Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Statistica

ANALIZA FUNCTIONALA PE BAZA FONDULUI DE RULMENT SI A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

finante



+ Font mai mare | - Font mai mic



ANALIZA FUNCTIONALA PE BAZA FONDULUI DE RULMENT SI A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

Clasamentul functional al operatiilor realizate intr-o intreprindere permite calculul a patru indicatori semnificativi:

Fondul de rulment;



Necesarul de fond de rulment de exploatare;

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii;

Trezoreria neta.

1. Analiza fondului de rulment

Deciziile privind fondul de rulment se bazeaza pe analiza structurala a acestuia. Principalele probleme ale analizei fondului de rulment sunt:

Conceptul de fond de rulment si semnificatia sa in analiza financiara;

Cauzele variatiei fondului de rulment;

Interpretarea marimii fondului de rulment.

1.1. Conceptul de fond de rulment

Fondul de rulment reprezinta un indicator clasic, frecvent utilizat in analiza financiara. Continutul si interpretarea acestuia au evoluat in functie de utilizator. In pofida varietatii de calificative adaugate notiunii de fond de rulment (brut, economic, total, propriu, strain, etc.), in teoria economica s-au impus conceptele de fond de rulment net (sau fond de rulment patrimonial), respectiv fond de rulment net global.

Fondul de rulment net se calculeaza pe baza bilantului patrimonial, folosind una din relatiile de mai jos:

Fond de rulment net = Capital permanent - Active imobilizate

sau

Fond de rulment net = Activ circulant - Datorii pe termen scurt

Majoritatea lucrarilor de referinta[1] prezinta insa fondul de rulment sub acceptiunea de fond de rulment net global (FRNG), calculat pe baza bilantului functional.

Resursele utilizate pentru finantarea activelor trebuie sa ramana in intreprindere pentru o perioada de timp cel putin egala cu durata lor de viata. Dupa aceasta regula, resursele stabile servesc la finantarea activelor aciclice stabile, in timp ce datoriile finanteaza activele circulante, ciclice.

In realitate, in practica economica nu exista o simetrie intre datoriile exigibile si activele lichide. De aceea, din motive de securitate financiara, resursele stabile brute ale unei intreprinderi servesc pe de o parte pentru finantarea activelor stabile, durabile, brute, iar pe de alta parte pentru finantarea unor nevoi ciclice legate de exploatare.

Fondul de rulment net global este definit ca acea parte a resurselor aciclice (stabile) alocata pentru finantarea activelor ciclice.

FRNG poate fi calculat:

a)      pornind de la pasiv

FRNG = Resurse stabile(RS) - Active stabile(AS)

FRNG = [Capital propriu (-dividende) + Rezultatul exercitiului + Rezerve + Cvasi (-fonduri proprii) + Resurse imprumutate stabile] - [Active aciclice stabile]

b)      pornind de la activ

FRNG = Active ciclice - Datorii de functionare

sau

FRNG = [Active ciclice de exploatare + Active ciclice din afara exploatarii + Trezoreria de activ] - [Resurse ciclice de exploatare + resurse ciclice in afara exploatarii + Trezoreria de pasiv

Resursele stabile sunt formate din:

resurse stabile proprii:

de origine interna: rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului, amortizarile, provizioanele;

de origine externa: capitalul social, prime legate de capital, subventii pentru investitii;

resurse stabile imprumutate: imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, credite bancare pe termen mediu si lung; alte imprumuturi si datorii asimilate.

De aceea, in structura FRNG se disting doua componente: partea formata numai din capitaluri proprii si asimilate si partea formata din resurse imprumutate. In aceste conditii:

FRNG =Fondul de rulment propriu + Fondul de rulment strain

Fondul de rulment este o necesitate pentru majoritatea intreprinderilor. El constituie o marja de securitate pentru intreprindere si pentru creditorii sai, o premisa a asigurarii independentei financiare fata de terti.

1. Cauzele variatiei fondului de rulment global

Fondul de rulment se modifica datorita variatiei posturilor de activ, respectiv de pasiv implicate in determinarea lui. Studiul acestor variatii prezinta interes in analiza deoarece permite cunoasterea politicii economice a intreprinderii si mai ales a celei financiare.

Astfel, cresterea FRNG se poate realiza fie prin sporirea resurselor stabile, fie prin reducerea activelor activelor durabile.

a)      Sporirea resurselor stabile poate fi rezultatul unor decizii pe linia:

cresterii aportului asociatilor (in numerar sau in natura);

cresterea rezultatului exercitiului, respectiv a rezultatului afectat rezervelor si rezultatului reportat;

obtinerii de subventii;

cresterii, in situatii justificate, a provizioanelor;

cresterii datoriilor financiare (prin emisiuni de obligatiuni, prin contractiarea de noi credite pe termen lung);

b) Reducerea activelor imobilizate nu reprezinta un scop in sine, pentru ca ea are implicatii directe asupra capacitatii productive si a volumului de activitate al intreprinderii. Totusi, reducerea justificata a activelor imobilizate prin: vanzarea de active, incasarea unor titluri, diminuarea unor active fara valoare etc., conduce la sporirea fondului de rulment.

Reducerea FRNG poate fi determinata de scaderea resurselor stabile prin:

distribuirea de dividende;

inregistrarea de pierderi;

reintegrarea subventiilor pentru investitii;

anularea provizioanelor reglementate;

scaderea amortizarilor;

rambursarea datoriilor;

reducerea sau anularea diferentelor de conversie pasiv etc.

1.3. Interpretarea marimii fondului de rulment

In pofida numeroaselor tentative ale specialistilor, este imposibil de a defini nivelul "normal" al fondului de rulment aplicabil tuturor intreprinderilor. Asa cum se precizeaza in teoria economica[2], nivelul fondului de rulment trebuie apreciat in functie de doua criterii contradictorii: solvabilitatea si eficacitatea.

Criteriul solvabilitatii obliga intreprinderea sa-si asigure mijloacele financiare necesare achitarii datoriilor scadente. In aceste conditii, intreprinderea este tentata sa-si asigure un fond de rulment suficient de ridicat, astfel incat ea sa poata face fata in orice moment platilor scadente.

Daca criteriul solvabilitatii ar fi singurul criteriu al rationamentului financiar, atunci ar insemna ca intreprinderile se gasesc intr-o situatie confortabila atunci cand au un fond de rulment maxim.

Dar, in conditiile caracterului limitat, restrictiv al resurselor, fiecare intreprindere cauta sa le utilizeze cat mai eficient cu putinta. Capitalurile permanente sunt purtatoare ale unui cost si ca atare utilizarea lor rationala constituie un imperativ major. Utilizarea rationala a resurselor presupune folosirea unei parti cat mai mari din resursele stabile pentru a mari capacitatile de productie, vanzarile, rezultatele. Satisfacerea criteriului eficacitatii conduce la minimizarea fondului de rulment. In practica economica, intreprinderile realizeaza de regula un compromis intre cele doua imperative, ponderea fiecaruia fiind dependenta de sectorul de activitate, de politica financiara a intreprinderii in faza de maturitate a acesteia, etc.

In analiza financiara, pentru aprecierea nivelului FRNG, se recomanda urmatoarele metode:

a)      analiza in corelatie cu specificul sectorului de activitate;

b)      analiza prin metoda ratelor;

c)      analiza prin raportare la necesarul de fond de rulment.

a) Sectorul de activitate are, in toate cazurile, o influenta hotaratoare asupra valorii fondului de rulment.

In industria grea si in domeniile cu ciclu lung de fabricatie se impune existenta unui fond de rulment important, in masura sa asigure finantarea activelor stabile (care au o valoare si o pondere ridicata) si partial a nevoilor de exploatare.

Pentru intreprinderile cu ciclu de fabricatie de 3-6luni, fondul de rulment trebuie sa finanteze circa 40% din activul sau circulant[3].

Pentru intreprinderile industriale fara probleme specifice legate de stocuri, care se incadreaza in termene de productie normale, fondul de rulment "normal" reprezinta 10% din cifra de afaceri sau 20% din activul circulant.

In sfera distributiei, activitatea se poate desfasura in conditii normale cu un fond de rulment foarte mic sau chiar negativ. Aceasta se explica prin faptul ca in acest sector creantele au o pondere mai mare si o rotatie relativ mai lenta.

In sectorul serviciilor se impune existenta unui fond de rulment, chiar daca intreprinderile respective nu dispun de stocuri. Acest fond de rulment are rolul de a ajusta decalajul dintre durata creantelor si a datoriilor.

b)      Principalele rate ale fondului de rulment folosite in analiza financiara sunt:

Aceasta rata indica "marja de securitate a intreprinderii". Specialistii apreciaza ca pentru majoritatea intreprinderilor aceasta rata trebuie sa fie egala cu 30 pana la 90 de zile.

R2 masoara partea activelor circulante finantata din resurse stabile

R3 reprezinta rata de acoperire a necesarului de fond de rulment.

Analiza necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment reprezinta suma necesara finantarii decalajelor in timp, intre fluxurile reale si fluxurile de trezorerie legate de activitatea de exploatare:

Necesarul de fond Nevoile de finantare generate de - Resursele generate de

de rulment operatiunile ciclice operatiunile ciclice

Necesarul de fond de rulment are doua componente: necesarul de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) si necesarul de fond de rulment din afara exploatarii (NFRAE).

NFR = NFRE + NFRAE

Necesarul de fond de rulment pentru exploatare reprezinta acea parte a activelor ciclice de exploatare care nu este acoperita prin resurse de aceeasi natura (ciclice) si care trebuie finantata din resursele durabile ale intreprinderii:

NFRE = Active ciclice de exploatare - Resurse ciclice de exploatare

Calculul necesarului de fond de rulment pentru exploatare implica activele, respectiv pasivele ciclice corespunzatoare, astfel:

Stocuri

(+) Creante de exploatare

(inclusiv: efectele scontate neajunse la scadenta,

diferentele de conversie,

cheltuielile inregistrate in avans aferente exploatarii);

(+) Cheltuieli inregistrate in avans privind exploatarea;

(-) Furnizori;

(-) Datorii fiscale si sociale aferente exploatarii;

(-) Venituri inregistrate in avans din exploatare;

(=) Necesarul de fond de rulment pentru exploatare

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii corespunde acelor active utilizate in ciclul din afara exploatarii, care nu sunt finantate cu resurse ciclice si care trebuie acoperite cu capitaluri permanente:

NFRAE = Active diverse - Resurse diverse

Creante in afara exploatarii

(+) Titluri de plasament;

(+) Cheltuieli inregistrate in avans din afara exploatarii;

(-) Datorii din afara exploatarii;

(-) Venituri inregistrate in avans din afara exploatarii;

(=) Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii

Marimea necesarului de fond de rulment depinde de:

natura sectorului de activitate si durata ciclului de exploatare;

nivelul de activitate;

structura exploatarii (de ponderea consumurilor provenind de la terti in CA);

durata de rotatie a activelor si a pasivelor;

sezonalitatea activitatii;

reglementarile legale privind termenele de plata;

modul de organizare si asigurare a gestiunii intreprinderii.

Necesarul de fond de rulment cunoaste fluctuatii importante in timpul derularii ciclului de exploatare. In mod frecvent necesarul de fond de rulment pentru exploatare are urmatoarea evolutie:


NFR pentru exploatare


NFR (minim)


Durata ciclului de exploatare

Evolutia necesarului de fond de rulment pentru exploatare

Din grafic se deduce existenta unei componente stabile a necesarului de fond de rulment. Aceasta trebuie finantata din resurse stabile, adica fie din capitalul propriu, fie din imprumuturi pe termen mediu si lung. Intr-o maniera generala, cu cat ciclul de exploatare este mai lung, cu atat decalajul dintre fluxuri este in detrimentul intreprinderii, cu atat creste necesarul de fond de rulment. In conditiile unei structuri date a ciclului de exploatare, necesarul de fond de rulment depinde de nivelul de activitate; cu alte cuvinte, daca cifra de afaceri creste, necesarul de fond de rulment inregistreaza aceeasi tendinta:


C A CA

NFR

NFR

Timp

Legatura dintre CA si NFR


C A CA

NFR


NFR


Timp

Legatura dintre CA si NFR

In practica, la o structura data a cilcului de exploatare, se constata ca raportul dintre NFR si CA este relativ constant, avand o variatie rar superioara a 10-15%

In marimea necesarului de fond de rulment se reflecta de asemenea deficientele de organizare a ciclului de exploatare: facturarea cu intarziere a clientilor, puterea slaba de negociere cu clientii si cu furnizorii, alegerea necorespunzatoare a acestora.

Analiza necesarului de fond de rulment de face si prin metoda ratelor. Cele mai utilizate sunt:

a)      Rata NFR

Exista o stransa legatura intre NFR si CA, pentru ca nivelul vanzarilor impune detinerea de stocuri, acordarea unor credite-clienti, respectiv obtinerea unor credite furnizor. Diminuarea acestei rate se apreciaza favorabil, semnificand o ameliorare a trezoreriei. Rata NFR se poate calcula distinct pentru exploatare si pentru operatiunile din afara exploatarii.

a1)

a2)

b)      Rata de acoperire a NFR prin FRNG

Aceasta rata da o imagine, in termeni financiari, a derularii ciclului de exploatare. Daca R2>1, inseamna ca fondul de rulment a finantat integral NFR si o parte din trezoreria de activ.

c)      Rata de finantare a NFR prin trezorerie

Duratele de rotatie indica ritmul reinnoirii diferitelor elemente care compun necesarul de fond de rulment. Ele se calculeaza in zile, dupa formula generica:

Aceasta metoda de determinare a nevoii de fond de rulment este cunoscuta sub denumirea de "metoda expertilor contabili".

Interpretarea ratelor de gestiune trebuie sa se faca cu prudenta, sa se identifice cauzele variatiilor inregistrate. Astfel, modificarea variatiei stocurilor poate fi explicata analitic pe baza modelelor factoriale. De asemenea, in analiza trebuie sa se aiba in vedere situatiile conjuncturale. O crestere anormala de stocuri poate proveni din aprovizionari speculative ce pot reprezenta in timp o buna afacere, desi pe moment creste riscul de insolvabilitate. O crestere a duratei de rotatie a clientilor poate proveni din dificultati de incasare a acestora, dar si din extinderea exportului, unde termenele acordate clientilor sunt mai ridicate.

3. Fondul de rulment patrimonial: semnificatia in termen de

echilibru financiar

In acceptiunea patrimoniala, activul si pasivul sunt formate din doua mari mase:

o masa relativ permanenta (cu o durata mai mare de un an), formata din activul imobilizat (AI) si capitalul permanent(CP);

o masa mobila (cu o durata mai mica de un an), alcatuita din activul circulant (AC) si obligatiile pe termen scurt (DTS).

AI

AC

 

CP

DTS

 



FR


Structura generala a bilantului patrimonial

Potrivit teoriei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca asigura echilibrul maselor de aceeasi durata, daca respecta urmatoarele reguli financiare:

Activ imobilizat (AI) = Capital permanent (CP) ;

Activ circulant (Ac) = Datorii pe termen scurt (DTS) .

Respectarea stricta a acestor ecuatii de echilibru presupune o activitate fara intreruperi si de o regularitate perfecta in privinta incasarilor si platilor. Cu alte cuvinte, intreprinderea trebuie sa dispuna la fiecare scadenta a unei obligatii de disponibilitati suficiente pentru a le achita. Realizarea practica a acestor cerinte este dificila deoarece activele (ca intrari potentiale de fonduri) si pasivele (ca iesiri potentiale de fonduri) sunt asimetrice din punct de vedere al riscului. In timp ce exigibilitatea obligatiilor pe termen scurt este certa, transformarea activului in disponibilitati este aleatoare, putand fi perturbata de o serie de factori economici, financiari si conjuncturali. Aceasta asimetrie impune necesitatea constituirii unei rezerve, a unei marje in masura sa faca fata neregularitatilor de scadenta, cunoscuta in teoria economica sub denumirea de fond de rulment patrimonial.

Fondul de rulment poate fi definit:

a) pornind de la elementele cuprinse in partea superioara a bilantului

FR = CP - AI

in care:

CP = capital permanent

AI = active imobilizate

Reluand secvential graficul anterior, obtinem:

 

Prin urmare fondul de rulment reprezinta acea parte din capitalul permanent care depaseste valoarea activelor imobilizate nete si poate fi afectata finantarii activelor circulante.

CP


Fond de rulment

Ai net


t0 t1 t2 t3 t4 t5 t6 Timp

Evolutia fondului de rulment

b) pornind de la elementele de la baza bilantului:

FR = AC - DTS

FR

AC

DTS

 


Fondul de rulment reprezinta excedentul activelor circulante peste valoarea obligatiilor pe termen scurt. Pornind de la componenta proprie si cea imprumutata a capitalului permanent se poate calcula un fond de rulment propriu, respectiv fondul de rulment strain.

Fondul de rulment propriu masoara excedentul de capital propriu peste valoarea activelor imobilizate:

Fondul de rulment propriu = Fondul de rulment patrimonial + Datorii pe termen lung

Fondul de rulment strain reprezinta diferenta dintre fondul de rulment patrimonial si cel propriu.

Notiunea de fond de rulment, rezultata prin punerea in corespondenta a lichiditatii activelor cu exigibilitatea pasivelor, permite aprecierea pe termen scurt a riscului de nerambursare a obligatiilor, a riscului de faliment. Intre activele circulante, ca lichiditati potentiale (obtinute prin realizarea stocurilor, incasarea creantelor si pastrarea unor disponibilitati) si exigibilitatea potentiala pot exista, practic, urmatoarele situatii:

a) AC = DTS, deci FR = 0

Solvabilitatea pe termen scurt pare a fi in siguranta; dar acest echilibru este fragil, putand fi compromis de orice dereglare in realizarea creantelor.

b) AC > DTS, deci FR > 0

Se inregistreaza un excedent de lichiditati potentiale pe termen scurt fata de exigibilitatea potentiala pe termen scurt. Intreprinderea are o situatie favorabila in termeni de solvabilitate, pentru ca este in masura sa faca fata obligatiilor la scadenta, dispunand in plus de un stoc tampon de lichiditati potentiale.

c) AC < DTS, deci FR < 0

Lichiditatile potentiale nu acopera in totalitate exigibilitatile potentiale, intreprinderea avand dificultati in ce priveste echilibrul financiar.

Ca o concluzie generala, se poate afirma ca valoarea ridicata a fondului de rulment constituie premisa unei capacitati sporite de plata atat in perioada P0, cat si in perioada P1. Insa aprecierea corespunzatoare a semnificatiei fondului de rulment pentru echilibrul financiar necesita luarea in considerare a duratei medii de rotatie a activelor si a pasivelor, care in practica nu sunt egale decat de exceptie. Daca activele circulante se rotesc (deci devin lichide) mai repede decat obligatiile, inseamna ca intreprinderea poate sa-si asigure echilibrul financiar. Un exemplu clasic in acest sens il reprezinta situatia intreprinderilor din sectorul distributiei, a caror activitate se caracterizeaza printr-o rotatie rapida a activelor circulante, datorita incasarii in numerar a clientilor si o rotatie mai lenta a obligatiilor pe termen scurt, datorita termenelor de plata favorabile, acordate de furnizori. In aceste conditii, echilibrul financiar este compatibil nu numai cu un fond de rulment mai mic ca valoare, dar si cu un fond de rulment negativ.

Daca activele circulante se rotesc mai lent decat obligatiile pe termen scurt (deci termenul de achitare al obligatiilor este mai mare decat cel de incasare a creantelor), mentinerea echilibrului financiar necesita un fond de rulment pozitiv si de o valoare ridicata. Daca activele circulante se rotesc mai repede decat datoriile pe termen scurt, echilibrul financiar este asigurat cu un fond de rulment mic, chiar negativ.

4. Fondul de rulment functional si corelatia cu necesarul de fond de

rulment

In acceptiunea patrimoniala, posturile de bilant sunt implicate in analiza intr-o optica externa, de lichiditate-exigibilitate. Din punct de vedere intern, majoritatea posturilor au o alta semnificatie: ele reprezinta in esenta elemente implicate in realizarea exploatarii, a activitatilor ce definesc profilul intreprinderii. Realizarea exploatarii necesita, pe de o parte, active fizice si financiare, iar pe de alta parte sursele corespunzatoare de finantare.

Printre aceste surse, creditul-furnizori consimtit de parteneri contribuie la derularea exploatarii, dar intr-o maniera ineficienta. De aceea, operatiunile de exploatare necesita in majoritatea timpului resurse suplimentare peste cele de scurta durata. Ceste nevoi sunt conceptualizate prin necesarul de fond de rulment, determinat in esenta de decalajele in timp intre fluxurile veniturilor si cele ale cheltuielilor, intre fluxurile incasarilor si platilor.

Marimea decalajelor este conditionata de specificul procesului de productie, de termenele de plata acordate clientilor si de cele acceptate de furnizori. Nevoile medii de finantare (necesarul de fond de rulment) au un caracter permanent si de aceea trebuie asigurate din resurse de acelasi tip, adica din excedentul de resurse stabile peste valoarea activelor durabile, respectiv fondul de rulment.

In analiza statica a riscului de faliment s-au precizat limitele de semnificatie ale fondului de rulment patrimonial. Analiza functionala permite o evaluare mai pertinenta a riscului prin raportarea fondului de rulment la necesarul de fond de rulment, respectiv prin urmarirea relatiilor fundamentale de trezorerie.

Din sinteza cauzelor modificarii fondului de rulment se remarca evolutia in trepte a acestuia: creste cu ocazia unui aport de capital, a contractarii unui nou imprumut, vanzarii unor active corporale, sau scade cu ocazia rambursarii unor datorii a realizarii unei investitii etc. Toate aceste operatiuni se caracterizeaza printr-o anumita periodicitate. Singura componenta care inregistreaza o evolutie progresiva in cursul anului este capacitatea de autofinantare. Celalalt termen al corelatiei amintite, necesarul de fond de rulment, se modifica in permanenta ca urmare a operatiunilor curente privind plata salariilor, achitarea obligatiilor fiscale, incasarea unor clienti etc. De aceea, configuratia generala a celor doi indicatori este, ca tendinta generala, urmatoarea:

FRNG

NFR

NFR

FRNG


t1 t2 t3 Timp

Configuratia generala a FR si a NFR

O intreprindere cu o astfel de configuratie a celor doi indicatori are o activitate normala, inregistrand o structura financiara echilibrata.

In figura urmatoare se remarca o diferenta semnificativa intre evolutia FRNG si NFR. Necesarul de fond de rulment creste mult mai repede decat fondul de rulment, situatie ce indica un dezechilibru financiar.

FRNG

NFR NFR

FRNG


t1 t2 Timp

Evolutia FRNG si a NFR

Problema esentiala in acest caz o constituie importanta relativa a acestui dezechilibru. Depasirea anumitor limite semnifica un grad mare de risc si clasarea intreprinderii ca intreprindere in dificultate

Graficul din figura urmatoare semnifica o situatie financiara stabila, cu un excedent permanent de resurse.

FRNG

NFR

FRNG


NFR


t1 t2 Timp

Evolutia FRNG si a NFR

Evaluarea riscului se face prin analiza diferentei dintre FRNG si NFR si prin metoda ratelor. Cele mai semnificative rate sunt:

Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment (R1):

;

Aceasta rata de acoperire poate fi determinata distinct pentru NFR din exploatare si din afara exploatarii, respectiv:

; ;

Rata de finantare a capitalului investit[5] (R2):

Un decalaj de 10% intre cei doi indicatori ai ratei este acceptabil. Un dezechilibru ce depaseste 25-30% denota o situatie financiara deficitara, cu o probabilitate ridicata a riscului de insolvabilitate.



Mailler J., Remilleret M. "Analyse financiere de l'enterprise", Ed. Dunod, Paris, 1994, pg. 237-254; Meylon, G., Suizer, J.R., "Gestion financiere", Les Editions Foucher, Paris, 1992, pg.84; Charreaux, G., "Gestion financiere", Ed. Litec, Paris, 1991, pg. 362 - 370 etc;

Cohen. E. "Dictionnaire de gestion", Ed. La Decouverte, Paris, pg. 154

Mailler, J. Remilleret. "Analyse financiere de l enterprise", Ed. Dunod, Paris, 1994, pg. 250-251

Leiritz, A., "La practique de la gestion financiere", Les Editions d Organisation, Paris, 1992, pg.80

Aceasta rata a fost propusa de Banca Frantei pentru evaluarea riscului. Sursa: S. Ballada, "Gestion financiere", Ed. Gualino, Paris, 1996, pg. 61



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5178
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved