Noul terorism

Noul terorism

In evolutia terorismului, au survenite diferite mutatii, iar terorismul secolului XXI nu poate fi analizat fara a tine cont de aceste modificari. Pentru a intelege terorismul contemporan, exista cateva elemente-cheie:

Gruparile teroriste contemporane nu reprezinta entitati organizationale bine definite, care sa dispuna de un aparat de comanda vizibil, fiind mai degraba, organizatii amorfe, mai putin distincte;

Revendicarile gruparilor teroriste clasice erau clar cunoscute, fiind de natura politica, nationala sau religioasa. In prezent, pe masura ce aparatul de control si de comanda al gruparilor teroriste clasice s-au erodat, menbrii acestora au imbratisat ideea ca independenta actionala este benefica indeplinirii ambitioaselor tipuri de operatiuni planificate, remarcandu-se o dorinta sporita de a produce un numar masiv de victime, in mod nediscriminatoriu;

Pentru unele grupari, terorismul reprezinta mai putin un mijloc de a atinge un scop decat scopul insusi .

In terorismul inceputului de mileniu al Ill-lea predomina terorismul religios si de extrema dreapta .

"Noul' terorist de extrema dreapta nu se distinge prin calitatea de membru in grupari bine organizate, cu structuri ierarhice, nu participa la manifestari publice, cum ar fi marsurile in uniforme si nici nu manifesta o adeziune fatisa pentru ideologiile fasciste sau naziste. Mentorii ideologici nu sunt Hitler sau Mussolini sau alti ideologi de extrema dreapta din anii 1930 sau 1940 (desi au si acestia un rol important), ci William Pierce, Louis Beam si alti americani care cred in suprematia rasei caucaziene .

Departamentul de Stat al SUA mentioneaza ca cea mai mare amenintare terorista vine din zona statelor islamice. Gruparile teroriste fundamentalist-islamice au adoptat forma de organizare de tip retea, membrii acestora intalnindu-se doar pentru a comite un act terorist. Atentatele cu bomba de la inceputul anilor 1990, puse la cale de Grupul Islamic Armat algerian, au fost executate de o organizatie de tip retea, cu centrul de comanda si control in Londra, case conspirative in Belgia si sinte vizate in Franta. Aceiasi situatie o intalnim si in cazul atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001, cand teroristii au folosit ca centru de comanda orasul Hamburg si au comis atentate pe teritoriul SUA .

Gruparile teroriste de sorginte fundamentalist islamica au demonstrat ca dispersia geografica ofera securitatea necesara executarii cu succes a actiunilor, in vreme ce o ierarhie rigida, nu.

Modul de organizare tip retea este facilitat si de folosirea la o scara tot mai larga a tehnologiilor de comunicare si informare, care ofera gruparilor teroriste posibilitatea de a comunica in mod acoperit si la distante mari. Gruparile teroriste fundamentalist islamice au descoperit avantajele oferite de aceste tehnologii moderne. Dupa cum subliniaza Yehudit Barsky, analist in problema terorismului din Orientul Mijlociu: prin contrast cu controlul strict din majoritatea tarilor din Orientul Mijlociu, liderii gruparilor teroriste care si-au mutat domiciliul in Occident, nu au nici o problema in obtinerea de tehnologii de comunicare de ultima generatie. Imprastiati prin tot Occidentul, folosesc mijloace tot mai moderne de comunicare - casete audio si video, fax-uri, si mai nou Internetul .

Noul terorism, nu isi impune nicio limita si tinde sa provoace un numar cat mai mare de victime, din aceasta cauza reprezentand un pericol sporit. Daca ar fi sa-l citam pe Brian Jenkins, a ucide pur si simplu multi oameni a reprezentat arareori un obiectiv teroristTeroristii opereaza pe principiul utilizarii minimului de forta necesar. Considera inutila uciderea multor persoane, atata timp cat a ucide mai putin serveste, in mod suficient, scopurilor lor . Desi par pertinente in cazul teroristilor de orientare seculara, aceste argumente pierd din relevanta cand ne referim la teroristii motivati de imperative religioase. Astfel, atentatele de la 11 septembrie 2001 pot fi inscrise intr-un model diferit de terorism: un amalgam de indivizi, uniti prin credintele religioase si prin locul de rugaciune, care graviteaza unul spre celalalt pentru a duce la indeplinire o anumita operatiune. In principal, "teroristii cu jumatate de norma', precum grupurile dispersate de indivizi, pot fi influentati sau ghidati din umbra de anumite entitati straine guvernamentale sau non-guvernamentale, exercitarea unui control redus, din anumite centre de comanda, concretizandu-se in mai putine constrangeri asupra tintelor teroriste si in mai putine inhibitii asupra dorintei lor de a produce daune in mod nediferentiat .

Faptul ca amenintarea terorista contemporana ofera noi caracteristici se datoreaza atat evolutiei contextului strategic actual, cat si schimbarii de fond intervenite la nivelul vointei si al obiectivelor celulelor teroriste. In acest cadru, atentatele din 11 septembrie nu constituie doar o manifestare a noilor logici care structureaza domeniul terorismului, ci au si un efect incurajator, reusind sa mobilizeze, in lumea intreaga, grupuri diverse, care, prin acte teroriste comune, s-au alaturat si continua sa se alature organizatiei al-Qaeda, facand din ea o miscare ce nu poate fi controlata si cu atat mai putin invinsa.

Una din problematicile des vehiculate in literatuta de specialitate este legata de asertiunea ca momentul 11 septembrie 2001 reprezinta apoteoza unei noi forme de terorism concentrate pe milenara viziune a Apocalipsei .

Noul terorism inlatura dialogul sau negocierea, iar strategiile traditionale impotriva terorismului nu functioneaza in acest caz, pentru ca oamenii Jihadului, neavand un teritoriu de aparat, isi valideaza prin sacrificiu si atacurile pe care le executa, revendicarile cu privire la ostilitatea Occidentului fata de Islam .

Ian Lesser, acceptand specificitatea noului terorism in termenii ideologiei apocaliptice, largeste aceasta conceptie, prin includerea structurilor organizationale. El arata, in acest sens, ca vechea imagine a unui terorism profesional motivat de ideologie sau de dorinta pentru "eliberarea nationala", care opereaza in corcondantta cu o anumita agenda politica, nu a disparut definitiv, ci a fost completat sau inlocuit cu alte forme de terorism, in care difera atat motivatia, cat si actorii ori sponsorii .

CONCLUZII

Terorismul, considerat timp indelungat de catre experti ca o problema interna a unui stat, la sfarsitul secolului XX a evaluat in unul din cele mai periculoase fenomene pentru securitatea internationala. Astazi combaterea eficienta a terorismului international si diminuarea eventualelor consecinte dezastruoase ale acestuia sunt in lista celor mai arzatoare probleme din domeniul asigurarii securitatii statelor. Problema contracararii flagelului terorist poate fi solutionata doar prin unificarea si coordonarea eforturilor la nivel national si international.

Mijloacele folosite de teroristi sunt extrem de variate (rapiri de persoane, luari de ostatici, asasinate, producerea de explozii, distrugerea unor edificii publice, sabotarea cailor ferate, a instalatiilor industriale sau a mijloacelor de telecomunicatii, ruperea digurilor, otravirea apei, raspandirea bolilor contagioase etc.). Din arsenalul metodelor "traditionale' fac parte: atentatele asupra sefilor de state, atacurile asupra misiunilor diplomatice si diplomatilor acreditati, asupra personalitatilor politice sau altor persoane recunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor institutii publice sau intreprinderi comerciale, a avioanelor, fortelor de ordine s.a.

Potrivit informatiilor vehiculate prin mass-media, in prezent, in lume actioneaza peste 500 de organizatii si grupari teroriste de diferite orientari.

Dar, dincolo de statistici, realitatea este mult mai dureroasa. Atentatele din 11 septembrie 2001, asupra Statelor Unite, au aratat punctele vulnerabile ale actualului concept de securitate. Terorismul a aparut ca o modalitate de actiune a celor slabi impotriva celor puternici. Atacurile teroriste vizeaza in special securitatea populatiei, ca mijloc de presiune asupra statelor. In configurarea atacurilor nu este nevoie de un PIB de 6 trilioane de dolari sau de inalte performante in tehnologiile militare si spatiale. Principalii factori care conteaza sunt factorul uman si efectele psihologice. Activitatile teroriste pot fi puse in aplicare de orice persoana, fara a avea cunostinte speciale aprofundate. O bomba poate fi confectionata din materiale care pot fi procurate cu relativa usurinta.

Aceste actiuni se pot intampla oriunde. Terorismul poate imbraca diverse forme (atacuri chimice, atacuri cu bombe, otraviri in masa etc.). De cele mai multe ori, actiunile teroriste nu lovesc in forta militara a unui stat, ci in societatea civila. Scopul lor este implicarea emotionala a populatiei.

Aceasta face ca presiunea psihologica asupra statului sa fie mult mai puternica decat in cazul unui conflict militar clasic. Principalul obiectiv al actiunilor de acest gen este raspandirea fricii.

Teorismul este o realitate veche de cand lumea. Probabil prima caracterizare, sau mai precis prima autocaracterizare comportamentala a unui terorist apare in catehismul revolutionar scris de Neciaev - anarchist, membru al organizatiei clandestine Narodanaya Volya (Vointa Poporului)-cuprinde filosofia terorii concentrate, a personalismului nihilist, a nesociabilitatii acestui tip uman atat de diferit de majoritatea oamenilor, incat, pare a reprezenta o alta specie:

"Revolutionarul este un om dedicat. El nu are simpatii personale, nu are afaceri personale, nu are emotii, atasamente, proprietate sau nume. Totul in el este subordonat unui singur scop, unei singure pasiuni - revolutia (.).Revolutionarul se rupe de toate legaturile sale cu ordinea sociala, cu lumea, de legile acesteia, de morala si de cutume. Moralitatea sa consta in tot ceea ce contribuie la victoria cauzei sale. Morala publica este dispretuita. Imoral si criminal este tot ceea ce se interpune intre el si scopul sau. Zi si noapte el nu trebuie sa aiba decat un singur gand, o singura dorinta: distrugerea nemiloasa (.) el trebuie sa fie gata sa distruga tot ceea ce ii sta in cale."

BIBLIOGRAFIE

*** Departament of Defense Dictionary of Military and Associated Terms, United States Departament of Defense Office of Joint Chiefs of Staff Publication

***International Center for Migration Policy Development, The Relationship Between Organised Crime and Trafficking in Alies, Raport pregatit de Secretariatul Grupului de la Budapesta, iunie 1999

***The Global Century. Globalization and National Security - The Sinister Underbelly, Organized Crime and Terorism, vol.II, partea a IV-a, capitolul 35

*** United Nations General Assembly Resolution no.51/210, Measures to eliminate international terrorism

*** U.S. Code of Federal Regulations

Andreescu, Anghel (si colectivul), Terorismul international - Flagel al lumii contemporane, Editura M.A.I., Bucuresti, 2003

Aradavoaice, Gheorghe, Iliescu, Dumitru, Nita, Laurentiu Dan, Terorism, antiterorism, contraterorism, Editura Antet, Oradea, 1997

Aradavoaice, Gheorghe, Naghi, Gabriel, Nita, Dan, Sfarsitul Terorismului?, Editura Antet, Bucuresti, 2002

Barber, Benjamin, Schulz, Andrea, Jihad vs. McWorld: How Globalism and Tribalism are Reshaping the World, Ballantine Books, New York, 1996

Barna, Cristian, Terorismul, ultima solutie?,      Editura Top Form, Bucuresti, 2007

Barsky, Yehudit, Terror by Remote Control, Middle East Quarterly, National Academies Press, Washington, 2007

Bernard, Cheryl, Civil democratic Islam, partners, resources, and strategies, Rand Corporation, Santa Monica, 2003

Boaz, Ganor, Terrorism: No Prohibition Without Definition, International Policy Institute for Counter-Terrorism, Washington, 2001

Bodunescu, Ion, Terorismul - fenomen global, Casa Editoriala Odeon, Bucuresti, 1997

Bolton, John R., The International Aspects of Terrorism and Weapons of Mass Destruction, The Hudson Institute, Washington, 2002

Boroumand, Ladan, Boroumand, Roya, Terror, Islam and Democracy, American Political Science, Londra, 2005

Burgess, Mark, A Brief History of Terrorism, Center for defence information, Washington, 2003

Coranul, Editura Herald, Bucuresti, 2004

Cruceru, Maria, Muresan, Carmen, Bioterorismul si pandemiile - riscuri majore de securitate in secolul al XXI-lea, Editura TopForm, Bucuresti, 2010

Danziger, James N., Understanding the Political World. A Comparative Introsuction to Political Science, Editia a II-a, Longman, New York, 1994

David, Ion, Terorism ,Antiterorism, Mass-Media, Editura Detectiv, Bucuresti, 2007

Drake, C. J., The Role of Ideology in Terrorists' Target Selection, Terrorism and Political Violence, vol. 10, no.2, Londra, 1998

Fuller, Graham, The Future of political Islam, Palgrave Macmillan, Londra, 2003

Geamanu, Grigore, Drept international contemporan, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1964

Guelke, Adrian, The Age of Terrorism and the International Political System, I. B. Tauris, New York, 2004

Hlihor, Constantin, Istoria secolului XX, Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2002

Hoffman, Bruce, Holy Terror : The Implications of terrorism motivated by a religious imperative, Rand Corporation, 1993

Howard, Laurence, Terrorism Roots, Impact, Responses, Greenwood Publishing Group, USA, 1992

Huntington, Samuel P., Ciocnirea Civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, Bucuresti, 1997

Jackson, Brian Anthony, Aptitude for destruction, Frank Cass Publishing, Londra, 1997

James, Rose: How did this Happen: Terorism and the New War, Public Affairs, New York, 2007

Jekins, Brian M., High Technology Terrorism and Surrogate Warfare: The Impact of New Technology on Low-Level Violence, Rand Corporation, California, 1975

Kepel, Gilles, Jihad: the Trail of Political Islam, I. B. Tauris, New York, 2006

Langman, Lauren, Morris, Douglas, Islamic Terrorism.From Retrenchment to Ressentiment and Beyond, Loyola University Press, Chicago, 2002

Laqueur, Walter, A history of terrorism, Transaction Publishers, Londra, 2001

Laqueur, Walter, No End to War: Terrorisn in the Twenty-first Century, Continuum, New York, 2003

Laqueur Walter,      The New Terrorism.Fanaticism and the Arms of Mass Destruction, Oxford University Press, New York 1999

Lesser, Ian O., Countering the New Terrorism, Rand, Santa Monica, 1999

Linde, Edward V., Focus on Terrorism, Nova Publishers, Washington, 2001

Marret, Jean - Luc, Tehnicile Terorismului, Editura Corint, Bucuresti, 2002

Matthew, Morgan J., The Origins of the Terrorsim, Parametres, vol.34, no.1, 2004

Merari, Ariel, Terrorism as a Strategy of Insurgency, Terrorism and Political Violence, vol.5, no.4, Frank Cass Publishing, Londra, 1993

Miroiu, Andrei (coord.), Radu, Sebastian, Manual de Relatii Internationale, Editura Polirom, Bucuresti, 2006

Nassar, Jamal R., Globalization and Terrorism, Rowman & Littlefield, Washington, 2004

Nastase, A., Batalia pentru viitor, Editura New Open Media, 2000

Pascu, I.M., Combating Terrorism. NATO and Transatlantic Dimension, Bucuresti, Institutul pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara, 2002

Paz, Reuven, The Global Jihad Brotherhood: Egiptian Islamic Jihad and the Islamic Movement of Uzbekistan, Policywatch, No. 561, September 24, 2001

Pisano, V. S., The Dynamics of Subversion and Violence in Contemporary Italy, Hoover Institution Press, California, 1987

Rapoport, David C., Fear and Trembling: Terrorism in Three Religious Traditions, American Political Science Review, vol.78, no.3, Los Angeles, 1984

Raufer, X., Dictionnaire technique et critique des nouvelles menaces, Le tour du monde des islamistes, L' Histoire, nr. 224, 1998

Romaskin, P. S., Crimele de razboi ale imperialismului, Editura de stat pentru literatura economica si juridica, Bucuresti, 1955

Roy, Olivier, Globalized Islam, The Search for a New Ummah, Columbia University Press, New Review, New York, 2004

Russel, E., Flagelul svasticii, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1956

Schmid, Alex P.,      Jongman, Albert J, Political Terrorism, NorthHolland Publishing Company, Amsterdam, 1988

Servier, Jean, Terorismul, Editura Institutul European, Bucuresti, 2002

Smelser, Neil J., Mitchell, Faith, Terrorism: Perspectives from the Bihavioral and Social Sciences, National Academies Press, Washington, 2002

Sterling, Claire, The Terror Network, Henry Holt & Co, New York, 1981

Stern, Jessica, The Ultimate Terrorists, Cambridge, Harvard University Press, 2001

Steven, Simon, The New Terrorism: Securing the Nation against a Messianic Foe, Brookings Review, vol.21, no.1, 2003

Thackrah, John R, Encyclopedia of Terrorism and Political Violence, Editura Routledge & Kegan Paul, New York, 1987

Whittaker, David J., Terrorism:Understanding the Global Threat, Longman, Londra, 2003

Wilkison, Paul, Terrorism: International Dimensions in Contemporany Terrorism, Facts on File, Routledge, New York, 1986