor cercetarii sociologice cu care lucram;

- trebuie sa va previn ca nu numai ca incepem cu masurarea, dar ca o vom tine cu masurarea pina prin martie, poate chiar aprilie, deci ca masurarea formeaza partea cea mai importanta a cursului de MTCS asa cum il faceti cu mine;

- ne vom intoarce la obiective si ipoteze prin aprilie si le vom face pe indelete;

- in acest paragraf imi propun sa va explic ce este avantajos in aceasta abordare; dar asta veti intelege mai ales pe parcurs. In acest paragraf doresc in primul rind sa va explic de ce procedez asa si unde ne vom afla cu aceasta masurare pe reteta de cunoastere denumita metoda stiintifica;

pe scurt despre "1. stabilirea obiectivului/ obiectivelor cercetarii", adica a intrebarii/ intrebarilor la care cercetarea are de raspuns

- va rog sa fiti foarte atenti/ atente la chestia asta si sa nu ma lasati pina nu pricepeti ce sint alea "obiectivele cercetarii". Majoritatea cu-adevarat-marilor dificultati de intelegere pe care le-ati putea avea mai incolo vine de aici. Experienta de pina acum imi spune ca aveti o inclinatie foarte puternica in a complica povestea cu obiectivele. Va rog insistent sa va controlati cu fermitate aceasta inclinatie. Pentru ca povestea cu obiectivele este de fapt cit se poate de LMC. Pentru a scapa de intelesuri sofisticate, practic de neinteles, ale povestii cu obiectivele cercetarii, va rog sa va feriti sa-i ascultati pe sociologii de serai universitar. Ei, inclusiv unii dintre profesorii vostri/ colegii mei, vorbesc de exemplu despre "problema sociala a cercetarii" distincta de "problema stiintifica a cercetarii". Acestea sint prostii inventate de oameni care trebuie sa cerceteze, ca au norma de cercetare, ar mai recent pot decrosa si oaresce granturi de cercetare, dar nu stiu ce sa cerceteze, nu-i duce cucurigul sa inventeze ceea ce tot ei/ ele numesc "teme de cercetare";

- ca sociologi practicieni, nu avem niciun fel de problema in a intelege ce sint alea "obiectivele cercetarii" si a le stabili fara ezitare si fara gres. De exemplu, clientul meu Nea Tudor m-a angajat sa fac ceva pentru ca salariatii sai de la abatorul din Vistea sa nu-l mai fure. Sa schimb un anumit set de comportamente ale unor persoane - este o prestatie profesionala de sociolog. Ca sa o fac bine, trebuie stiu sa raspund la intrebarea de ce fura. "De ce fura salariatii abatorului din Vistea al lui Nea Tudor" - iata obiectivul cercetarii mele;

- insist: in cazul cercetarilor suport, stabilirea obiectivului/ obiectivelor este LMC. Si as mai dori sa adaug ca, de cele mai multe ori, obiectivele cercetarilor suport sint din gama "de ce". Ca sa putem schimba ceva, nu e suficient sa stim cum este acel ceva, ci de ce este cum este;

- nu insist, dar, in cazul sociologilor de serai si al cercetarilor academice, daca fondurile nu-ti vin pe comenzi de lucru, care specifica deci ce vrea beneficiarul tau sa afle cu cercetarea pe care ti-a comandat-o, stabilirea obiectivelor poate fi ceva foarte savant si nebulos;

pe scurt despre "2. elaborarea ipotezei/ ipotezelor"

- daca ai stabilit obiectivul cercetarii (pentru facilitare, voi lua ca termen de referinta o cercetare cu un singur obiectiv, si anume unul din gama "de ce"), elaborarea ipotezei este ceva destul simplu. Formulezi raspunsuri posibile la obiectivul cercetarii. [De ce fura salariatii abatorului din Vistea al lui Nea Tudor? Fura pentru ca au copiii multi. Fura pentru ca vind pe sub mina ce au furat. Fura pentru ca sint prosti. Fura pentru ca au posibilitate sa se miste pe unde vor ei prin abator.] Luam apoi dintre aceste raspunsuri unul, pe care, din varii motive (vom invata prin aprilie 2008 care sint aceste motive), il vom testa, adica ii vom verifica valoarea de adevar prin confruntarea cu un set de probe special facute in acest scop, adica cu evidenta. Cu citeva transformari (pe care le vom invata tot prin aprilie 2008), acest raspuns este ipoteza cercetarii noastre;

- sa remarcam ca o ipoteza conexeaza de fiecare data doua chestii, carora de acum inainte le vom spune variabile. Si anume o variabila a carei variatie vrem sa o explicam - in exemplul nostru, furatul, si o variabila cu a carei variatie explicam - in exemplu nostru, "au copiii multi"(sa zicem ca asta era propozitia pe care am ales-o ca ipoteza). Vom nota ca variabila pe care vrem sa o explicam se numeste variabila dependenta, iar variabila cu care explicam se numeste variabila independenta;

- apropo de transformarile la care supunem raspunsurile la obiective pentru a le face ipoteze, transformari despre care ziceam ca le vom invata tot prin aprilie 2008, trebuie totusi sa precizez inca de acum ca o ipoteza este o propozitie teoretica. Asta inseamna ca cele doua variabile si predicatul care le conexeaza trebuie sa fie termeni, mai exact trebuie sa fie termeni in aceeasi teorie;

- ar fi bine sa ne stabilizam putin intelesurile si vocabularul in chestiunea asta cu ipoteza, variabila dependenta a carei variatie este explicata de variatia variabilei independente;

- sa incepem cu "dependent". In campaniile electorale, de exemplu, sintem foarte interesati de raspunsul la intrebarea de ce anume depinde intentia de vot a alegatorilor. De pilda, depinde intentia de vot a brasovenilor de nivelul lor de scolaritate? Cumva in sensul ca cei mai multi dintre brasovenii care au pina in opt clase au de gind sa-l voteze pe candidatul (la functia de primar al municipiului Brasov) A, pe cind cei mai multi dintre brasovenii care au liceul au de gind sa-l voteze pe candidatul B, pe cind cei mai multi dintre brasovenii care au studii superioare au de gind sa-l voteze pe candidatul C etc. Daca probele adunate (evidenta, n-ati uitat, nu?) arata ca este asa, vom spune ca intentia de vot, i. e. variabila dependenta, depinde de nivelul de scolaritate, i. e. variabila independenta. Cu mentiunea ca daca vom gasi astfel de dependente, nu vom ramine nciodata la nivelul expresiei " variabila V depinde de varibila W". Datele cercetarii respective ne vor spune intotdeauna si cu claritate in ce sens depinde variabila dependenta de variabila independenta. De exemplu ca daca una creste, creste si cealalta sau ca daca una creste, cealalta scade sau ca daca una e verde, cealalta e sistematic albastra etc.;

- in legatura cu "explica". Pe acelasi exemplu, felul in care raspunsurile brasovenilor (din esantionul anchetei noastre) la intrebarea "Daca duminica viitoare ar fi alegeri pentru functia de primar al municipiului Brasov" se distribuie intre variantele de raspuns la aceasta intrebare este variatia variabilei dependente. Felul in care raspunsurile brasovenilor (din ) la intrebarea "Care este ultima scoala pe care ati absolvit-o" se distribuie intre variantele de raspuns la aceasta intrebare este variatia variabilei independente. Daca evidenta arata ca cele doua variatii se asociaza cumva, vom spune ca nivelul de scolaritate, i. e. variabila independenta, explica intentia de vot, i. e. variabila dependenta;

- desi e cam LMC, e util totusi sa precizez ca nu exista variabile prin definitie dependente, respectiv variabile prin definitie independente. Orice variabila poate fi dependenta sau independenta, dupa cum ne taie capul in ipotezele noastre;

- ipotezele cu mai mult de o variabila dependenta ar trebui tratate ca erori sau cel putin ca exceptii exceptional de exceptionale. Pana voi gasi pe cineva in stare sa testeze o ipoteza cu doua (sau mai multe) variabile dependente eu voi trata aceste incercari ca erori;

- ipotezele cu mai mult de o variabila independenta. In mod normal, intr-o cercetare sociologica nu ne multumim cu testarea unei ipoteze cu o singura variabila independenta, ci testam ipoteze cu mai multe variabile independente, adeseori cu foarte multe, daca tot avem o baza de date la dispozitie. De exemplu, vrem sa aflam de ce anume depinde si cum depinde optimismul brasovenilor cu privire la orasul lor, adica raspunsurile la intrebarea "Incotro credeti ca merge Brasovul nostru", intrebare cafeteria, cu variantele de raspuns "1. cred ca mergem spre bine; 2. cred ca batem pasul pe loc; 3. cred ca mergem spre rau; 4. nu pot sa-mi dau seama; 5. am alta parere (consemneaza care)". (Atentie, datele care urmeaza sint date autentice, realizate pe baza unei achete sociologice foarte recente[4]. Ar fi bine ca vreo sase luni de azi inainte sa le pastrati pentru voi.) Si sa zicem ca vrem sa vedem cum depinde de optimimsul/ pesimismul proiectelor personale , de virsta, de venitul realizat luna trecuta pe membru de familie si de cartier.

Putem studia dependenta/ nedependenta cu fiecare dintre variabilele independente, una dupa alta. Ne iese asa:

(Ca sa le puteti analiza usor, pun fiecare dependenta pe doua pagini; pe prima titlul si masuratorile statistice ale dependentei, pe a doua cele doua grafice. Atentie, al doilea grafic este stivuit la 100%.)

(Daca graficele sint prea mici si nu vedeti cum va doriti, clicuiti de doua ori, alegeti "size" si mariti-le cit va place.)

1. dependenta de variabila "optimimsul/ pesimismul proiectelor personale"

Symmetric Measures

a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

1. dependenta de variabila "optimimsul/ pesimismul proiectelor personale"

2. dependenta de variabila "virsta

Symmetric Measures

a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

2. dependenta de variabila "virsta

3. dependenta de variabila "venitul realizat luna trecuta/ membru de familie"

Symmetric Measures

a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

3. dependenta de variabila "venitul realizat luna trecuta/ membru de familie"

4. dependenta de variabila "cartierul"

Symmetric Measures

a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

4. dependenta de variabila "cartierul"

Dupa cum sper din toata inima ca ati vazut din masuratori (adica din Symmetric Measures facute pentru fiecare tabel cu dubla intrare), variabila noastra nu depinde de nici una dintre variabilele independente pe care le-am incercat[6]. Cu alte cuvinte, intre variabila dependenta si oricare dintre variabilele independente nu exista nici un fel de asociere

Atentie, asta inseamna ca nu avem voie sa facem nici un fel de constatare, darmite sa tragem vreo concluzie, din graficele afisate. Vi le arat totusi ca sa vedeti ce fain se vede printr-un simplu tabel de contingenta cu doua variabile. Si pentru inca ceva, ce o sa va spun numai daca intrebati.

Putem studia dependenta/ nedependenta cu toate variabilele odata. Pentru ca, de obicei, in cercetarea suport de predilectie, ne intereseaza nu numai daca variabila dependenta depinde de fiecare dintre variabilele independete si cit de intensa este dependenta respectiva daca e. Ne mai intereseaza daca contribuie, in ce sens contribuie si cu cit contribuie toate variabilele odata, cu ierarizarea lor mutuala in functie de rolul fiecareia in pachetul de independente.

Ca sa putem face asta, ne trebuie obligatoriu cunostinte de statistica multivariata. Daca nu le avem, putem face tot felul de inventii ochiometrice cu care insa nu poti vedea daca chiar exista vreo dependenta/ asociere intre variabila dependenta si pachetul de variabile independente, necum intensitatea dependentei, daca ar fi, sensul ei sau ierarhizarea mutuala a variabilelor independente din pachet. Nu mai vorbesc despre incilceala solutiilor ochiometrice, care te poate pacali de nu te vezi. Iata cum poate arata o astfel de solutie pentru variabilele noastre independente luate in pachet. Si ginditi-va ca sint numai patru.

Exista si alte solutii, nu foarte exigente sub aspect statistic si in acelasi timp neochiometrice, de testat ipoteze cu un pachet de variabile independente. Cea mai comoda este solutia variabilelor index (sau a indicilor; indice = variabila index), pe care o vom discuta cindva mai incolo (daca vreti acum, cereti).

si acum sa vedem de ce incepem cu masurarea

- din cele spuse pina aici ar trebui sa fie evident ca pentru a produce evidenta necesara testarii oricarei ipoteze avem de descris (cel putin) doua variabile;

- cu alte cuvinte, pentru a testa o ipoteza, adica o propozitie care raspunde la la o intrebare de tip "de ce", avem nevoie in prealabil de raspunsuri demne de incredere la intrebari de tip "cum" ("cind", "de cite ori", "in ce succesiune", "unde", "cine" etc.) Ca sa invatam sa testam ipoteze, intotdeauna propozitii explicative cu doua (sau mai multe) variabile, trebuie sa invatam sa descriem variabile;

- mai e de adaugat ca descriere = masurare. Sper ca astfel a devenit cit se poate de clar de ce incepem cu masurarea.