| CATEGORII DOCUMENTE |
In prezent bugetul statului reprezinta principalul instrument financiar aflat in mana statului prin care pe de o parte sunt mobilizate resursele financiar publice, iar pe de alta parte sunt consumate, cheltuite aceste resurse.
Pentru prima data termenul de buget astfel cum este el denumit el astazi apare in anul 1215 in Constitutia Angliei " Magna charta " si reflecta situatia in care pentru prima data parlamentul britanic delimita prin lege veniturile si cheltuielile suveranului de cele ale bugetului statului.
In tarile romane pentru prima data natiunea de buget astfel cum este definite astazi apare in reglementul din 1916 act emis in baza statului dezvoltator al Conventiei de la Paris prin care bugetul statului era definit ca fiind veniturile si cheltuielile ce au a se efectua pentru serviciu fiecarui exercitiu.
De-a lungul timpului prin diferite acte normative, bugetului statului i-au fost date diverse definitii astfel :
- prin legea contabilitatii publice : 1864, 1901, 1929, bugetul statului era definit ca fiind actul prin care sunt prevazute si in prealabil aprobate toate veniturile si cheltuielile statului si ale tuturor serviciilor publice ;
- in perioada comunista bugetul satului a reprezentat principalul instrument al politicii macroeconomice prin care se repartiza cea mai mare parte a venitului national ;
- dupa anul 1989 prin diferitele legi ale finantelor publice, - L 10/1991, 72/1996, 500/2002 bugetul statului a fost definit ca fiind activitatea privind finantele publice care cuprinde elaborarea si executia bugetului administratiei de stat, bugetului asigurarilor sociale, bugetelor locale, bugetului fondurilor speciale, stabilirea si perceperea impozitelor, taxelor si contributiilor precum si utilizarea mijloacelor economice banesti in scopul asigurarii, functionarii organelor puterii judecatoresti, legislative si administrative.
Stiinta finantelor publice opereaza cu notiunea de buget general anual consolidat.
Pe plan international cand se face referire la deficitul bugetului public national al fiecarui stat se ia in considerare bugetul general consolidate
FUNCTIILE BUGETULUI DE STAT
Bugetul public national ca principal instrument financiar al statului la nivel macroeconomic indeplineste in prezent 2 functii :
Ø functia de repartitie ;
Ø functia de control.
Functia de repartitie se realizeaza in 2 etape :
constituirea fondurilor bugetare ;
distribuirea acestora.
a) La constituirea fondurilor bugetare participa totii contribuabilii, PF si PJ indiferent de forma de proprietate dar in mod diferit in functie de capacitatea lor de finantare .
b) La distribuirea fondurilor bugetare constituite prin aportul diverselor PF sau PJ participa in principal institutiile statului beneficiare de surse financiare bugetare.
Distribuirea fondurilor bugetare constituite la nivel national are in vedere in principal indeplinirea functiilor statului contemporan vizand urmatoarele sectoare publice :
invatamant, sanatate, cultura ;
asigurari, asigurare profesional sociala ;
aparare nationala ;
ordine publica ;
Functia de control este strans legata de functia de repartitie si este necesara deoarece se porneste de la ideea ca fondurile publice constituite apartin intregii societati.
Necesitatea functiei de control rezulta din faptul ca nu intotdeauna toti membrii societatii au un comportament fiscal corect, iar in cheltuirea banilor publici unele persoane sau entitati pot fi favorizate in detrimentul interesului personal.
Functia de control a bilantului national public se realizeaza inca din faza de elaborare a acestuia, de dezbatere si aprobare parlamentarea ca un control legislativ al parlamentului asupra bugetului.
De asemenea se realizeaza in etapele de executie a partilor de venituri si cheltuieli ca un control administrativ de specialitate.
Controlul administrativ de specialitate al bugetului statului este realizat in prezent prin Ministerul finantelor publice, iar al bugetelor locale prin directiile fiscale din cadrul primariei.
Sistemul bugetar al unui stat cuprinde totalitatea bugetelor elaborate si aprobate legal in unitatea lor organica. Notiunea de sistem bugetar contravenea uneia din regulile procedurii bugetare si anume: unitatea bugetara.
Structura sistemului bugetar romanesc corespunde organizarii administrativ teritorial a tarii iar componentele de aprobare a diverselor bugete difera in functie de nivelul la care acestea sunt adoptate si executate.
Legea 500/2002 a Finantelor publice defineste sistemul bugetar ca fiind un ansamblu de bugete format din :
bugetul statului ;
bugetul asigurarilor sociale de stat ;
bugetul fondurilor speciale ;
bugetul trezoreriei statului ;
bugetul institutiilor publice autonome(Curtea de conturi) ;
bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale ;
bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii(ICLUNPAT) ;
bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate de stat sau guvern si a caror rambursare se asigura din fonduri publice ;
bugetul fondurilor externe nerambursabile ;
bugetele locale.
1. Principiul universalitatii bugetare
Acest principiu trebuie sa raspunda in mod obiectiv a doua cerinte :
- veniturile si cheltuielile publice trebuie inscrise in bugetul statului cu sumele lor reale (sume brute) si fiecare separat ;
- veniturile incasate la bugetul statului trebuie grupate intr-o masa unica si depersonalizata servind la acoperirea cheltuielilor publice in mod global.
Aceasta cerinta este legata de un alt principiu al procedurii bugetare si anume neafectarea veniturilor publice potrivit caruia nici un impozit sau taxa incasate la bugetul statului nu pot fi utilizate pentru acoperirea unei anumite cheltuieli.
Practic este si imposibil a afecta de exemplu suma incasata cu titlu de impozit pe profit intr-un exercitiu bugetar pentru acoperirea cheltuielilor cu educatia.
Respectarea principiului universalitatii bugetare permite parlamentului un control mai riguros asupra veniturilor si cheltuielilor publice, acestea figurand in buget cu sumele lor brute (principiul necompensarii).
Universalitatea bugetului impune totodata anumite reguli de casare a veniturilor de natura fiscala.
Potrivit legilor fundamentale nici un impozit, taxa sau contributie nu pot fi incasate la bugetul statului sau la alte bugete decat daca sunt prevazute de lege.
De asemenea anual prin legea bugetului de stat se publica in M.O. lista impozitelor si taxelor care urmeaza a se incasa la bugetul statului sau la bugetele locale precum si actele normative care le reglementeaza.
3. Principiul realitatii bugetare
Acest principiu pleaca de la ideea ca intocmirea bugetului de stat trebuie sa se faca pe baze reale care sa tina cont de situatia economico financiara a tarii. In dimensionarea indicatorilor bugetari, venituri respectiv cheltuieli pot fi utilizate diverse metode clasice si moderne de simulare si prognoza.
Prognoza cifrelor bugetare trebuie sa tina cont de executia efectiva a bugetelor anilor anteriori, de ajustarile posibile datorate modificarii legislatiei financiar fiscale, de situatia interna si internationala, de rationalizarea optiunilor bugetare.
Adoptarea bugetului de stat reprezinta in esenta o decizie politica. Intocmirea bugetului de stat trebuie sa tina seama de metodele moderne de simulare si planificare astfel incat s ofere guvernului si parlamentului mai multe modele, urmand ca decizia sa-i apartina.
4.Principiul anualitatii bugetare
Acest principiu se refera la perioada de timp pentru care parlamentul autorizeaza guvernul sa incaseze veniturile si sa efectueze cheltuieli bugetare.
Tratatul privind Uniunea Europeana (art. 203) precizeaza ca exercitiul bugetar se suprapune anului calendaristic incepand la 1 ianuarie si sfarsind la 31 decembrie.
In Romania in perioada 1880 - 1923 exercitiul bugetului corespunde regulii britanice incepand la 1 aprilie si terminandu-se la 31 martie a anului urmator. Sunt state in care exercitiul bugetar se intinde pe o perioada mai mare de 1 an. De exemplu Germania adopta bugetul statului pe o perioada de 2 ani dar cu defalcare pe fiecare an.
Regula conform careia exercitiul bugetar corespunde anului calendaristic se aplica in tari ca : Franta, Austria, Belgia, Germania, etc.
Tarile anglofone in principal Marea Britanie, India, Canada aplica regula exercitiului bugetar cuprins intre 1 aprilie si 31 martie a anului urmator.
Tari precum Italia, Suedia, Australia aplica regula 1 iulie 30 iunie a anului urmator.
Regula Americana precizeaza ca exercitiul bugetar incepe la 1 octombrie si se termina la 30 septembrie a anului urmator.
Specializarea bugetara
Potrivit acestui principiu ven. si chelt.publice se aproba si se inscriu in buget pe surse de provenienta si pe categorii de cheltuieli dupa natura lor economica si destinatia lor conform clasificatiei bugetare.
Clasificatie bugetara reprezinta un instrument elaborat de M.F.P. obligatoriu pentru toate institutiile publice cuprinzand clasificatia privind finantele publice, clasif. venit. si chelt. bugetului de stat, clasif. venit. si chelt. fondurilor speciale, bugetelor locale si bugetului asig.sociale de stat.
De asemenea cuprinde clasificatia pe minister si in profil departamental precum si pe unitati administrativ teritoriale (judete).
Clasificatia bugetara pe venituri este structurata pe capitole si subcapitole iar pentru cheltuieli pe parti, titluri, capitole, subcapitole, articole si alineate. Clasificatia bugetara grupeaza veniturile si cheltuielile publice din punct de vedere administrativ, economic si functional.
Din punct de vedere adm. venit.si chelt. bugetului de stat sunt grupate dupa institutiile care le administreaza respectiv incaseaza si efectueaza.
Din punct de vedere economic veniturile si cheltuielile bugetului de stat sunt clasificate dupa natura si felul acestora .
Din punct de vedere functional veniturile si cheltuielile bugetului de stat sunt clasificate dupa destinatia lor pentru alocarea eficienta a resurselor bugetare.
5.Principiul echilibrarii bugetare
Echilibrarea bugetara a fost considerata multa vreme "regula de aur " a finantelor publice.
Potrivit acestui principiu bugetul statului trebuie sa fie echilibrat, adica cheltuielile publice sa fie acoperite din veniturile curente incasate. Practica a demonstrat ca bugetul statului poate fi deficitar in situatia in care cheltuielile depasesc veniturile publice sau excedentar in situatia in care veniturile exced cheltuielilor publice.
In situatia in care bugetul statului este executat cu excedent acesta potrivit legii trebuie utilizat pentru acoperirea deficitelor exercitiilor anterioare si pentru plata datoriei publice.
Echilibrarea bugetului de stat presupune gasirea unor solutii de finantare a deficitului bugetar.
In stiinta finantelor publice sau utilizat si se mai utilizeaza pentru acoperirea deficitului bugetar 3 metode considerate clasice si anume :
Metoda fondului de rezerva ;
Metoda fondului de egalizare ; posibil subiect pt. examen
Metoda amortizarii alternative a datoriei publice.
I Metoda fondului de rezerva
Se poate utiliza in anii de prosperitate ai ciclului ec. ca urmare a cresterii P.I.B, in cond. pastrarii neschimbate a cotelor de impozitare, se pot obtine venituri de natura fiscala superioare.
Din acest excedent al venit. fiscale incasate s-ar putea constituii un fond de rezerva ce ar fi utilizat pentru acoperirea deficitului bugetar al anilor de depresiune ai ciclului economic cand P.I.B. se va reduce si totodata si nivelul incasarilor bugetare.In practica aceasta metoda este greu de aplicat deoarece nu se poate prezice momentul declansarii crizelor ec. si mai ales intinderea si intensitatea acestora.
II Metoda fondului de egalizare
Este astfel conceputa pentru a fi aplicata incepand din faza de depresiune a ciclului economic si vizeaza restabilirea echilibrului bugetar pentru un interval indelungat de timp.In aceasta situatie guvernul datorita red. incasarilor din taxe si impozite ca urmare a diminuarii P.I.B. este nevoit sa apeleze pentru acoperirea deficitului bugetar la diferite surse de finantare in principal imp. publice.
Aceste imprumuturi publice numite si credite de anticipatie vor fi cuantificate si individualizate separat intr-un fond de egalizare. In momentul in care economia se afla intr-0 perioada de crestere economica iar incasarile din impozite, taxe sporesc s-ar putea restitui imprumuturile angajate si individualizate(metoda fondurilor de egalizare)
III Metoda amortizarii alternative a datoriei publice
Presupune acordul creditorilor pentru amanarea restituirii imprumuturilor angajate iar situatiile concrete difera de la tara la tara in functie de modalitatea de gestionare a datoriei publice.
6.Principiul publicitatii bugetare
Acest principiu se realiz. inca din faza de intocmire si elaborare a buget. si in faza de dezbatere si aprobare parlamentara, cerintele parlamentare fiind publice.
De asemenea cifrele bugetare sunt facute cunoscute opiniei publice prin diferitele mijloace de informare in masa. Totodata ca orice act normativ legea de aprobare a bugetului de stat pentru a produce efecte trebuie adusa la cunostiinta publica prin publicarea in Monitorul Oficial.
4.Procesul bugetar are urmatoarele trasaturi :
- este in esenta un proces de decizie prin alegerea pe care trebuie sa o faca parlamentul in stabilirea resurselor bugetare si mai ales in alocarea acestora pentru acoperirea cheltuielilor publice ;
- este un proces politic deoarece in elaborarea optiunilor bugetare se tine mai putin seama de criteriile economice luandu-se in calcul optiunile politice prezentate in programul de guvernare al partidului aflat la putere ;
¾ este un proces complex deoarece in toate etapele procedurii bugetare participa un nr. mare de ag. ec. , inst. publice, soc. bancare si chiar organisme internationale ;
¾ este un proces care se desfasoara dupa un algoritm strict cu respectarea legii finantelor publice si a normelor emise de MFP ;
¾ este un proces ciclic care se repeta la aproximativ 3 ani cu respectarea principiul anualitatii bugetare .
Pe plan international in elaborarea bugetului de stat sunt cunoscute si unanim acceptate 3 sisteme model de initiativa bugetara :
Sistemul initiativei guvernamentale (britanic), potrivit caruia rolul principal in elaborarea proiectului de buget revine guvernului, parlamentul avand un rol secundar, camera superioara a parlamentului britanic neavand drept de vot ;
Sistemul initiativei mixte (francez) aplicat si in Romania potrivit caruia guvernul si parlamentul au un rol aproximativ egal in cadrul procedurii bugetare ;
Sistemul initiativei prezidentiale (american) potrivit caruia rolul esential in cadrul procedurii bugetare il are presedintele ajutat de un birou federal bugetar.
6.Procedura bugetara
reprezinta ansamblul operatiunilor de intocmire si elaborare a bugetului de stat, de dezbatere si aprobare parlamentara, de executie a cifrelor bugetare, de incheiere a contului general anual de executie bugetara si de control bugetar.
Etapele procedurii bugetare sunt :
a) intocmirea si elaborarea proiectului de buget ;
b) dezbaterea si aprobarea de catre parlament ;
c) executia partii de venit si a partii de cheltuieli ;
d) incheierea contului anual general de executie bugetara si aprobarea lui prin lege ;
e) controlul bugetar.
Procedura bugetara cuprinde trei etape :
Producerea resurselor financiare publice sub forma veniturilor de natura fiscala si nefiscala
Cererea de cheltuieli publice
Alocarea resurselor financiare publice obtinute
Aceste reguli de gospodarire a resurselor finantelor publice au dobandit in timp rang de principii.
In Romania principiile procedurii bugetare au fost prevazute pentru prima data in mod explicit in Legea 500/2002 a finantelor publice.
INTOCMIREA SI ELABORAREA BUGETULUI DE STAT
In mod concret prima etapa a procedurii bugetare in Romania se desfasoara la initiativa guvernului. Tinand cont de functia de strategie a guvernului, intocmirea si executia bugetului de stat are in vedere in primul rand prioritatile politice stabilite in programul de guvernare.
Potrivit legii finantelor publice, la intocmirea legii de buget se tine cont de prognoza indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul in care se elaboreaza bugetul si estimarile acestora pentru urmatorii 3 ani.
Indicatorii macroeconomici si sociali vor fi elaborati de organele abilitate (MFP, Institutul National de Statistica) pentru anul viitor si estimarile pe urmatorii 3 ani pana la data de 31.03 a anului curent.
Acesti indicatori vor putea fi modificati pe tot parcursul executie bugetare.
Ministerul finantelor este obligat sa inainteze guvernului pana la data de 01.06 obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar, pentru care se elaboreaza proiectul de buget precum si estimarile pe 3 ani impreuna cu limitele de cheltuieli pe ordonatorii principali de credite bugetare.
MFP va inaintea guvernului pana la data de 01.07 o scrisoare cadru prin care sunt prevazute :
o metodologia de intocmire a planului de buget ;
o contextul in care va fi intocmit proiectul de buget ;
o limitele maxime de cheltuieli pe ordonatorii principali de credite.
Aceasta scrisoare cadru va fi trimisa si ordonatorilor principali de credite bugetare.
Ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia ca pana la data de 15.07 a fiecarui an sa intocmeasca proiectul de buget cu incadrarea in limitele de cheltuieli stabilite de MFP si impreuna cu anexele acestora sa le depuna la MFP.
In acelasi termen si camera deputatilor si senatul vor depune la MFP proiectele proprii de buget. Aceiasi obligatie o au si organele administratiei publice locale care trebuie sa prezinte MFP eventualele modificari in plus fata de anul precedent a transferurilor de la bugetul statului.
In urma examinarii proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite, MF hotaraste asupra acestora iar in caz de divergente decizia o ia guvernul.
In urma ______________definitive a proiectelor de buget ale ordonatorilor de credite bugetare acestea vor fi depuse la MFP pana la data de 01.08 a fiecarui an.
Dupa insusirea si aprobarea proiectului de buget de catre MFP, acesta se depune impreuna cu proiectele legii bugetului anual pana la data de 31.09 a fiecarui an la parlament.
Proiectul de buget precum si legile bugetare anuale vor fi trimise de MF guvernului insotite de un raport privind starea economico sociala a tarii precum si de estimarile de politica bugetara pe 3 ani.
Acest raport va contine si investitiile publice ce se vor efectua conform strategiei guvernului pe anul bugetar ulterior si estimarile pe 3 ani. Dupa aprobarea proiectului de buget si a legii bugetare anuale de catre guvern acestea vor fi trimise parlamentului spre dezbatere si adoptare pana la data de 15.10 a anului curent.
Parlamentul este obligat ca in sedinta comuna sa aprobe proiectul bugetului de stat si legile bugetare anuale cel mai tarziu cu 3 zile de expirarea exercitiului bugetar curent 28.12.
Aprobarea proiectului de buget se face pe parti, capitole, alineate, dupa caz si pe ordonatorii principali de credite bugetare.
In situatia in care proiectul bugetului pentru anul viitor nu este adopta de parlament cu ce putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar curent ordonatorii bugetari de credite vor efectua angajarea cheltuielilor publice in limita a cel mult 1/12 din creditele bugetare aprobate pentru anul curent. In cadru bine justificat aceasta limita poate fi depasita sau incadrarea cheltuielilor efectuate in anul viitor trebuie sa se faca in cel mult 1/12 din creditele bugetare cuprinse in proiectul de buget al anului viitor.
7. DEZBATEREA SI APROBAREA PARLAMENTARA
. Sistemul francez al dezbaterii si aprobarii parlamentare a proiectului de buget si a legii bugetului anual aplicat si in Romania presupune parcurgerea in cadrul parlamentului a urmatoarelor etape :
In 1 etapa dezbaterea proiectului de buget a legilor bugetar anuale si a raportului privind starea economico sociala a tarii se face in cadrul comisiilor permanente din cadrul celor 2 camere pe domenii de activitate. De asemenea in aceasta etapa este necesara acordarea avizului dat celor 3 documente de catre compartimentul tehnico legislativ al parlamentului.
In a 2-a etapa cele 3 documente sunt dezbatute impreuna cu amendamentele aduse de celelalte comisii permanente din cadrul parlam. si de catre compartimentul tehnico-legislativ, de catre cele 2 comisii de buget finante din cele 2 camere in sedinta comuna. La sedinta celor 2 comisii de buget finante ale camerei deputatilor si senatului pot participa cu statut de invitati alti parlamentari, ministrii si specialisti in domeniu. Cele 2 comisii adopta un raport comun asupra proiectul de buget care va cuprinde inclusiv amendamentele celorlalte comisii permanente ale camerei dep. si a senatului.
In a 3-a etapa se trece la dezb. si aprob. proiect. de buget si a legilorbuget.anual. In prima faza reprezentantul guvernului, ( primul ministru), exprima motivele care au stat la baza intocmirii proiectului de buget si prezint rap. privind starea ec. sociala a tarii. In a 2-a faza se trece la dezb. si aprob. pe articole si aliniate a proiectului de buget si a legilor bugetare anuale. In a 3-a faza se trece la votul de ansamblu asupra proiectului de buget si a legilor bugetare anuale.
A 4-a etapa cuprinde promulgarea legilor de catre presedintele Romaniei si publicarea in Monitorul Oficial.
Presupune incasarea veniturilor bugetare cel putin la nivelul stabilit prin lege si cuprinde 4 etape :
Asezarea impozitului presupune stabilirea materiei impozabile a obiectului impunerii si evaluarea acestora . Asezarea impozitului ca etapa distincta a executiei partii de venituri se refera numai la impozite si taxe deoarece in principal acestea formeaza veniturile bugetare;
Lichidarea impozitului presupune stabilirea cuantumului impozitelor si taxelor datorate pe baza materiei impozabile evaluate in prima etapa si acopera si transele de impozit prevazute de legislatia in vigoare. In aceasta etapa are loc "deschiderea rolului " fiecarei persoane fizice si juridice contribuabile;
Perceperea impozitelor si taxelor presupune emiterea titlului de incasare a dispozitiei in baza careia se percep impozitele si taxele;
Plata efectiva presupune incasarea la bugetul statului sau la alte bugete a taxelor, impozitelor si contributiilor datorate.
Plata din proprie initiativa a impozitelor, taxelor si contributiilor prevazute de lege la termenele si in cotele legale. Astfel se incaseaza la bugetul statului impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microintreprinderilor, tva, alte impozite;
Plata impozitelor care se realizeaza prin stopaj sau retinere la sursa priveste acele impozite care si ca subiect al impozitarii il reprezinta salariatii actionari, asociatii iar ca obiect (materie impozabila) al impunerii il reprezint veniturile de natura salariala, din dividende, din diverse activitati desfasurate pe teritoriul Romaniei de persoane fizice si juridice nerezidentiale;
Debitarea din oficiu de catre organul fiscal a persoanelor fizice si juridice pe baza rolului deschis si incasarea impozitului la termenele prevazute de lege;
Plata prin anularea timbrelor fiscale pentru incasarea taxelor de timbru.
10.Creditele bugetare
reprezinta sumele aprobate anual prin legile bugetare a caror limita este maximum si nu poate fi depasita.
Trasaturile creditelor bugetare
Creditele bugetare se acorda bugetarilor cu titlu gratuit ca urmare a interesului direct a societatilor in realizarea unor activitati sau actiuni de interes general sau in asigurarea functionalitatii institutiilor statului;
Creditele bugetare sunt nerambursabile si nu sunt purtatoare de dobanzi ceea ce inseamna ca nu trebuie restituite de beneficiarii lor legali;
Creditele bugetare aprobate prin lege bugetara pentru un exercitiu bugetar nu pot fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor altui exercitiu.
Orice cheltuiala aprobata din creditele bugetare ale exercitiului curent si neefectuata pana la 21.12 va fi platita in contul exercitiului viitor.
Raspunderea principala in cheltuirea sumelor aprobate de la buget o au ordonatorii de credite bugetare care sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica.
In cadrul procedurii bugetare executia partii de cheltuieli reprezinta cea mai importanta etapa deoarece sunt angajate fonduri publice.
Executia partii de cheltuieli se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite bugetare de cele care au calitatea de contabil.
Etapele executiei partii de cheltuieli a bugetului de stat sunt :
angajarea
lichidarea
ordonantarea
plata
1. Angajarea cheltuielilor publice rep. asumarea de catre un organism public a obligatiei de a plati unei terte persoane fizice / juridice o suma de bani din creditele bugetare aprobate in baza unui contract a unei sedinte judecatoresti, a unei legi economice. Angajarea cheltuielilor publice poate fi voluntara de regula prin efectul legii.
Angajarea voluntara reprezinta rezultatul unei decizii voluntare de eliberare a ordonatorului de credite bugetare.
Angajarea involuntara se face de regula ca urmare a aplicarii unor acte voluntare ca de exemplu inversarea salariilor, plata unor datorii compensatorii, acoperirea unor pagube produse de calamitati naturale. Angajarea cheltuielilor publice implica 2 tipuri de angajamente:
o angajament legal;
o angajament bugetar.
a) Prin angajament legal se intelege acea faza a procesului executiei bugetare, reprezinta orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatei de plata in limita creditelor bugetare aprobate.
b) Prin angajament bugetar se intelege acel act emis de o autoritate competenta prin care sunt afectate fondurile publice in limita creditelor bugetare aprobate pe destinatii.
2. Lichidarea cheltuielilor publice consta in determinarea sumei ce trebuie achitata din creditele bugetare aprobate care atesta angajarea cheltuielilor publice. Practic in aceasta etapa sunt verificate de forma si de fond documentele justificative care atesta infaptuirea operatiunilor economico financiare, ca exemplu: plati de furnizori, plati salarii, etc. .
Lichidarea se face de catre o persoana anume imputernicita de ordonatorul de credite bugetare.
3. Ordonantarea cheltuielilor publice este etapa in care se emite ordinul de plata prin care o suma de bani din fondurile publice este transferata in conturile unor terte persoane fizice /juridice.
Operatiunea se face dupa ce persoana imputernicita sa verifice realitatea operatiunilor in faza de lichidare, confirma prin semnatura si pe proprie raspundere legalitatea operatiunilor.
In aceasta etapa documentele justificative care reflecta operatiunile ce angajeaza creditele bugetare aprobate sunt supuse vizei de control financiar preventiv.
Viza de CFP se acorda in conditiile legii de seful compartimentului financiar contabil sau de catre o alta persoana imputernicita in acest scop. In situatia in care se refuza viza de control financiar preventiv pentru anumite operatii care nu indeplinesc conditiile de legalitate, regularitate si incadrare in limita si destinatia creditelor bugetare aprobate, ordonatorul de credite bugetare poate dispune pe proprie raspundere efectele acestora.
In aceasta situatie persoana imputernicita cu viza de CFP este obligata sa anunte curtea de conturi si directia generala a finantelor publice judeteana. Ordonatorii de credite bugetare pot dispune efectuarea operatiunilor refuzate la viza de CFP cu exceptia celor care depasesc creditele bugetare aprobate.
4.Plata cheltuielilor publice consta in transferul efectiv al unor sume din fondurile publice catre terte persoane fizice /juridice. Plata se poate face prin diverse instrumente de plata cu numerar prin virament, efecte comerciale, mandat postal.
12.DEFINITI ANGAJAMENTUL LEGAL SI CEL BUGETAR
Angajarea cheltuielilor publice implica 2 tipuri de angajamente:
o angajament legal;
o angajament bugetar.
c) Prin angajament legal se intelege acea faza a procesului executiei bugetare, reprezinta orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatei de plata in limita creditelor bugetare aprobate.
d) Prin angajament bugetar se intelege acel act emis de o autoritate competenta prin care sunt afectate fondurile publice in limita creditelor bugetare aprobate pe destinatii.
Procedura bugetara se incheie in al 3-lea an consecutiv din momentul intocmirii proiectului de buget prin intocmirea la nivelul fiecarui ordonator de credite bugetare a situatiilor financiare anuale.
In vederea intocmirii contului general anual de executie bugetara ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia sa depuna la MF situatiile financiare anuale pentru bugetele proprii aprobate. Situatiile financiare anuale vor cuprinde pe langa bilant si contul de executie bugetara.
Executia bugetara se incheie la 31.12 a fiecarui an si consta in inreg.contabila a venit.obtinute, a platilor efectuate precum si a chelt. si a incas. din anul respectiv.
Intoc. cont. general anual de executie bugetara se face de catre guvern si se prez. parlam. spre adoptare prin lege pana la data de 1 iulie a anul urm.celui de executie.
Structura contului anual general de executie bugetara :
Acestea trebuie sa cuprinda :
In executia bugetara in cazul in care creditele bugetare aprobate pentru exercitiul bugetar curent nu au fost consumate sunt anulate.
Dpdv al atributiilor de control ce revin diferitelor organisme de control, controlul bugetar se imparte in :
Ø control legislativ / parlamentar;
Ø control jurisdictional / judiciar;
Ø control administrativ / specialitate.
Controlul legislativ realizat de parlament in mod direct prin dezbatere parlamentara a legilor bugetare anuale si a legilor de aprobare a conturilor anuale generale de executie bugetara. Guvernul este descarcat de gestiunea financiara a anului bugetar prin votul parlamentului. Parlam. este singurul organism care asigura supravegherea modului de incasare a veniturilor publice si de efectuare a cheltuielilor publice.
Controlul jurisdictional este exercitat in prezent de catre curtea de conturi a Romaniei conform legii de organizare 94/1992 organul suprem de control financiar. Principala atributie a curtii de conturi o reprezinta controlul modului de formare, administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si de sectorul public. Curtea de conturi este formata din 18 consilieri de conturi si este condusa de un presedinte si un vicepresedinte.
Structura curtii de conturi este :Sectia de control ulterior;Sectia jurisdictionala;Colegiul jurisdictional;Secretariatul general;Camerele de conturi judetene.
Controlul administrativ /specialitate se exercita in prezent prin aparatul MFP prin 2 directii:
o directia financiar contabila;
o garda financiara.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1444
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
