STRUCTURA ACTIUNII SOCIALE

STRUCTURA      ACTIUNII SOCIALE

Structura actiunii sociale se compune din:

AGENT (actor) - element al realitatii sociale interesat sau impulsionat de producerea unor transformari in temeiul unui scop in relatia cu comportamentul altor persoane; este reprezentat de clase sociale, grupuri politice, economice, morale, religioase;

OBIECT - cel asupra caruia actioneaza agentul, determinand sau nu reactia acestuia, prin acceptare, respingere sau negociere; intre agent si obiect este o relatie de influentare reciproca, obiectul prezentand propria actiune asupra agentului social, deoarece obiectul insusi reprezinta un agent social;

SCOP - parintele actioneaza asupra copilului pentru a-l socializa cu normele si normele proprii modului sau de viata; un partid politic orienteaza comportamentul electoral al unei colectivitati rurale; un medic intervine in tratamentul unei boli.

Sociologic, actiunea sociala se caracterizeaza prin:

intentionalitate sau angajare voluntara;

rationalitate;

institutionalizare, sistem de legitimare prin institutii specifice.

III. RATIONALITATEA ACTIUNII SOCIALE

Rationalitatea exprima modul in care scopurile sunt sustinute de normele si valorile umane existente in societate, este proprie comportamentului uman, care se conformeaza valorilor instituite de societate.

DEFINITII:

-Definitia ingusta: un comportament este rational atunci cand se intemeiaza pe motive obiective (ex.: conducerea automobilului se face de catre sofer, asigurandu-se ca nu produce accident sau ca el insusi nu se accidenteaza);

-Definitia larga - K. Popper - este rational orice comportament indiferent de natura motivelor care-l determina;

-Definitia intermediara - este rational orice comportament disponibil la o explicatie.

LIMITE ale definitiilor, observate de catre R. Boudon:

-pentru definitia ingusta: lasa loc ideii despre comportamentele irationale pe care insa majoritatea oamenilor le-ar considera rezonabile;

-pentru definitia larga: concepe ca rationale comportamente ce tin de fanatism sau nebunie;

-pentru definitia intermediara: aceasta nu poate fi exprimata in termenii logicii formale.

Sociologul francez considera ca definitia semantica a notiunii de rationalitate ar permite fiintarea mai multor tipuri de rationalitate:

-utilitara - bazata pe interes sau preferinte;

-teleologica - expresie a celui mai bun mijloc in realizarea obiectivului ales;

-axiologica - adica un comportament rezulta dintr-un prncipiu normativ;

-traditionala - realizata pe baza comportamentului traditional;

-cognitiva - bazata pe comportamentul exprimat de o teorie in care agentul social crede intemeiat pe anumite motive.