ANALIZA EvolutiEI fluxurilor investitionale internationale CONTEMPORANE

Trasatura dominanta a fluxurilor de investitii externe conturata in ultimele doua decenii ale secolului al XX-lea a fost intensificarea intr-un ritm fara precedent a fluxurilor de investitii externe directe. Astfel, dupa un varf inregistrat la nivelului anului 2000, aceasta tendinta isi modifica directia, primii ani ai secolului al XXI-lea caracterizandu-se printr-un regres al acestor fluxuri. Aceste doua afirmatii sunt sustinute de datele prezentate in tabelele 2.2 si 2.3.

Evolutia indicatorilor investitiilor externe directe si ai productiei internationale,

in perioada 1982-2003, (in mld.USD)

Tabelul nr.2.2

Sursa World Investment Report 2004, UNCTAD,Geneva 2004

Evolutia indicatorilor investitiilor externe directe si ai productiei internationale,

in perioada 1986-2003, (in procente)

Tabel 2.3

Sursa World Investment Report 2004, UNCTAD,Geneva 2004

Datele prezentate in tabelele 2.2 si 2.3 evidentiaza faptul ca, incepand cu anii '80 si pana la nivelulul anului 2000, fluxurile[1] de investitiile externe au devenit componente tot mai importante ale circuitului economic mondial, inregistrand ritmuri de crestere superioare altor indicatori ai dezvoltarii economice mondiale (PIB, exporturile sau investitiile interne). Astfel pentru aceasta perioada, putem afirma ca fluxurile de IED au reprezentat cea mai dinamica componenta a economiei mondiale. In continuare, sunt prezentate detaliat respectivele evolutii.

In perioada 1980-1990, fluxurile de IED au crescut de 4 ori, cu un ritm mediu anual de 15%. In cadrul acestui deceniu, intre anii 1983-1989, s-a inregistrat cea mai accelerata crestere, ritmul mediu de crestere fiind de 29%.

In deceniul , se continua tendinta deceniului anterior, fluxurile totale de IED dublandu-se in perioada 1992-1997 (400 mld.USD) dupa ce se dublasera in urma cu 5 ani. Cresterea continua inregistrata in acest deceniu de aceste fluxuri, atat ca ritm cat si ca volum, a reprezentat cea mai lunga perioada de crestere neintrerupta din ultimii 30 de ani

Incepand cu anul 2001, fluxurile mondiale de IED au inceput sa regreseze, 2001 fiind anul care intrerupe evolutia ascendenta ritmurilor de crestere inregistrate pana atunci de acest indicator. Astfel, dupa o reducere cu 40,9% in anul 2001 fata de 2000, in anul 2002 se inregistreaza o reducere de 21% fata de 2001. In anul 2003, volumul total al IED a atins doar 560 mld.USD, fiind cel mai redus nivel din 1998.

Impactul economic al filialelor CTN (ca principala forma a IED) poate fi masurat prin si rezulta din:

vanzarile in strainatate - in anul 2003, vanzarile filialelor in strainatate ale CTN-urilor au fost de aproximativ 17.600 mld. USD, adica aproape de doua ori mai mari decat exporturile mondiale (9.200 mld.USD), in comparatie cu anul 1990 cand vanzarile si exporturile au fost aproximativ egale (5.600 fata de 4.300 mld.USD); aceste cifre demonstreaza importanta sporita a IED, comparativ fluxurile comerciale internationale, in furnizarea de bunuri si servicii catre pietele externe;

numarul de angajati - in anul 2003, filialele in strainatate insumau peste 54 mil. de angajati, in comparatie cu 24 mil. din 1990;

stocul extern al investitiilor externe directe a crescut de la 1.700 mld.USD, in 1990, la 8.200 mld.USD, in 2003;

filialele in strainatate realizeaza 1/10 din PIB mondial si 1/3 din exporturile mondiale. Mai mult decat atat, daca s-ar lua in considerare valoarea activitatilor CTN-urilor din intreaga lume asociate cu acordurile non-equity (de exemplu, subcontractari internationale, licente), atunci CTN-urile ar detine o parte si mai mare in acesti indicatori agregati la nivel mondial.

Principalii factori care stau la baza cresterii explozive a fluxurilor de IED in ultimele decenii ale secolului al XX-lea sunt:

evolutiile structurale din economia mondiala catre internationalizarea si globalizarea activitatilor economice;

cresterea economica sustinuta a statelor dezvoltate:

in perioada 1983-1989, evolutia fluxurilor de IED s-a datorat semnificativ cresterii economice inregistrate de tarile dezvoltate, pentru ca scaderea fluxurilor de IED in 1991-1992 sa apara ca rezultat al recesiunii din aceste state;

tarile dezvoltate reprezinta principala origine, dar si destinatie pentru cea mai mare parte a capitalului investitional;

schimbarile intervenite in politicile economice ale statelor:

daca in anii '60 si '70 se manifesta o tendinta de intarire a controlului national asupra CTN-urilor, incepand cu anii `80, au fost adoptate politici tot mai liberale, de deschidere fata de IED si ulterior de atragere a capitalului strain, in contextul intelegerii efectelor de antrenare ale prezentei CTN-urilor pentru tarile gazda;

deschiderea economiilor tarilor din Europa Centrala si de Est, in special prin declansarea unor masive procese de privatizare;

demersurile de adancire a integrarii in Europa Occidentala si in America de Nord;

sporirea numarului de acorduri intre firme, ca o componenta a efortului de pozitionare strategica si/sau restructurare a CTN-urilor:

in perioada 1980-1996, au fost incheiate 8.260 de acorduri intre firme din domenii tehnologice de varf, in special in industria informatica, farmaceutica si in industria automobilelor.

Printre factorii care au determinat intreruperea ritmurilor pozitive de crestere a fluxurilor de IED, incepand cu anul 2001 amintim:

incetinirea cresterii economice in cea mai mare parte a regiunilor globului;

perspective incerte in ceea ce priveste reluarea ritmurilor pozitive de crestere a acestora, cel putin pe termen scurt;

caderea burselor de valori;

reducerea profitabilitatii corporatiilor transnationale;

incetinirea ritmului de restructurare in unele industrii;

reducerea proceselor de privatizare din unele tari;

prabusirea valorii fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere.

In ultimele doua decenii, alaturi de fluxurile de investitii externe directe, s-au afirmat si investitiile de portofoliu. Astfel, in perioada 1982-1999 aceste fluxuri au cunoscut cresteri impresionante. In 1999, din valoarea totala a fluxurilor investitionale internationale, 80% erau investitii de portofoliu. Datele prezentate in tabelul 2.4 vin sa demonstreze volumul important de resurse transferate prin intermediul acestor fluxuri financiare internationale, precum si semnificativele ritmuri anuale de crestere ale acestora.

Evolutia structurii fluxurilor investitionale internationale

Tabelul nr.2.4

Sursa:UNCTAD, World Investment Report 2000:

Cross-border Mergers and Acquisitions and Development.

O trasatura care s-a evidentiat in ultimele doua decenii este inversarea relatiilor dintre fluxurile comerciale mondiale si cele ale investitiilor externe directe. Pana la nivelul anilor '80, firmele producatoare abordau pietele externe, intr-o prima etapa, prin relatii comerciale cu partenerii din alte tari, pentru ca ulterior sa decida asupra efectuarii de investitii externe directe à comertul preceda investitiile externe directe. Exemplul clasic este cel al Japoniei, care a inceput sa investeasca in SUA dupa circa 20 ani de relatii comerciale intense.

In prezent, complexitatea relatiilor externe ale tarilor lumii face aproape imposibila identificarea unei anumite etapizari a relatiilor comerciale si investitionale externe. Astfel, in multitudinea tipurilor de relatii externe putem intalni situatii in care: relatiile comerciale preced investitiile externe directe; investitiile externe directe conduc la derularea de relatii comerciale; investitiile externe directe substituie relatiile comerciale sau invers. In acest context, nu se mai poate nici macar sa se cuantifice in ce proportie cele doua fluxuri se completeaza una pe cealalta. La nivelul anului 2003, circa 33%[2] din volumul comertului mondial era asigurat de cele peste 61.000 de societati transnationale cu cele circa 900.000 de filiale. Pentru anul 2000, studiile efectuate de UNCTAD au relevat ca fiecarui dolar investit in strainatate ii corespundeau circa 6 dolari in fluxurile comerciale internationale, iar la nivelul anului 2003, rezultatul era de 16,5 dolari.

Fenomenul de globalizare din ultimul deceniu a determinat o multiplicare a posibilitatilor de care poate dispune o firma in a patrunde pe o piata straina. Sistemele de productie internationala promovate de CTN, desfasurandu-se simultan in mai multe tari, au evoluat catre retele internationale integrate de comert si productie. Accesul la bilaterale resursele mondiale si organizarea productiei in mod eficient in functie de pietele nationale si regionale au fost facilitate si de acordurile privind libera circulatie a capitalurilor, de prevederile Organizatie Mondiale a Comertului si de prevederile acordurilor.

Topurile mondiale anuale ale principalilor investitori si ale destinatiilor acestora nu sunt suficiente pentru conturarea unor trasaturi ale fluxurilor de investitii externe directe, oricand o mare preluare multinationala, o investitie de proportii in strainatate sau o conjunctura nefavorabila putand distorsiona cifrele la nivelul unui an si producand in consecinta schimbari de pozitii in ierarhiile mondiale. Astfel, stocul cumulat al investitiilor externe directe pentru un interval de timp este considerat a fi cel mai relevat indicator pentru identificarea unor tendinte pe termen lung, comparativ cu fluxurile anuale de investitii externe directe.

Importanta acestui indicator decurge din impactul pe termen mediu si lung al IED asupra dezvoltarii economice, avand in vedere ca stocul existent de IED are capacitatea de a se autoregenera. Stocul de IED constituie o baza productiva considerabila, generatoare de venituri si fluxuri ulterioare de IED. In tabelul 2.5 este prezentata evolutia stocurilor interne si externe de investitii externe directe pe principalele categorii de tari, in perioada 1980-2003.

Stocului intern si extern de investitii externe directe, pe regiuni

in perioada 1980-2003 (in mld. USD)

Tabelul nr. 2.5.

Sursa World Investment Report 2004, UNCTAD,Geneva 2004

In figura 2.1. sunt reprezentate fluxurile ;i stocurile externe reciproce de IED in cadrul Triadei (SUA, UE, Japonia).

Fluxurile de IED si stocul extern total de IED in cadrul Triadei, in 2001

(in miliarde USD)

Figura nr.2.1

Sursa UNCTAD, World Investment Report, 2003

Din datele prezentate in tabelul 2.5 si figura 2.1 se evidentiaza pozitia dominanta a tarilor dezvoltate, si in special ale Triadei, atat din punct de vedere al stocului intern, cat si extern, de investitii externe directe, ceea ce confirma afirmatiile facute in ceea ce priveste evolutia fluxurilor de investitii externe directe.

In aprecierea performantelor in materie de IED se pot utiliza alti doi indicatori extrem de relevanti: Indicele performantelor IED si indicele potentialului de IED.

Indicele performantei IED reprezinta o masura a extinderii IED la nivelul tarilor gazda. Indicele performantei IED (Ip) ierarhizeaza tarile in functie de volumul atras de IED raporat la dimensiunea economiilor lor, calculat ca raport intre ponderea participarii tarii respective la intrarile globale de IED (%IED) si ponderea ei in PIB-ul global (%PIB).

O valoare supraunitara indica ca tara atrage mai multe IED comparativ cu dimensiunea ei economica, iar o valoare subunitara arata ca primeste mai putin (o valoare negativa indica ca investitorii straini au dezinvestit in acea perioada). In concluzie, o valoare ridicata a indicelui semnifica succesul tarii respective in competitia privind atragerea IED.

Indicele performantei IED, in perioada 1988-2003

Tabelul nr.2.6

Sursa: UNCTAD.

Pe tari, in topul primilor 20 de performeri in domeniu, 3 proveneau din tari dezvoltare, 2 din Asia de Est, 5 din Europa de Est in tranzitie si 10 din alte tari in dezvoltare. In 2003, Belgia si Luxemburg conduc clasamentul incicelui de performanta a IED, iar intre tarile in dezvoltare se remarca China care ocupa pozitia 37, din cauza ponderii reduse a intrarilor de IED in PIB-ul acesteia. Din acest punct de vedere, Romania se claseaza pe locul 62 mondial din totalul a 140 de tari luate in studiu.

Indicele potentialului IED este compus din media a 12 variabile structurale, masurate sub forma unui scor intre 0-1:

PIB-ul/locuitor;

rata de crestere a PIB-ului;

ponderea exporturilor in PIB;

infrastructura de telecomunicatii (media liniilor telefonice la 1000 de locuitori si numarul telefoanelor mobile la 1000 de locuitori);

consumul de energie pe locuitor;

ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea in venitul national brut;

ponderea studentilor in toatlul populatiei;

riscul de tara;

ponderea exporturilor de resurse naturale in totalul mondial;

ponderea importurilor de componente electronice si auto in totalul mondial;

ponderea exportului de servicii in totalul mondial;

ponderea stocul intern de IED in totalul mondial.

Topul tarilor in functie de indicele potentialului de IED,

in perioada 1988-2002

Tabelul nr.2.7

Dupa cum se poate observa in tabelul 2.7, prin prisma potentialului de atragere de IED, nu se inregistreaza evolutii spectaculoase. Potrivit acestui criteriu, China se situeaza pe locul 39.

O comparatie intre performantele nationale in functie de indicele potentialului de IED si indicele performantelor IED reliefeaza o discrepanta intre actualul nivel al IED si variabilele structurale care le determina. Astfel, tarile pot fi grupate intr-o matrice impartita in patru cadrane dupa cum urmeaza:

In primul grup se includ multe tari dezvoltate, tarile recent industrializate si tarile in tranzitie avansate si cateva tari in dezvoltare. Ultimul grup include in principal economiile sarace, instabile, tarile afectate de socuri (precum Argentina, Indonezia). De asemenea, exista multe economii de mari dimensiuni, precum India sau Nigeria, si tari bogate in resurse, precum Venezuela, care din diferite motive, nu reusesc sa atinga reale performante in domeniul IED comparativ cu potentialul lor. In cea de-a treia grupa pot fi incluse: SUA, Australia, Egipt, Italia, Japonia, Republica Coreea de Sud, Republica Africa de Sud, Taiwan si Thailanda.