Maternitatea adolescentina

Maternitatea adolescentina

" Este o iluzie amagitoare visul de a atinge, printr-un copil o plenitudine, o valoare pe care femeia nu a stiut sa le creeze ea insasi; copilul nu aduce bucurie decat aceleia care este in stare sa doreasca dezinteresat binele altuia, aceleia care cauta fara incetare o depasire a propriei sale existente". [1]

Maternitatea - ca stare complexa bio-psiho-sociala poate fi gandita si ca o punere intr-o situatie aparte prin care valoarea umana sa fie din ce in ce mai clar constientizata.       Maternitatea este si o scoala a vietii, care te invata sa relationezi, sa reduci spatial psihologic si mai cu seama sa-ti valorizezi punctele tari ale personalitatii.

Maternitatea poate fi privita, pe de-o parte, ca o experienta personala, iar pe de alta parte, ca institutie, in sensul sociologic al termenului, desemnand regulile de influentare si control social al comportamentelor individuale, modelele specifice si stabile de organizare si desfasurare a interactiunilor dintre indivizi si grupurile sociale orientate spre satisfacerea nevoilor de baza.

Analizand dintr-o perspectiva sociologica propusa de E. Durckheim, maternitatea apare ca un mod specific de a actiona si de a te raporta la lume, ca fapt social - care se manifesta coercitiv asupra persoanei in cauza, determinand asumarea unor comportamente adecvate.

Multe femei pasesc pe nepregatite, dintr-o data, spre situatia de a fi gravida, ca urmare a unei intamplari fiziologice.

Statusul de mama se dobandeste cumva de la sine, doar prin faptul de a aduce pe lume un copil, dar rolul complex de mama se constituie treptat si este in mare masura rod al invatarii sociale.

In societatea contemporana, maternitatea nu mai este legata nemijlocit de existenta unui cadru familial reglementat juridic.

In functie de faptul de a avea sau nu copii - femeile se deosebesc in : femei-fara-copii si femei-mame. La randul lor, acestea din urma, pot fi: femei-sotii-mame si femei-mame (in cazul in care au divortat; au ramas vaduve) si fete-mame (cele care nu s-au casatorit).

Fetele-mame formeaza impreuna cu copilul sau copiii lor un gen de familie monoparentala: o familie in care mama este celibatara (statut dat de absenta casatoriei), dar in care ea are atributii extinse, indeplinand roluri parentale complexe si sustinand printr-un efort sporit economic si emotional copilul aflat in ingrijire.

Relatia mama-copil in acest caz este una cu atat mai problematica cu cat nu exista in sprijinul mamei nici un ajutor: din partea familiei, a prietenilor, vecinilor sau colegilor. Astfel de situatii devin de un dramatism extrem atunci cand mama nu are nici mijloace de subzistenta, neavand un venit din care sa se intretina si, mai mult, nici macar un adapost. Institutii guvernamentale si non-guvernamentale se implica luand sub ocrotire mama si copilul aflat in dificultate, urmarind integrarea sociala si dobandirea de catre acestia a unui mod de viata considerat normal.

" Este important de mentinut ca adolescentul zilelor noastre traieste intr-o lume tensionata, incarcata de schimbari socio-economice, politice, de restructurare a profesiunilor, de anulare si abolire a sistemului colonial, de intensiva urbanizare, de penetratie a revolutiei tehnico-stiintifice in toate laturile vietii sociale, de dezvoltare a electronicii, a opticii cibernetice si a exploziei informationale, dar si de amplificare a luptei popoarelor pentru libertate si independenta. Adolescentii intra in marele santier al culturii, stiintei, tehnicii, constructiilor concrete si participa la activiati productive, fapt ce urmareste cota de "comunicare." [2]

Un element psihologic esential care le diferentiaza pe adolescentele insarcinate de cele neinsarcinate se refera la prezenta unei perceptii defectuoase in relatia cu mamele lor. Ele simt ca sunt mai putin iubite, ca primesc mai putina afectiune si atentie, ca sunt respinse si controlate de mamele lor.