CATEGORII DE OPERATIUNI BANCARE

CATEGORII DE OPERATIUNI BANCARE

MASTER MANAGEMENT FINANCIAR

DISCIPLINA : MANAGEMENT SI TEHNICA BANCARA

PREZENTARE GENERALA

Astazi , clientii au devenit mult mai informati despre ce trebuie sa le ofere piata . Necesitatea calitatii serviciului este o problema reala pentru furnizorii de servicii financiar-bancare.Bancile trebuie sa monitorizeze nivelul serviciului si sa se asigure ca acesta este suficient de ridicat pentru a capta interesul clientului pentru oferta bancara .
Calitatea serviciilor si continuitatea in oferta de produse si servicii vor ajuta la cresterea fidelitatii clientilor , acestia fiind astfel mai putin tentati sa evalueze alternativa utilizarii serviciilor concurentei.
Intr-un sector bancar profesional si competitiv , tendinta bancilor ramane de crestere continua a performantei financiare , lucru ce impune cu necesitate dezvoltarea ofertei de produse si servicii bancare, precum si imbunatatirea celor existente .

Economia de piata romaneasca , in plina transformare si dezvoltare a condus la disparitia multor unitati de stat , mari consumatoare de credite . De asemenea , in prezent , tendinta de piata monetara romaneasca , deci si pe piata interbancara , este de scadere a dobanzilor . Acest lucru ridica probleme bancilor comerciale in plasarea resurselor atrase .

CATEGORIILE DE OPERATIUNI BANCARE

CECUL

Cecul este un instrument de plata utilizat pe scara larga in tarile cu economie avansata (in anii '80 mai mult de 90 % din platile interne in SUA erau reglate prin cec), fiind utilizat in plati interne si internationale (inclusiv in turism). In tara noastra cadrul legal al platii prin cec este dat de Legea nr. 59/ 1934 asupra cecului, modificata prin

Legea nr. 83/ 1994

     Premisele juridice ale emiterii cecului sunt reprezentate de conventia dintre tragator si societatea bancara precum si de acoperirea/ previziunea (provizionul) reprezentand soldul creditor al contului bancar al tragatorului sau autorizatia de descoperire a contului acordata de banca (descoperirea contului - overdraft).

            Conform cerintelor BNR, formularele de cec trebuie sa cuprinda: serie si numar distincte pentru fiecare formular (fila cec), elemente de desen (filigran incorporat si retea complexa de linii, text sau desen in culori fluorescente, dintre care cel putin doua culori care sa fie detectate sub ultraviolete, fibre invizibile cu reflexie albastra, verde si rosie, tratare chimica a hartiei si imprimarea cu cerneluri insensibile la apa sau agenti chimici, elemente secrete de securitate alese de fiecare banca siu cunoscute numai de catre acestea, microtext, incorporarea unui desen care nu poate fi reprodus princopiatoare alb negru sau color, banda rezervata procesarii automate (in partea de jos a filei si, nu in ultimul rand, aprobarea BNR inainte de tiparirea formularelor.

            Cuprinsul cecului, conform prevederilor legale din tara noastra, trebuie sa includa denumirea de 'cec' redata in titlu, ordinul neconditionat de a plati (de a face viramentul) suma de bani mentionata, denumirea bancii care trebuie sa plateasca, locul platii, data si locul emiterii, semnatura tragatorului. Bineinteles ca aceste prevederi legale sunt completate de specificul fiecarei banci in parte conform cu formalitatile de operare ale acesteia precum si a formei de cec.
            Cecul este un inscris (un ordin scris - prin intermediul unui formular tipizat, pus la dispozitie de catre banci pentru titularii de conturi de cecuri) prin care o persoana (tragator, emitent) da ordin unei banci (tras), la care persoana respectiva are un disponibil in cont, de a plati o suma de bani determinata unei terte persoane (beneficiarul cecului), plata facandu-se la vedere. Pentru emiterea cecurilor, titularii trebuie sa dispuna de conturi care sa acopere sumele ordonate de cecul emis, pe baza de disponibil, depozit bancar sau pe baza de credit (mai este utilizat si termenul de provizion), lipsa sumelor de acoperire fiind aspru pedepsita de lege in orice tara fiind socotita drept infractiune.

            Principala functie a cecului este cea de mijloc de plata, beneficiarul platii putand fi o persoana (beneficiar) mentionata de tragator (acesta fiind un cec de plata) sau poate fi chiar tragatorul (fiind vorba despre un cec de retragere). Deci, debitorul unei plati trage un cec in favoarea creditorului, acesta din urma putand incasa contravaloarea cecului de la banca emitentului. In acest caz, cecul poate fi:

- nominativ (cand se indica numele beneficiarului si se face mentiunea 'nu la ordin', plata efectuandu-se numai catre persoana mentionata/ nominalizata, acesta putand fi transmis numai prin cesiune de drept comun);
- la ordin (cand se indica drept beneficiar o anumita persoana fizica sau juridica - caracter nominativ - putand fi netransmisibil sau, numai in anumite conditii, transmis prin andosare si  platit ultimului beneficiar indicat pe cec - transmitere prin gir deoadata cu emiterea titlului);
- la purtator (fara includerea numelui beneficiarului, cel care il detine putand incasa valoarea acestuia oricand, asemenea unui bilet de banca - transmitere prin simpla traditie - exista si posibilitatea mentionarii beneficiarului dar aceasta are efecte numai in anumite conditii speciale).
            El mai poate fi utilizat si pentru obtinerea de numerar de la banci (cec de numerar - in acest caz emitentul trage un cec pe numele sau, asemenea unei retrageri de disponibil din cont sub forma de numerar) sau pentru amanarea platii (credit pe termen scurt din momentul nasterii obligatiei de plata pana cand cecul este efectiv incasat, numai in anumite situatii - cecul se emite la o data cand proviziunea nu este constituita dar se va constitui pana in ziua inaintarii cecului spre incasare/ decontare, in acest interval de timp beneficiarul acordand 'credit' tragatorului, asemenea cazului unor cambii, sau cecul este predat de catre beneficiar bancii sale, pentru scont sau pentru incasare, in ambele situatii banca creditand imediat contul remitentului cu suma corespunzatoare, fara a mai astepta incasarea la tras, acordant astfel un credit).

            Se poate deduce pana acum ca functiile cecului sunt:

a. instrument de retragere din soldul creditor al propriului cont bancar;

b. instrument de plata cu moneda scripturala;

c. instrument de credit.

            In toate cazurile (plata interna sau internationala) circuitul cecului starteaza odata cu emiterea sa si implicarea beneficiarului si a bancii sau bancilor care deruleaza operatiunile de plata. Urmatorul pas este reprezentat de depunerea cecului la una din bancile implicate in circuit, moment cand are loc verificarea acestuia (chiar daca, din principiu, el nu trebuie emis fara acoperire) fie prin intermediul mijloacelor de comunicare fie, pur si simplu, prin inaintarea sa la plata (cand este depus chiar la banca emitentului) sau trimiterea cecului respectiv la banca emitentului. Dupa verificare urmeaza efectuarea viramentului (sau a operatiilor implicate) catre beneficiar sau catre banca care a inaintat cecul spre plata (urmand dupa confirmarea viramentului sa se faca plata catre beneficiar).

            De retinut ca acest circuit al cecului implica o perioada mai mare sau mai mica de timp, ce poate ajunge la 3 - 4 saptamani, operatiunile solicitand un timp oarecare chiar si in cazul utilizarii transferului electronic de fonduri (electronic funds transfer sau ETT). Acest lucru a implicat atat aparitia operatiilor la termen, cecurile putand 'purta' o 'data limita de decontare' care incepe de la momentul emiterii lui, dupa care se considera ca cecul este expirat, precum si aparitia prevederilor legale legate de validitatea unei file cec emise (cu caracter legislativ general sau interbancar - in tara noastra cecul emis are o perioada de validitate de 8 zile daca este platibil in localitatea unde a fost emis si de 15 zile pentru plata sa in alte localitati fata de cea de emitere). Un alt risc care poate apare datorita perioadei mai mari de decontare este lipsa unei garantii impotriva riscurilor comerciale, falimentul emitentului implicand pierderea validitatii cecului, fara a mai aminti de faptul ca cecul poate ramane fara acoperire din alte motive.

            Exista unele operatii care urmaresc cresterea sigurantei platii prin cec, cele mai utilizate fiind garantarea unui cec prin aval, pentru intreaga suma sau o parte a acesteia -  'solicitarea platii prin cec in avans'. Aceasta forma este des folosita atunci cand exista riscuri majore, utilizarea sa atunci cand nu este cazul dand o impresie negativa care prejudiciaza deseori relatiile contractuale.

            Alte 'metode de siguranta' sunt:

- ' cecul certificat' unde, pentru acoperirea riscului de neplata creditorul poate solicita clientului sau sa emita un cec garantat de catre banca sa, prin inscrierea mentiunii 'certificat' pe formularul de cec, semnand cecul pe recto, banca garantand existenta provizionului in contul ordonatorului pana la expirarea termenului de prescriptie de 6 luni, sau a unui termen expres precizat;

- ' cecul bancar' care prezinta cele mai mari garantii privind plata, el fiind emis de banca beneficiarului (exportatorului) pe contul sau;

- ' cecul barat' denumit astfel deoarece prezinta doua bare paralele pe fata formularului de cec (barare generala), acesta fiind decontat intre banci prin virament (nu poate fi platit prin numerar). Daca intre cele doua bare se precizeaza numele unei banci (barare speciala), cecul nu poate fi platit decat la acea banca, in contul curent al beneficiarului. In plus, cecul barat nu poate fi andosat (spre deosebire de cecul nebarat care poate circula de la o persoana la alta prin gir);

- ' cecul circular' emis de o societate bancara anume autorizata pentru suma incasata de la titular in momentul emiterii, platiibl la vedere in oricare din locurile aratate alternativ de catre platitor;

- ' cecul platibil in cont' cand tragatorul sau posesorul interzice plata in numerar, inscriind transversal mentiunea 'platibil in cont' sau 'numai pentru virament', etc.;

- ' cecul netransmisibil' care poate fi platit numai primitorului sau la cererea acestuia, acesta purtand mentiunea 'netransmisibil';

- 'cecul postal' care este un serviciu bancar prestat de posta si este utilizat pentru a fi utilizat in localitatile lipsite de sucursale, filiale sau agentii ale bancilor;

- ' cecul de calatorie' prin care emitentul isi asuma obligatia de plata prin formula 'tragatorul plateste acest cec de calatorie lui sau la ordinul sau' fiind utilizate in calatorii pentru efectuarea platilor la hoteluri,r estaurante, magazine, banci, statii de benzina, etc.

            Cea mai noua metoda de garantare a cecurilor este 'eurocecul' care este un cec cu legitimatie de garantie. Specificul acestor cecuri consta in faptul ca banca emitenta elibereaza odata cu carnetul de cecuri si o carte de garantie care cuprinde o serie de date (numar cont, nume beneficiar) care ofera o mai mare securitate si, totodata, garanteaza bancii platitoare incasarea banilor de la banca emitenta.
            Privitor la cecurile de calatorie (travellers cheque) se poate aminti de faptul ca sunt destul de utilizate in turismul international, acesta fiind un cec de valoare fixa, emis de banci (formatul acestuia fiind tip bilet de banca/ bancnota) si cumparat de turisti in vederea efectuarii de plati fara utilizarea de numerar (pentru cazare, transport, etc.).
            Concluzionand,cecul este un instrument de plata in a carui folosire se impun cateva recomandari:

- pentru cei care fac plati: cecul trebuie folosit pentru plati insemnate, la distanta, pentru care este necesara preconstituirea unui mijloc de proba, emiterea unui cec sa se faca numai daca exista o prealabila si suficienta proviziune in cont, emiterea de cecuri 'in alb' sa fie refuzata indiferent de motivul posibil a fi invocat, riscurile unei asemenea emiteri fiind imense, de cele mai multe ori cu caracter infractional, carnetul de cecuri (formulare) trebuie sa fie nesemnat (si/ sau stampilat) si pastrat intr-un loc sigur, furtul sau deteliorarea acestuia fiind obligatoriu anuntat in scris imediat catre banca.
- pentru beneficiarii filelor cec (platilor prin cec): sa verifice atent daca cecul nu prezinta anomalii tehnice si daca cuprinde toate elementele necesare pentru validitatea sa, sa solicite platitorului actul de identitate ale carui date sunt inscrise pe spatele cecului, sa nu conteze pe lipsa de indrazneala a emitentului de a emite cecul respectiv fara acoperire - refuzul bancii de a efectua plata in lipsa provizionului pastreaza sansa ca emitentul sa plateasca direct sau sa alimenteze contul pentru efectuarea platii, sub conditia ca fila cec sa nu expire deoarece nu exista prevederi de a prelungi validitatea acesteia, fara ca acest lucru sa afecteze in vreun fel infractiunea comisa de emitent - , sa depuna cecul la banca in limitele legale de 8 (pentru decontari locale emitentului) si 15 zile (pentru alte localitati) - la expirarea acestui termen cecul nu mai poate fi utilizat dar creanta nu este stinsa, deoarece exista termenul legal de prescriptie de 3 ani si, in acest caz se va reveni asupra necesitatii de stingere a acesteia catre emitentul cecului fie prin emiterea altei file cec fie prin efectuarea platii sub alta forma - , sa anunte imediat politia in momentul in care banca refuza cecul deoarece acesta a fost declarat pierdut sau furat - pentru a elimina supozitia de complicitate cu emitentul sau autorul furtului.
            In cazul incalcarii prevederilor legale privitoare la cec se ajunge invariabil la incidentul de plata si/ sau interdictia bancara.
            Incidentul de plata este reprezentat de imposibilitatea unui tragator (beneficiar al unui cec) de a opera si/ sau incasa una sau mai multe file cec. In general, incidentul va apare odata cu depunerea spre incasare a filei/ filelor cec respective, moment in care banca tragatorului, BNR si banca trasului (emitentului) vor 'intra' intr-o procedura tipica (precizata expres de normative legislative) initiata de refuzul de plata/ interzicerea platii din diferite motive. Acestea sunt reprezentate de:

- cec emis fara autorizarea trasului;

- cec refuzat din lipsa totala sau partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata dupa expirarea termenului de prezentare;

- cec refuzat din lipsa totala de disponibil, in cazul prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de prezentare;

- cec refuzat din lipsa partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de prezentare;

- tragatorul se afla in incapacitatea de a emite cecuri;

- cecul prezinta diferite conditionari privind efectuarea platii, litigiu de proprietate;

- cec emis cu o data falsa sau caruia ii lipseste o mentiune obligatorie;

- cec circular/ cec de calatorie emis la purtator;

- cecul apartine unui tiraj de intrumente neavizate de BNR;

- cec emis de catre un tragator aflat in interdictie bancara;

- cecul apartine unui set de instrumente care a fost retras din circulatie;

- falimentul tragatorului cec declarat pierdut, furat, distrus;

- lipsa de mandat a semnatarului vicii de completare a mentiunilor de pe cec (cu referire la modificarea unor elemente de pe cec, inscrierea gresita sau lipsa unui numar de cont, neconcordanta semnaturilor).

            Interdictia bancara este 'regimul impus de catre banca unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioada de un an, conform unor angajamente reciproce aplicabile platii cu cecuri, ca urmare a unor incidente de plati majore, si anume:

- emiterea unui cec fara autorizarea trasului;

- refuzul cecului ca urmare a constatarii de catre banca trasa a lipsei partiale sau totale de disponibil in contul tragatorului, in cazul in care acesta dispune altfel, in total sau in parte, de disponibilul avut, inainte de trecerea termenului fixat pentru prezentare;

- emiterea unui cec cu o data falsa sau caruia ii lipseste una dintre mentiunile obligatorii;

- emiterea unui cec circular sau a unui cec de calatorie ' la purtator';

- emiterea unui cec de catre un tragator aflat in interdictie bancara'. (conform Regulamentului 3 din 13 mai 1996 privind organizarea si functionarea la BNR a Centralei Incidentelor de Plati modificat de Circulara 6 BNR din 17 februarie 1997).

            Nu trebuie uitat faptul ca procedurile interbancare 'initiate' de incidentul de plata au repercusiuni deseori mult mai grave decat interdictia bancara deoarece, pe traseul solvarii litigiului nascut intervine obligatia legala de interventie a Judecatoriei Teritoriale. Aceasta isi va da acordul asupra legalitatii oricarui incident de plata, la sesizarea obligatorie din partea BNR, si, daca este cazul, sesizeaza Procuratura pentru 'solvarea' incidentelor de tip infractional.

ORDINUL DE PLATA

            Ordinul de plata reprezinta dispozitia data de o persoana, numita ordonator, unei banci, de a plati o suma determinata in favoarea unei alte persoane, numita beneficiar, in vederea stingerii unei obligatii banesti a ordonatorului fata de beneficiar.
            Partile implicate in derularea unui ordin de plata sunt: ordonatorul, cel care initiaza operatiunea, beneficiarul, cel in favoarea caruia se face plata si bancile care au rolul de prestatoare de servicii.
            Caracteristica ordinului de plata este aceea ca el poate fi anulat sau modificat de catre ordonator. Pe de alta parte,plata poate fi simplu sau documentar, acesta din urma fiind folosit in tranzactiile internationale.
            Mecanismul decontarii prin ordin de plata este initiat de contractul comercial continand obligatia de plata in sarcina importatorului care determina emiterea ordinului de plata. Astfel, importatorul este obligat sa constituie un depozit (provizion) pentru acoperirea cu fonduri a ordinului de plata si sa dea instructiuni privind efectuarea platii prin ordin de plata urmand notificarea beneficiarului platii (exportatorul), expeditia marfii, prezentarea documentelor (incasarea platii), acoperirea platii, si, in final, notificarea si prezentarea documentelor.
            In relatiile comerciale internationale utilizarea ordinului de plata este rar intalnita ca urmare a riscului de revocare pe care il prezinta. Aceasta modalitate se intalneste mai frecvent in operatiunile necomerciale (cheltuieli de transport, comisioane, contrastalii, taxe vamale, etc.), iar in cazul operatiunilor comerciale se utilizeaza mai ales pentru plata avansurilor si a ratelor.

            In vederea maririi garantiei de plata , exportatorul poate pretinde o scrisoare de garantie bancara, dar costul acesteia influenteaza marimea pretului incasat de exportator sau a celui de desfacere catre consumatorul final.

            In situatia in care debitorul principal (ordonatorul) nu si-a indeplinit obligatiile garantate prin scrisoarea de garantie bancara, beneficiarul se adreseaza bancii garante (dupa urmarirea initiala a debitorului principal, daca garantia inscrisa in textul scrisorii este simpla, sau direct, daca garantia este solidara), adica executa garantia bancara.
            De asemenea, exportatorul poate trimite documentele insotite de o cambie la vedere, echivalenta cu valoarea datoriei cumparatorului care, odata acceptata, intareste obligatia de plata a importatorului. O alta strategie pentru exportator consta in expedierea marfurilor la adresa unei banci agreate de banca exportatorului (dupa obtinerea acordului acesteia) sau a unui depozit de marfuri din statia de destinatie, cu indicatia ca marfurile sa fie eliberate numai contra dovezii de efectuare a platii, procedura numita vinculatie.
            In sfarsit, exportatorul poate pretinde importatorului plata unui avans, din care sa poata acoperi eventualele cheltuieli de rambursare sau depozitare a marfii.

CAMBIA

Cambia este un titlu de credit sub semnatura privata care pune in legatura in procesul crearii sale 3 persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este creat de tragator in calitate de creditor, care da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unuibeneficiar, fie la ordinul acestuia din urma. Pentru a fi valabila, cambia trebuie sa contina mentiunile obligatorii cuprinse in Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin modificata prin Legea nr. 83/1994.

Prezentarea standardului obligatoriu de continut al cambiei.

Cambia, ca instrument de plata si ca titlu de credit, a avut de-a lungul secolelor un rol deosebit in dezvoltarea si promovarea comertului european si mondial. Astfel, Conventia Internationala de la Geneva din 1930 a asigurat in interiorul tarilor europene si in relatiile economice internationale un cadru comun normativ de mare utilitate in extinderea relatiilor comerciale. Reintroducerea expresa a legislatiei cambiei prin O. G. nr.11 / 4 august 1993 si apoi prin Legea nr. 83/1994 nu este decat o reconfirmare romaneasca a legislatiei internationale a cambiei. 

O caracteristica principala este transferabilitatea cambiei. Transferul de creanta de la persoana la persoana, de la un creditor, la alt creditor are un caractar oneros si se realizeaza pe baza interesului, nemijlocit, al fiecareia din partile contractante. Intervine astfel negociabilitatea cambiei. Deci, se practica pentru cambia transferata un anumit pret acceptat de ambele parti, sau mai precis negociat si acceptat. De regula, sistemul de stabilire a pretului actual este un sistem cu valabilitate generala, aplicabil pentru oricare asemenea tranzactie, dar in principiu partile au libertatea de a negocia si de a stabili un pret convenabil pentru ambele parti. 

Transferul de creante ca element specific al functionalitatii cambiei a fost instituit ca principiu al dreptului cambial, bazandu-se pe cesiunea de creante si subrogare.

Persoanele care au avut temporar calitatea de a fi beneficiar al cambiei, cedand cambia altei persoane, nu sunt absolvite, in continuare de obligatia de a asigura plata. 

BILETUL LA ORDIN

         Biletul la ordin (promissory note) este socotit a fi o varianta a cambiei si este un inscris prin care o persoana fizica sau juridica (emitentul) se obliga sa plateasca unei alte persoane (beneficiarul), sau la ordinul acesteia, o suma de bani la scadenta (la un anumit termen sau la prezentare). Deci, se poate observa ca, fata de mecanismul cambial, in cazul biletului la ordin exista doar emitent (care cumuleaza functiile tragatorului si trasului, fiind debitorul obligatiei de plata) si beneficiar (creditorul platii), cu toate ca biletului la ordin ii sunt aplicabile, in general, toate prevederile referitoare la cambie cum sunt girul, avalul, scadenta, plata, regresul, etc.. El reprezinta un angajament de plata asumat prin formula 'voi plati', motiv pentru care nu se pune problema acceptarii.
            Elementele biletului la ordin sunt: denumirea de 'bilet la ordin ' inserata in titlu, locul si data emiterii, locul platii, promisiunea de plata cu trecerea sumei in cifre si litere, scadenta, obligatia (mgajamentul) neconditionat de plata, numele, adresa si semnatura emitentului, numele celui caruia i se va plati. Daca lipseste scadenta, biletul este platibil la vedere, iar daca lipseste locul platii, este luat in considerare cel mentionat dupa numele semnatarului.

CARDUL

Avantajele cardurilor sunt constientizate de majoritatea detinatorilor: riscul de a umbla cu lichiditati si avantajul de a plati servicii in magazine, hoteluri, on-line. Exista doua tipuri de carduri, cel de debit si cel de credit.

Cardul de debit permite efectuarea de plati sau retrageri de numerar in limita fondurilor proprii depuse in cont.

In conditiile in care salariul este platit prin card, banca poate oferi un credit, in acest caz fiind vorba despre un card de debit cu overdraft sau descoperire de cont. Posesorul poate folosi banii pusi la dispozitie de catre banca in limita creditului aprobat si va plati o dobanda lunara la sumele utilizate si, in cel mai des, trebuie rambursata lanar o parte din creditul solicitat.

Pentru a intra in posesia unui card de debit este necesar sa mergeti la o banca, unde se va plati o suma modica de creare a contului si unde se vor oferi informatiile necesare cu privire la comisionul aplicat in cazul retragerii de numerar, cat si sumele care trebuie platite daca respectivul card este pierdut/furat sau daca se solicita PIN-ul.

Cardul de credit reprezinta un imprumut aflat la indemana clientului, in limita creditului aprobat. In acest caz, se va plati o dobanda lunara pentru suma retrasa si, de obicei, cel putin o parte din banii trebuie rambursata lunar. Pentru a putea solicita un astfel de card de credit sunt necesare actul de indentitate in original plus copie si adeverinta de venit standard, semnata si stampilata de catre angajator.

Prin natura sa , cardul de credit este un produs destinat efectuarii diverselor plati la comercianti si mai putin in scopul de retragerii de numerar de la bancomat.

In general, cardurile de credit sunt emise in lei, insa exista si banci care ofera acest serviciu in valuta, optiune recomandata celor care calatoresc frecvent in strainatate. Pentru utilizarea in tara a cardului de credit in valuta se va percepe un comision de 2% din valoarea tranzactiei.

Unul dintre marile avantaje ale cardurilor de credit este reprezentat de perioada de gratie, adica durata in care clientul poate folosi banii bancii fara a plati dobanda. Conditii exista in acest caz, respectiv aceasta perioada de gratie se aplica doar pentru tranzactiile la comercianti, iar valoarea cumparaturilor efectuate intr-o luna trebuie rambursata integral pana la finele perioadei de gratie. Aceasta variaza, in prezent, intre 30 si 55 de zile, in functie de institutia de credit.

Rata dobanzii este factorul determinant in calculul dobanzii anuale efective, pe care bancile sunt obligate sa o afiseze. Dobanda anuala efectiva la cardurile de credit este mai mare in comparatie cu restul creditelor acordate de banci, situandu-se in mod frecvent peste 20%. Cu cat suma rambursata este mai mica, cu atat creditul este mai costisitor, deoarece dobanda se aplica la soldul creditului. La costul total al creditului sunt adaugate si comisioanele aferente tranzactiilor, mai ales cele care tin de retragerea de numerar.

Cardurile co-branded, de fidelizare, sunt produse ale asocierii unei insitutii de credit cu o companie din domeniul comertului, al asigurarilor etc. Aceasta asociere conduce adesea la beneficii acordate detinatorilor, cum ar fi diverse tipuri de discounturi sau puncte de fidelitate acumulate pentru fiecare utilizare, care pot fi convertite ulterior in produse sau servicii.