CHELTUIELILE PUBLICE

CHELTUIELILE PUBLICE

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE. NIVELUL, STRUCTURA, DINAMICA SI FACTORII CARE INFLUENTEAZA CHELTUIELILE PUBLICE. Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice.

1. SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Prin cheltuieli publice, statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada.

Cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate de stat din resursele mobilizate pe diferite cai, pentru achizitii de bunuri sau prestari de servicii necesare pentru indeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale, actiuni social-culturale, intretinerea armatei si a intregii activitati desfasurate in domeniul militar, actiuni economice, etc.

Complexitatea functiilor statului contemporan, cresterea rolului interventionist al acestuia in economie influenteaza legatura tot mai stransa dintre cheltuielile publice si viata economica a fiecarui stat. In prezent cheltuielile publice sunt extrem de diversificate.

Fiind folosite din ce in ce mai mult ca instrumente de interventie, cheltuielile publice trebuie analizate nu numai prin prisma domeniului in care sunt efectuate ci si din punct de vedere al influentei pe care o pot avea asupra procesului general al reproductiei sociale.

Structura cheltuielilor publice trebuie bine cunoscuta, aceasta necesitate deriva din posibilitatea si realismul orientarii resurselor banesti ale statului spre anumite obiective: economice, sociale, militare, politice, etc.

In literatura si practica financiara si statistica a statelor contemporane se folosesc mai multe tipuri de clasificari, cum ar fi:

Clasificare administrativa;

Clasificare economica;

Clasificare financiara;

Clasificare dupa rolul in procesul reproductiei sociale;

Clasificari folosite de O.N.U.;

Clasificari mixte si altele.

In Romania, incepand cu anul 1991, clasificarea cheltuielilor publice se aliniaza la criteriile utilizate in cadrul O.N.U., folosindu-se:

a)    Clasificarea functionala (administrativa);

b)    Clasificarea economica.

1.1. CLASIFICAREA FUNCTIONALA (administrativa) are la baza:

criteriul institutiilor prin care se efectueaza cheltuielile publice: ministere, departamente;

unitati administrativ-teritoriale: comuna, oras, municipiu, judet.

Gruparea cheltuielilor pe criterii administrative (al institutiilor) sufera prin faptul ca un minister, departament, oras sau judet reuneste cheltuieli cu destinatii diferite, variate si in plus structura ministerelor, respectiv subordonarea institutiilor publice se modifica periodic, ceea ce face necomparabile in timp cheltuielile publice.

Potrivit Legii finantelor publice (Legea nr.72/1996) clasificatia bugetara se elaboreaza de Ministerul Finantelor si are la baza structura organizatorica a institutiilor de stat la momentul respectiv.

In momentul de fata in tara noastra dupa acest criteriu cheltuielile publice se grupeaza in Tabloul Bugetului Public National in 12 parti(succesiunea partilor si gruparea in cadrul acestora a institutiilor este diferita de la an la an):

Cheltuieli social-culturale care cuprind urmatoarele pozitii:

invatamant de toate gradele;

sanatatea cu toata reteaua de institutii;

cultura si arta;

asistenta sociala;

alocatii si alte ajutoare pentru copii;

pensii si ajutoare I.O.V.R., militari in termen si alte persoane;

alte cheltuieli social-culturale (sport si tineret).

Asigurari sociale si protectie sociala:

cheltuielile asigurarilor sociale de stat;

cheltuielile fondului pentru pensie suplimentara;

cheltuielile fondului pentru ajutor de somaj.

Gospodarie comunala si locuinte

Aparare nationala

Ordinea publica

Puterea si administratia de stat:

presedintia tarii;

organele puterii legislative;

organele judecatoresti si procuraturii;

organele puterii executive.

Actiuni economice:

cercetare stiintifica;

prospectiuni si lucrari geologice de cercetare pentru descoperiri de zacaminte noi;

industria extractiva, energetica, metalurgica, chimica si alte subramuri ale industriei;

agricultura, silvicultura, ape, mediu inconjurator;

transporturi si comunicatii;

alte actiuni economice;

Alte actiuni:

comandamente militare;

centre si oficii de calcul;

culte religioase.

Transferuri din bugetul administratiei centrale de stat:

catre bugetele locale;

bugetul asigurarilor sociale, s.a.

Datoria publica:

dobanzi aferente datoriei publice;

sume ce se vor repartiza pe actiuni in functie de evolutia preturilor. (Spre exemplu la zahar, ulei, apoi carne, lapte, ingrasaminte etc).

Fondul de rezerva bugetara

Excedent / deficit:

excedent bugetar;

fondul de tezaur al statului din excedentul bugetului administratiei centrale;

varsaminte din fondul de tezaur constituit la nivelul judetului;

fondul de rulment propriu al unitatilor administrativ-teritoriale;

deficitul finantelor publice:

deficit bugetar;

deficitul fondurilor extrabugetare;

Trebuie precizat ca in cadrul acestei clasificatii functionale in care institutiile sunt grupate pe cele 12 parti, ele se prezinta in tabloul bugetului public national intr-o succesiune, care este simbolizata pe capitole si subcapitole.

Capitolele reprezinta, domeniul de baza spre care se indreapta cheltuiala, iar subcapitolele reprezinta subactivitatile ce compun ramura de baza.

Spre exemplu la partea cu cheltuieli social-culturale, intra:

capitolul invatamant, care este simbolizat cu cifra 57.0, iar in cadrul acestuia avem urmatoarele subcapitole:

invatamantul prescolar 02;

invatamant primar si gimnazial 03;

invatamant liceal 04;

invatamant superior 09 s.a.m.d;

capitolul sanatate este simbolizat de cifra 58.0, iar in cadrul acestuia subcapitolele:

dispensare medicale 02;

spitale 03;

crese 05 s.a.m.d.

Toate cheltuielile publice grupate in cele 12 parti sunt simbolizate in tabloul bugetului de la capitolul 51.0 pana la capitolul 99.0.

1.2. CLASIFICAREA ECONOMICA spre deosebire de clasificarea functionala ce indica (preciza) domeniul spre care se indreapta cheltuiala (respectiv institutia: sanatate, invatamant, etc), clasificarea economica, asa cum ii spune si denumirea (economic), indica natura cheltuielii. Din acest punct de vedere cheltuielile publice se grupeaza in 3 grupe:

cheltuieli curente;

cheltuieli de capital;

rezerve, excedent sau deficit.

Cheltuielile curente sunt cheltuielile ce se efectueaza spre a asigura functionarea si intretinerea institutiilor publice. Ele reprezinta un consum definitiv de P.I.B. ce nu se materializeaza in ceva anume. Aceste cheltuieli se reinnoiesc in fiecare an bugetar.

Cheltuieli de capital sau de investitii cum se mai spune, spre deosebire de cele precedente, ele odata efectuate se materializeaza in bunuri imobile (cladiri, sosele, cai ferate, laboratoare) sau bunuri mobile: calculatoare, aparatura medicala, autovehicule, etc. Aceste cheltuieli conduc la imbogatirea zestrei si imbogatirea patrimoniului public.

Rezervele, excedentul si deficitul reprezinta grupa care exprima rezultatul final al exercitiului bugetar.

In cadrul acestor grupe, cheltuielile publice, tot din punct de vedere economic, se detaliaza pe grupari si mai mici denumite titluri. In acest context clasificatia economica s-ar prezenta astfel:

cheltuieli curente;

cheltuieli de personal;

cheltuieli materiale si servicii;

subventii;

transferuri;

plata dobanzilor;

cheltuieli de capital;

cheltuieli de capital;

rezerve, excedent / deficit.

rezerve, excedent / deficit.

Atat in ceea ce priveste evidenta contabila a unitatilor bugetare dar si disciplina financiara ce trebuie respectata la efectuarea cheltuielilor publice, se face o detaliere si mai amanuntita din unghiul de vedere economic. Acestea se ordoneaza pe articole si alineate.

Spre exemplu in cadrul grupei "Cheltuieli curente", titlul "Cheltuieli de personal" avem:

articolul "Cheltuieli cu salariile" iar in cadrul acestuia alineatele:

salarii;

salarii platite cu ora, plati pentru ore suplimentare;

alte drepturi de personal;

articolul "Contributii pentru asigurari sociale";

articolul "Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj" s.a.m.d.

Trebuie retinut ca intre cele doua clasificari a cheltuielilor publice, functionala si economica, nu este o granita, ci dimpotriva cheltuielile publice se inter-aseaza dupa ambele criterii.

Astfel la oricare parte, la oricare capitol: 57.0 Invatamant, 58.0 Sanatate, si chiar la oricare subcapitol: 57.02 Invatamant prescolar, 57.07  Crese, 62.03 Salubritate, etc, vom regasi din punct de vedere economic:

Cheltuieli curente

Titlul "Cheltuieli de personal" avem:

Articolul 10.01 "Cheltuieli cu salariile"

Articolul 10.03 "Contributii pentru asigurari sociale de stat s.a.m.d.

2. NIVELUL, STRUCTURA, DINAMICA SI FACTORII CARE INFLUENTEAZA CHELTUIELILE PUBLICE

O analiza profunda a cheltuielilor publice serveste la caracterizarea politicii financiare si bugetare a fiecarui stat in diferite perioade de timp. Aprecierea efectelor interventiei statului in viata sociala si in economie presupune cunoasterea mai intai a volumului cheltuielilor publice efectuate de organele centrale si locale de stat din fondurile publice de resurse financiare.

Indicatorul care poate exprima o caracterizare a nivelului cheltuielilor publice intr-o anumita perioada este ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut. Acesta este semnificativ, deoarece permite analiza volumului cheltuielilor publice in raport de nivelul de dezvoltare economica si sociala a fiecarui stat si in fiecare etapa.

Ponderea cheltuielilor publice in PIB difera de la o tara dezvoltata la alta si de la o zona geografica la alta.

Astfel: in Olanda, Suedia, Danemarca ponderea este de 60-62% din PIB, in Germania, Franta, Austria 48-53%, in Elvetia, Austria 37-39%, Orientul Mijlociu 37%, America Latina 29%, Asia 28%. In Romania a scazut de la 49,1% in 1980, la 36,3% in 1990.

Analiza cheltuielilor publice a unei tari poare fi efectuata atat din punct de vedere global cum este ponderea acestora in P.I.B., dar si din punct de vedere al structurii acestora pe diferite categorii asa cum sunt ele prevazute in clasificatia functionala. Indicatorul folosit pentru aceasta analiza este greutatea specifica a fiecarei categorii de cheltuieli publice:

unde

- greutatea specifica a cheltuielilor publice i (sanatate, invatamant, etc);

Cpi - cheltuieli publice ale categoriei i;

Cpt - cheltuieli publice totale;

I - reprezinta o anumita cheltuiala publica (invatamant, sanatate, ordine publica, administratie, etc.) asa cum se regasesc in clasificatia functionala a statului respectiv.

Greutatea specifica a fiecarei cheltuieli publice este de asemenea diferita de la tara la tara, de la zona la zona si in functie de gradul de dezvoltare al acestora.

Astfel in tarile dezvoltate:

cheltuielile publice pentru asigurari si asistenta sociala, locuinte si servicii colective, reprezinta intre 24 - 43%, detinand primul loc;

cheltuielile cu sanatatea 9 - 19%;

cheltuielile cu invatamantul 8-14%;

cheltuielile economice 9 - 13%;

cheltuielile militare 4 - 17%.

In tarile in curs de dezvoltare greutatea specifica cea mai mare este a cheltuielilor economice 30 - 40%, dupa care urmeaza cele cu invatamantul, sanatatea, asistenta sociala. Romania se situeaza desigur in grupul tarilor in curs de dezvoltare.

Un al treilea indicator care face aprecieri asupra cheltuielilor publice este indicatorul dinamicii cheltuielilor publice care se masoara prin doua modalitati:

cresterea nominala;

cresterea reala;

Cresterea nominala rezulta din compararea cheltuielilor publice pe global sau pe natura exprimate in preturi curente.

DCp = Cp1 - Cp0

DCp = variatia cheltuielilor publice;

Cp1 = volumul cheltuielilor publice in perioada actuala;

Cp0 = volumul cheltuielilor in perioada de baza.

Acest indicator nu este concludent in situatia in care in intervalul respectiv au intervenit deprecieri monetare, modificari substantiale de preturi.

Cresterea reala rezulta din compararea cheltuielilor publice pe global sau pe naturi (potrivit clasificatiei functionale) exprimate in preturi constante. Formula de calcul este aceeasi cu precizarea ca preturile sunt constante (intr-o valuta stabila sau preturi actualizate).

3. Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice

Abordand la modul general factorii care conduc la cresterea cheltuielilor publice, acestia pot fi grupati in urmatoarele categorii:

a)      factorii demografici - care se refera la cresterea populatiei si modificarea structurii acesteia pe varste si pe categorii socio-profesionale.

O astfel de evolutie determina cresterea cheltuielilor publice legate de plata salariilor functionarilor publici si a celor din domeniul social-cultural.

b)      Factorii economici - care se refera la dezvoltarea economiei si modernizarea acesteia. Interventia statului in economie, tot mai pregnanta si pe cai diverse, face ca factorii economici sa influenteze nivelul cheltuielilor publice foarte mult (subventii, fond cercetare-dezvoltare).

c)      Factorii sociali - sunt cei care determina actiunile si directia armonizarii intre nivelul veniturilor medii pe locuitor din sectorul productiv, sectorul public si persoanelor in varsta ce beneficiaza de diferite forme de ajutor social.

d)      Urbanizarea - are o influenta deosebita asupra cheltuielilor publice atat prin crearea suprastructurii urbane dar si pentru finantarea utilitatilor publice respective.

e)      Factorii militari - au un impact direct asupra nivelului cheltuielilor, situandu-se la nivele foarte mari in timp de razboi ori pregatire pentru razboi si mai scazut in perioada de pace.

f)       Factorii politici - care se refera la sarcinile ce trebuie sa le indeplineasca statul contemporan prin trecerea de la jandarm la statul providenta.

g)      Factorii istorici sau conjuncturali - sunt aceia care isi au originea in perioadele anterioare. Astfel contractarea unor imprumuturi, determina cheltuieli pentru restituirea acestora in perioadele urmatoare. De aceea contractarea acestora trebuie facuta in urma unor analize aprofundate si pertinente.

AUTOEVALUARE

Prezentati clasificarea economica a cheltuielilor bugetare.

Care sunt principalii indicatori de comensurare a cheltuielilor publice ?

Enumerati factorii ce influenteaza dimensiunea cheltuielilor publice.