Contabilitatea institutiilor publice

Contabilitatea institutiilor publice

1. Organizarea contabilitatii institutiilor publice

O institutie publica este organizata ca o entitate cu personalitate juridica. Ea este o persoana de drept public creata special pentru a se asigura satisfacerea interesului general. Ca urmare, institutiile publice dispun de patrimoniu propriu, precum si de buget, pot incheia contracte in nume propriu si pot sta in justitie.

Datorita acestui fapt, institutia publica trebuie sa evidentieze patrimoniul si operatiunile legate de acesta in contabilitate.

Evidentierea in contabilitate a operatiunilor realizate de o institutie publica trebuie sa respecte o serie de principii enuntate in legislatia referitoare la contabilitate. Respectarea acestor principii ofera o imagine clara, reala si stiintifica a patrimoniului, in concordanta cu normele economice si juridice in domeniu.

Spatiul de cunoastere si actiune al contabilitatii si calitatea acesteia de stiinta a evidentei calculului, analizei si controlului valorilor economice au generat in decursul timpului o activitate specializata in cunoasterea, gestionarea si controlul activelor, datoriilor, capitalurilor si rezultatelor obtinute din activitatea personalor juridice.

Toate aceste premise au fost realizate prin asigurarea inregistrarii cronologice si sistematice a informatiilor referitoare la pozitia financiara si performanta economica a fiecarei persoane juridice.

In vederea cunoasterii de catre toti utilizatorii (creditori financiari, clienti, institutii publice) a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice, se impune prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie a unitatilor patrimoniale.

Potrivit prevederilor Legii finantelor publice nr. 500/2002, in denumirea generica de institutii publice sunt incluse: Parlamentul, administratia prezidentiala, ministrele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea lor, indiferent de modul de finantare.

Contabilitatea publica constituie contabilitatea care asigura evidentierea tuturor operatiunilor de incasari si plati referitoare la fondurile publice. Ea evalueaza obligatiile contribuabililor, evidentiaza incasarile din aceste obligatii si determina diferentele din obligatiile neonorate, precum si responsabilitatea ordonatorilor de credite privind efectuarea platilor din fondurile publice. Organizarea acesteia este obligatorie pentru toate autoritatile publice, comunitatile teritoriale, institutiile publice nationale si locale.

Vincent Raude si Jean Claude Pagat retin pentru contabilitatea publica mai multe definitii, una uzuala, alta tehnica si a treia administrativa. Astfel, definitia uzuala o formuleaza ca fiind: "ansamblul de reguli aplicabile gestiunii veniturilor de stat", cea tehnica "reguli de prezentare a conturilor publice", iar cea administrativa are in vedere sarcinile publice si o defineste ca fiind "reguli de prezentare a conturilor si reguli de organizare a serviciilor contabililor publici".

Insuficientele acestor definitii constau in faptul ca cea uzuala se refera numai la veniturile de stat si nu are in vedere un fundament juridic, cea tehnica este prea limitata, iar cea administrativa nu se refera la ordonatorii de credite. In final, autorii la care ne-am referit, propun pentru contabilitatea publica urmatoarea definitie care ar exprima, dupa parerea noastra, cel mai corect functiile sale, si anume: "Regulile contabilitatii publice au ca obiect determinarea obligatiilor si responsabilitatilor ordonatorilor de credite publice, ale ordonatorilor de venituri publice si contabililor publici." Aceasta definitie da regulilor contabilitatii publice un contur juridic, tehnic si cuprinde in cadrul sau obligatiile si responsabilitatile, atat ale contabililor publici, cat si ale ordonatorilor de credite publice.

Contabilitatea publica reprezinta totalitatea normelor procedurilor, tehnicilor si metodelor prin care se evalueaza, se inregistreaza, se controleaza si se administreaza averea si patrimoniul public.

Contabilitatea publica trebuie sa determine elementele concrete de avere si mijloace pe care se sprijina proprietatea publica, sa fixeze cu certitudine elementele si angajamentele necesare pentru inceputul fiecarui exercitiu, sa evidentieze, sa calculeze si sa puna ordine in modificarile intervenite pe parcursul perioadei de gestiune, sa stabileasca la inchiderea exercitiului bugetar situatia finala si rezultatul gestiunii.

Sistemul contabilitatii publice reprezinta un cadru de referinta conceptual si metodologic ce trebuie sa ofere raspunsuri explicite la marile si controversatele probleme de gestiune publica: pentru ce obiective se modeleaza contabilitatea, care sunt utilizatorii informatiilor de interes public, cum se trateaza sistematic informatiile contabilitatii, care sunt caracteristicile calitative ale programului de semnificatie pentru o buna informare, ce implicatii, costuri, riscuri si avantaje sunt legate de contextul economic, social, juridic si institutional in care se desfasoara contabilitatea.

Desi contabilitatea sectorului public se organizeaza pe baza unor planuri de conturi distincte, cu particularitati, atat in ceea ce priveste structura conturilor, cat si functionarea acestora, la baza contabilitatii publice stau reguli si norme comune cu cele ale contabilitatii generale, si anume:

- folosirea unor modele de registre contabile si formulare comune privind activitatea

financiar - contabila;

- modelele bilanturilor contabile, ca si planul de conturi general pentru institutiile publice, sunt stabilite de acelasi organ, respectiv de Ministerul Finantelor Publice, in aceasta privinta existand o conceptie unitara in materie (plan de conturi, bilant si alte formulare specifice);

Functionarea contabilitatii institutiilor publice este obligatoriu a se face dupa aceleasi reguli si metode astfel:

- contabilitatea se conduce in partida dubla, unele exceptii permise pentru anumite institutii publice care au dreptul sa organizeze contabilitati in partida simpla (consiliile locale comunale) nu infirma regula;

- inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiunilor de incasari si plati in mod simultan, in debitul unor conturi si creditul altora;

- stabilirea totalului sumelor debitoare si sumelor creditoare, precum si a soldului final al fiecarui cont;

- intocmirea, cel putin lunar, a balantei de verificare, care reflecta egalitatea intre totalul sumelor debitoare si creditoare, si totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor;

- prezentarea executiei finale lunar, trimestrial, anual, a veniturilor incasate si platilor efectuate, precum si excedentului sau deficitului, comparativ cu contul de profit si pierdere, in cazul contabilitatii financiare.

Contabilitatea institutiilor publice fiind organizata ca activitate specializata de cunoastere, gestiune si control a elementelor patrimoniale si a rezultatelor obtinute, furnizeaza informatii ordonatorilor de credite cu privire la:

- executia bugetelor de venituri si cheltuieli;

- patrimoniul aflat in administrare;

- intocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat;

- intocmirea contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat;

- intocmirea contului anual de executie a bugetului fondurilor speciale;

- intocmirea contului anual de executie a bugetelor locale.

Aria de cuprindere a contabilitatii publice a fost stabilita prin articolul 74 al Legii finantelor publice nr. 500/2002 si anume:

- contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, cu ajutorul careia sa se evidentieze modul de incasare a veniturilor si de plata a cheltuielilor aferente unui exercitiu bugetar;

- contabilitatea trezoreriei statului;

- contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor prin care sa se evidentieze evolutia situatiei financiare si patrimoniale si excedentul sau deficitul patrimonial;

- contabilitatea destinata analizei costurilor programelor aprobate si finantate din bugetul statului.

Principii contabile

Principiile contabile care trebuie respectate de o institutie publica sunt:

principiul prudentei

principiul continuitatii activitatii

principiul permanentei metodelor

principiul independentei exercitiului financiar

principiul intangibilitatii bilantului de deschidere

principiul necompensarii

principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii

principiul prelevanta economicului asupra juridicului

principiul contabilitatii pe baza de angajamente

10. principiul comparabilitatii informatiilor

11. principiul materialitatii (pragului de semnificatie)

Principiul prudentei nu sunt admise sub niciun motiv supraevaluarea sau subevaluarea elementelor patrimoniale de activ sau de pasiv, inclusiv a cheltuielilor si a veniturilor institutiei publice.

Principiul continuitatii activitatii institutia publica, ca unitate patrimoniala isi continua in mod normal activitatea fara a intra in lichidare sau reducere sensibila a activitatii.

Principiul permanentei metodelor continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurandu-se comparabilitatea in timp a elementelor patrimoniale.

Principiul independentei exercitiului financiar delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor aferente activitatii institutiei publice, pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul la care se refera.

Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu financiar bilantul de deschidere a unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent.

Principiul contabilitatii pe baza de angajamente - efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit, fiind inregistrate in evidentele contabile si raportate in situatiile financiare ale perioadelor de raportare. Situatiile financiare intocmite in baza acestui principiu ofera informatii nu numai despre tranzactiile si evenimentele trecute care au determinat incasari si plati dar si despre resursele viitoare, respectiv obligatiile de plata viitoare. Acest principiu se bazeaza pe independenta exercitiului potrivit caruia toate veniturile si toate cheltuielile se raporteaza la exercitiul la care se refera, fara a se tine seama de data incasarii veniturilor, respectiv data platii cheltuielilor.

Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.

Principiul prelevanta economicului asupra juridicului - informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor nu numai forma lor juridica. Acest principiu este aplicat la intocmirea situatiilor financiare individuale si a situatiilor financiare consolidate de catre entitatile care, la data intocmirii bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele criterii:

• total active 3.650.000 euro;
• cifra de afaceri neta 7.300.000 euro
• numar mediu de salariatiin cursul exercitiului financiar 50.

Entitatile care, la data intocmirii bilantului, nu depasesc limitele a celor doua dintre criteriile enumarate mai sus, aplica principiul prelevanta economicului asupra juridicului numai la intocmirea situatiilor financiare consolidate.

Principiul comparabilitatii informatiilor - elementele prezentate trebuie sa dea posibilitatea compararii in timp a informatiilor

Principiul materialitatii (pragului de semnificatie) - orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative dar care au aceeasi natura sau au functii similare trebuie insumate si prezentate intr-o pozitie globala. Un element patrimonial este considerat semnificativ daca omiterea sa ar influenta in mod vadit decizia utilizatorilor situatiilor financiare.

3. Evaluarea in contabilitate

Pentru inregistrarea in contabilitate a elementelor patrimoniale este necesara evaluarea acestora. Pentru realizarea evaluarii, trebuie respectate urmatoarele reguli.

a)      la data intrarii in patrimoniu, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor de intrare (valoarea contabila):

pentru bunurile care intra in patrimoniul institutiei publice cu titlu gratuit, valoarea de intrare este data de pretul pietei pentru bunurile respective;

pentru bunurile procurate cu titlu oneros, valoarea de intrare este costul de achizitie;

pentru bunurile obtinute in institutia publica, valoarea de intrare este costul de productie;

b)      evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala (valoarea de inventar) stabilita in functie de valoarea de utilitate si pretul pietei. In cazul creantelor sau datoriilor, valoarea de inventar este valoarea lor probabila de incasat sau de plata.

c)      la inchiderea exercitiului financiar, valoarea elementelor patrimoniale este data de valoarea lor de intrare, corectata cu valoarea de inventariere daca este cazul. Trebuie mentionat faptul ca daca se constata diferente in plus pentru elementele de activ ca urmare a compararii valorii de intrare cu valoarea de inventar, aceste diferente nu se inregistreaza in contabilitate (se pastreaza valoarea lor de intrare),iar daca se constata diferente negative in cazul elementelor de pasiv date de diferenta dintre valoarea de intrare si cea de inventar nu are loc inregistrarea acestor diferente in contabilitate (se pastreaza valoarea lor de intrare). Diferentele negative dintre valoarea de intrare si valoarea de inventar in cazul elementelor de activ, in cazul in care se pot imputa, devin creante ale institutiei publice asupra persoanei careia ii sunt imputate.

d)      la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din patrimoniu la valoarea lor de intrare.

Conform normelor contabile in vigoare, inregistrarea in contabilitate a operatiunilor realizate de o institutie publica se realizeaza prin note contabile pe baza documentelor justificative. Inregistrarea se poate realiza prin inregistrari contabile pentru fiecare document in parte sau prin inregistrari contabile pe baza unor documente centralizatoare.

Documentele pe baza carora se efectueaza inregistrarile contabile sunt: extrasul de cont, statele de salarii, bonurile de consum pentru materiale, cererea de deschidere de credite, dispozitia bugetara, chitante, facturi, diferite alte documente care respecta reglementarile legale pentru a putea fi inregistrate in contabilitate.

4. Documentele folosite pentru inregistrarea in contabilitate

Documentele folosite pentru inregistrarea in contabilitate sunt: Documentul cumulativ sau centralizator, Nota contabila, Jurnalul de inregistrari, Cartea Mare, Balanta de verificare, Registrul inventar.

Vom face o prezentare succinta a acestor documente.

Documentele centralizatoare sunt documente cu ajutorul carora se realizeaza centralizarea pe conturi sintetice (debit si credit) a documentelor justificative ce reflecta acelasi gen de operatiuni. Aceste documente se utilizeaza in cazul in care se realizeaza in cursul unei zile mai multe operatiuni de acelasi gen, existand mai multe documente justificative. De asemenea, ca urmare a dispozitiei data de conducatorul compartimentului financiar-contabil al institutiei publice se pot face inregistrari contabile pe baza documentelor centralizatoare care cuprind documente justificative ce au fost emise in mai multe zile, conditia fiind incadrarea acestora in aceeasi luna.

Nota de contabilitate se poate realiza pentru fiecare document in parte sau pe baza documentelor centralizatoare.

Jurnalul de inregistrari surprinde in ordine cleiologica totalitatea operatiunilor realizate la nivelul unui exercitiu bugetar. La baza realizarii acestuia, stau notele contabile.

Cartea mare cuprinde totalitatea fiselor de cont in care s-au consemnat operatiile efectuate intr-un exercitiu bugetar. Ea serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor conturilor sintetice, la verificarea inregistrarilor contabile efectuate, la furnizarea de informatii pentru realizarea de analize economice si financiare si la intocmirea balantei de verificare.

Balanta de verificare se elaboreaza lunar in scopul asigurarii controlului operatiilor efectuate, precum si al centralizarii informatiilor contabile.

Cu ajutorul balantei de verificare, se urmareste inregistrarea corecta in contabilitate a operatiunilor, cheia de control a acesteia fiind relatia debit = credit, indiferent ca este vorba de sold initial, rulaje sau sold final.

Balanta de verificare este folosita la intocmirea situatiilor financiare, respectiv bilant.

Registrul inventar este un document obligatoriu in care se inregistreaza rezultatele inventarierii patrimoniului.

Din punct de vedere al circuitului economic al mijloacelor si surselor economice aflate in administrarea institutiilor publice, operatiile economice reflectate in contabilitate sunt:

a)      operatiuni economice privind fondurile institutiei:

fondul mijloacelor fixe

fondul materialelor de natura obiectelor de inventar

fonduri cu destinatie speciala

alte fonduri

b)      operatiuni economice privind inregistrarea in contabilitate a mijloacelor fixe:

punerea in functiune de mijloace fixe noi

scoaterea din functiune de mijloace fixe

reevaluari de mijloace fixe

c)      operatiuni economice privind inregistrarea in contabilitate a materialelor si a obiectelor de inventar

operatiuni privind materialele

operatiuni privind obiectele de inventar

operatiuni privind animalele

operatiuni privind produsele

d)      operatiuni economice privind inregistrarea in contabilitate a decontarilor

decontari interne

decontari privind tertii debitori

decontari cu tertii creditori

e)      operatiuni economice privind inregistrarea in contabilitate a mijloacelor banesti

alimentarea conturilor de disponibil din mijloace bugetare

alimentarea plafonului de casierie cu numerar sau alte valori

alimentarea conturilor de disponibil cu surse extrabugetare

f)        operatiuni economice privind inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor institutiei:

cheltuieli proprii

cheltuieli aferente activitatii autofinantate

alte cheltuieli

g)      operatiuni privind inregistrarea in contabilitate a veniturilor, a finantarilor si a creditelor bancare ale institutiei:

venituri proprii

venituri aferente activitatii autofinantate

venituri anticipate si de realizat

operatiuni privind finantarea de la buget

operatiuni privind creditele bancare

h)      operatiuni economice care se inregistreaza in afara bilantului

i)        alte operatiuni contabile

Planul de conturi pentru institutiile publice in structura actuala

La baza inregistrarii in contabilitate a operatiunilor efectuate de institutiile publice sta planul de conturi aplicabil acestora. Este un plan specific institutiilor publice, format din mai multe clase de conturi:

Planul de conturi in structura sa actuala este prezentat detaliat in anexa nr.1.

6. Functionarea principalelor conturi ale institutiilor publice incepand cu data de 1 ianuarie 2006

In prezentarea generala a urmatoarelor conturi bilantiere cuprinse in planul de conturi al institutiilor publice, accentul s-a pus pe conturile cu care lucreaza institutiile publice de specialitate, nu cele administrative.

Conturile de mijloace fixe, terenuri, constructii sunt conturi de activ prin intermediul carora se realizeaza evidenta contabila a mijloacelor fixe, terenurilor si constructiilor.

Aceste conturi se debiteaza cu intrarile in patrimoniu de mijloace fixe provenite din: dotari, investitii, transfer, dezmembrari, confectionari in ateliere proprii, plus la inventar, donatii, reevaluari.

Se crediteaza cu ocazia scoaterii din gestiune a mijloacelor fixe prin: casare, transferare, vanzare, minus la inventar.

Soldul final este debitor, reflectand valoarea de inventar a mijloacelor fixe existente in patrimoniul institutiei publice.

Contul 302 Materiale este un cont cu functie contabila de activ care se debiteaza cu valoarea materialelor achizitionate si se crediteaza cu valoarea materialelor scoase din magazie sau depozite pentru consum sau alte destinatii. Prezinta sold debitor care arata valoarea materialelor existente in stoc.

Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar este un cont cu functie contabila de activ care se debiteaza cu valoarea obiectelor de inventar intrate in magazie si se crediteaza cu valoarea obiectelor de inventar scoase din magazie pentru diferite scopuri (dare in folosinta, transfer, lipsa din gestiune etc). Prezinta sold debitor, reprezentand valoarea obiectelor de inventar aflate in magazie.

Contul 345 Produse finite este un cont cu functie contabila de activ care se debiteaza cu valoarea produselor obtinute in cursul perioadei si se crediteaza cu contravaloarea produselor vandute si a celor retinute de institutie pentru autoconsum. Soldul contului este debitor si reflecta valoarea produselor aflate in stoc la pret de inregistrare.

Contul 351 Materiale aflate la terti este un cont cu functie contabila de activ care se debiteaza cu valoarea materialelor aflate in prelucrare si se crediteaza cu valoarea materialelor rezultate din prelucrare. Prezinta sold debitor care reprezinta valoarea materialelor date in prelucrare sau aflate in standuri si expozitii la pret de inregistrare.

Contul 401 Furnizori este un cont cu functie contabila de pasiv care se crediteaza cu valoarea obligatiilor institutiei publice datorate diversilor furnizori pe baza documentelor prezentate de acestia si se debiteaza pe masura achitarii acestor obligatii. Prezinta sold final creditor, reprezentand valoarea obligatiilor institutiei publice fata de furnizori, care nu a fost achitata.

Contul 411 Clienti este un cont cu functie contabila de activ care se debiteaza cu sumele datorate de clienti si se crediteaza pe masura incasarii acestor sume. Prezinta sold debitor care reprezinta valoarea creantelor asupra clientilor.

Contul 421 Decontari cu salariatii este un cont cu functie contabila de pasiv.

Se crediteaza cu sumele reprezentand salariile si alte drepturi salariale si se debiteaza cu ocazia achitarii salariilor si a retinerii contributiilor salariatului catre stat sau catre terti.

Soldul final este creditor si reprezinta sumele datorate salariatilor ramase neachitate la sfarsitul lunii.

Contul 431 Asigurari sociale este un cont cu functie contabila de pasiv care se crediteaza cu obligatiile institutiei si ale salariatului catre stat privind asigurarile sociale si se debiteaza pe masura achitarii acestor obligatii. Prezinta sold creditor care reflecta obligatiile datorate si neachitate.

Contul 437 Asigurari pentru somaj este un cont cu functie contabila de pasiv care se crediteaza cu valoarea obligatiilor institutiei publice si ale salariatilor pentru constituirea fondului de somaj si se debiteaza pe masura virarii acestor obligatii la buget. Prezinta sold final creditor care reprezinta valoarea obligatiilor catre stat privind constituirea fondului de ajutor de somaj care nu au fost inca virate.

Contul 461 Debitori este un cont cu functie contabila de activ.

Se debiteaza cu sumele pe care institutia publica trebuie sa le incaseze de la debitorii sai (alte institutii, salariati, avansuri spre decontare, creante, alti debitori) si se crediteaza pe masura incasarii sau decontarii acestor sume.

Soldul este debitor si reflecta sumele de incasat de la debitori sau de decontat de catre acestia.

Contul 462 Creditori este un cont cu functie contabila de pasiv care se crediteaza cu obligatiile institutiei fata de diversi creditori si se debiteaza pe masura onorarii acestor obligatii. Prezinta sold creditor care reflecta valoarea obligatiilor institutiei publice neachitate.

Contul 472 Venituri inregistrate in avans este un cont cu functie contabila de pasiv care se crediteaza cu veniturile incasate sub forma de venituri anticipate (sunt venituri ale perioadelor viitoare, cum ar fi incasarea abonamentelor la spectacole) si se debiteaza pe masura trecerii lor la venituri curente. Soldul acestui cont este creditor si reprezinta veniturile incasate anticipat perioadei lor de realizare.

Contul 481 Decontari cu institutia superioara si institutiile subordonate privind finantarea de la buget este un cont bifunctional.

Se debiteaza cu sumele virate pentru alimentarea conturilor de disponibil ale institutiilor subordonate si se crediteaza cu sumele retrase din conturile de disponibil ale institutiilor subordonate, sumele scazute reprezentand debitori scazuti, pierderi de materiale distruse de calamitati naturale.

Soldul contului poate fi debitor, in acest caz reprezentand sumele virate, sau creditor, reprezentand sumele scazute la institutia superioara.

Conturile 50 Disponibil al bugetelor sunt conturi de activ prin intermediul carora se realizeaza inregistrarea miscarilor mijloacelor banesti primite de institutie de la ordonatorii superiori de credite.

Se debiteaza cu sumele primite cu titlu de alimentari de la ordonatorul superior de credite sau cu sumele incasate de la ordonatorii inferiori de credite, sub forma de retrageri de disponibilitati.

Se crediteaza cu platile efectuate pentru aprovizionarile de bunuri, materiale, plata salariilor, plata diferitelor servicii sau cu sumele virate institutiilor subordonate.

Soldul debitor reflecta disponibilul existent in cont.

Contul 531 Casa este un cont de activ care arata miscarile de mijloace banesti prin intermediul casieriei institutiei publice.

Se debiteaza cu ocazia operatiunilor de incasare in numerar si se crediteaza cu ocazia operatiunilor de plata in numerar.

Soldul contului este debitor si reflecta numerarul existent in casierie.

Contul 532 Alte valori este un cont care are functie contabila de activ.

Se debiteaza cu valoarea timbrelor fiscale, timbrelor postale, tichetelor de calatorie, bonurilor de cantitati fixe, biletelor cu valoare nominala sau a altor valori procurate de institutia publica si se crediteaza pe masura consumarii acestora.

Soldul contului este debitor si reflecta valoarea timbrelor fiscale, timbrelor postale, tichetelor de calatorie, bonurilor de cantitati fixe, biletelor cu valoare nominala sau a altor valori procurate de institutia publica existente la dispozitia institutiei publice.

Conturile din clasa 6 sunt conturi cu functie contabila de activ, se debiteaza cu valoarea cheltuielilor efectuate in cursul perioadei si se crediteaza prin imputarea lor asupra exercitiului. Nu prezinta sold.

Conturile din clasa 7 sunt conturi cu functie contabila de pasiv, se crediteaza cu veniturile realizate in cursul perioadei si se debiteaza prin imputarea lor asupra rezultatului. Nu prezinta sold.

Contul 770 "Finantarea de la buget" este un cont de pasiv.

Contul 770 "Finantarea de la buget" se crediteaza cu toate platile efectuate in cursul anului, prin contul deschis la trezorerie, inclusiv ridicarile de numerar.

Contul 770 "Finantarea de la buget" se debiteaza cu sumele recuperate din finantarea anului curent reprezentand reconstituirea sau reintregirea creditelor bugetare.

La sfarsitul anului, rulajul creditor al contului 770 "Finantarea de la buget" reflecta totalitatea platilor de casa ( plati facute prin contul deschis la trezorerie ), iar soldul creditor al contului 770 "Finantarea de la buget" reflecta platile nete de casa ( plati de casa minus reconstituiri de credite bugetare).

La sfarsitul anului contul 770 "Finantarea de la buget" se debiteaza cu totalitatea platilor efectuate, pentru inchiderea contului de finantare, prin creditul contului 121"Rezultatul patrimonial".

Contul 8060 "Credite bugetare aprobate"

Cu ajutorul acestui cont, institutiile, indiferent de modul de finantare sau subordonare, tin evidenta creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor ( platilor ) aprobate prin buget. Contabilitatea analitica a creditelor aprobate se tine pe titluri, articole si alineate din cadrul fiecarui articol sau subcapitol al bugetului aprobat.

In debitul contului 8060 se inregistreaza la inceputul exercitiului bugetar, creditele bugetare aprobate, cu defalcarea pe trimestre, precum si majorarile de credite bugetare aprobate. In creditul contului 8060 se inregistreaza diminuarile de credite bugetare efectuate in cursul exercitiului bugetar. Soldul contului reprezinta totalul creditelor bugetare aprobate la un moment dat.

Contul 8061 Credite deschise de repartizat

Cu ajutorul acestui cont, ordonatorii principali de credite si ordonatorii secundari de credite finantati de la bugetul de stat evidentiaza creditele deschise cu scopul de a fi repartizate institutiilor subordonate. In debitul contului 8061, ordonatorii principali de credite inregistreaza creditele deschise pentru a fii repartizate ordonatorilor secundari precum si creditele retrase de la acestia, iar in creditul contului 8061, creditele repartizate precum si diminuarile de credite bugetare de repartizat.

La ordonatorii secundari de credite, in debit, se inregistreaza creditele repartizate de catre ordonatorii principali pentru a fi repartizate ordonatorilor din subordine, precum si creditele bugetare retrase de la ordonatorii din subordine, iar in credit se inregistreaza creditele deschise ordonatorilor subordonati precum si creditele retrase de la ordonatorii secundari de catre ordonatorii principali. Soldul contului (debitor ) reprezinta creditele bugetare primite pentru a fi repartizate si nerepartizate.

Contul 8062 "Credite deschise pentru cheltuieli proprii"

Cu ajutorul acestui cont, ordonatorii de credite tin evidenta creditelor deschise de la buget pentru cheltuieli proprii. In debit se inregistreaza creditele deschise de Ministerul Finantelor Publice pentru cheltuieli proprii, iar in credit, creditele retrase pe parcursul anului. Ordonatorii secundari si tertiari inregistreaza in debit creditele primite prin repartizare de la ordonatorul superior pentru cheltuieli proprii, iar in credit, creditele retrase.

7. Exemple de inregistrari contabile realizate de institutiile publice

Exemplul nr. 1

O institutie de invatamant superior achizitioneaza, pentru darea in functiune a unei cantine pentru studenti ,urmatoarele mijloace fixe:

cladire in valoare de 50.000 lei

instalatii pentru pregatirea hranei in valoare de 20.000 lei

cuptor pentru gatit in valoare de 000 lei

un autoturism pentru transportul materiilor prime in valoare de 10.000 lei

Plata facturilor furnizorilor are loc ulterior momentului livrarii mijloacelor fixe.

a) Achizitia mijloacelor fixe

℅ = 404 Furnizori de active fixe 8000

212 Constructii 50.000

2131 Masini, instalatii, utilaje de lucru 2000

2133 Mijloace de transport 10.000

b) Achitarea furnizorilor

= 5121 8000

Furnizori de active fixe  Conturi la banci in lei

Exemplul nr. 2

O institutie publica caseaza un mijloc de transport care are valoarea de inventar de 10.000 lei. Cheltuielile ocazionate de casare sunt de 5 lei care se achita in numerar unui tert care a realizat casarea.

a) Scoaterea din functiune a mijlocului fix

= 2133 10.000

Amortizarea mijloacelor de Mijloace de transport

transport

b) Inregistrarea cheltuielilor cu casarea

= 462 5

Alte cheltuieli cu serviciile Creditori diversi

executate de terti

c) Achitarea cheltuielilor de casare

462 Creditori diversi  = 5311 Casa 5

Exemplul nr. 3

Se inregistreaza un minus la inventarierea unei truse pentru experiente de laborator in suma de 100 lei, amortizat integral. Acest minus se imputa gestionarului, urmand a se recupera din salariul acestuia.

a) Inregistrarea diminuarii valorii mijlocului fix

= 2131 100

Amortizarea utilajelor Masini, utilaje si instalatii de lucru

b) Imputarea minusului rezultat la inventar

= 719 100

Debitori Alte venituri operationale

c) Retinerea din salariu a imputatiei

= 461 100

Personal - salarii datorate Debitori

Exemplul nr. 4

Se ridica de la Trezorerie sume in numerar pentru acordarea de avansuri spre decontare titularilor de avans (50 lei) si pentru plata salariilor neridicate la sfarsitul anului (100 lei).

a) Ridicarea de la Trezorerie a sumelor reprezentand avansurile

= 510 50

Viramente interne Contul curent general al

Trezoreriei statului

5311 = 581 50

Casa in lei Viramente interne

b) Ridicarea de la Trezorerie a sumelor reprezentand salarii neridicate

= 510 100

Viramente interne Contul curent general al

Trezoreriei statului

5311 = 581 100

Casa in lei Viramente interne

c) Achitarea salariilor neridicate

= 5311 100

Drepturi de personal neridicate Casa in lei

d) Achitarea avansului spre decontare

542 = 5311 50

Avansuri de trezorerie Casa in lei

e) Depunerea decontului de cheltuieli (justificarea avansului)

624 = 542 40

Cheltuieli cu transportul de Avansuri de trezorerie

bunuri si personal

f) Depunerea cu intarziere a sumei reprezentand avansul necheltuit

= 542 10

Casa in lei Avansuri de trezorerie

g) Inregistrarea penalizarilor

461 = 719 2

Debitori diversi Alte venituri operationale

h) Depunerea la casierie a penalizarilor

= 461 2

Casa in lei Debitori diversi

i) Virarea la Trezorerie a sumei necheltuite si a penalizarii

581 = 5311 12

Decontari interne Casa in lei

= 581 12

Contul curent general al Trezoreriei statului  Casa in lei

Exemplul nr. 5

Se achizitioneaza halate de protectie (50 lei) care se dau contra cost salariatilor, urmand a se retine contravaloarea lor din salarii. Factura se achita furnizorului din contul bancar.

a) Primirea facturii

= 401 50

Materiale de natura obiectelor Furnizori

de inventar

b) Darea in folosinta a halatelor

603 = 303 50

Cheltuieli privind obiectele Materiale de natura obiectelor

de inventar de inventar

c) Imputarea salariatilor a contravalorii halatelor

461 = 719 50

Debitori diversi Alte venituri operationale

d) Achitarea furnizorului

401 = 5121 50

Furnizori Conturi la banci in lei

Exemplul nr. 6

O institutie publica inregistreaza cheltuielile cu salariile personalului in valoare de 10.000 lei. Se achita avansul in valoare de 3.000 lei.

Ulterior, se determina retinerile din salarii si are loc inregistrarea lor. Retinerile din salarii sunt urmatoarele: contributia asiguratilor pentru asigurarile sociale 9,5%, contributia asiguratilor pentru asigurarile sociale de sanatate 5,5%, contributia asiguratilor pentru constituirea fondului de somaj 0,5%, impozit pe salarii 16%, retineri pentru chirii 300 lei, debitele pentru halatele acordate personalului 50 lei. Are loc plata lichidarii catre salariati, a obligatiilor catre stat si a chiriilor (plata se face prin virament). Contributia angajatorilor la asigurarile sociale este de 18,5%, pentru ajutorul de somaj 0,5%, pentru asigurarile sociale de sanatate datorate de angajator 5,2%, comision Camera de Munca 0,75%, fond de risc si accidente 0,85%. Acestea sunt virate statului.

a) Inregistrarea cheltuielilor cu salariile

= 421 10.000

Cheltuieli cu salariile Personal - salarii datorate

b) Ridicarea de la banca a sumei pentru plata avansului

= 5121 3.000

Viramente interne Conturi la banci in lei

5311 = 581 3.000

Casa in lei Viramente interne

c) Plata avansului

= 5311 3.000

Avansuri acordate personalului Casa in lei

d) Inregistrarea retinerilor din salarii

421 = ℅ 6.212

Personal - salarii datorate 4312 Contributia 950

asiguratilor la asigurarile sociale

4372 Contributia 50

asiguratilor la asigurari de somaj

4314 Contributia 550

asiguratilor la asigurarile sociale de

sanatate

444 1.312

Impozit pe salarii

427 300

Retineri din salarii

461 50

Debitori diversi

425

Avansuri 3.000

acordate personalului

Calcul impozit pe salarii

10.000 - fond de salarii

950 contributia asiguratilor la asigurarile sociale

550 contributia asiguratilor la asigurarile sociale de sanatate

50 contributia asiguratilor la asigurari de somaj

250 deducere personala

8.200 x 16% = 1.312 lei

e) Plata obligatiilor catre stat

℅ = 5121 2.862

Conturi la banci in lei

4312 Contributia 950

asiguratilor la asigurarile sociale

4372 Contributia 50

asiguratilor la asigurari de somaj

4314 Contributia 550

asiguratilor la asigurarile sociale de

sanatate

444 1.312

Impozit pe salarii

f) Ridicarea numerarului din contul curent deschis la banca pentru plata lichidarii (salariului net: 10.000 - 6.212 = 3.788)

= 5121 3.788

Viramente interne Conturi la banci in lei

5311 = 581 3.788

Casa in lei Viramente interne

g) Achitarea salariilor nete

= 5311 3.788

Personal - salarii datorate Casa in lei

h) Achitarea chiriilor datorate de personal

= 5121 300

Retineri din salarii Conturi la banci in lei

i) Inregistrarea cheltuielilor cu asigurarile sociale de stat datorate de angajator

6451 = 4311 1.850

Contributii de asigurari sociale Contributiile angajatorilor pentru

de stat asigurari sociale

j) Inregistrarea cheltuielilor cu contributia pentru constituirea fondului de somaj datorat de institutie

6452 = 4371 50

Contributii de asigurari Contributiile angajatorilor pentru

de somaj asigurari de somaj

k) Inregistrarea contributiei institutiei pentru asigurarile sociale de sanatate

6453 = 4313 520

Contributii de asigurari sociale Contributiile angajatorilor pentru

de sanatate asigurari sociale de sanatate

l) Inregistrarea comisionului la Camera de Munca (0,75%)

635 = 447 75

Cheltuieli cu alte impozite si taxe Fonduri speciale cu alte impozite si taxe

m) Inregistrarea contributiei la fondul de risc si accidente (0,85%)

635 = 447 85

Cheltuieli cu alte impozite si taxe Fonduri speciale cu alte impozite si taxe

n) Plata catre stat a contributiilor datorate de institutie

℅ = 5121 2.580

4311 Contributiile angajatorilor  1.850

pentru asigurari sociale

4371 Contributiile angajatorilor 50

pentru asigurari de somaj

4313 Contributiile angajatorilor pentru 520

asigurari sociale de sanatate

447 Fonduri speciale cu alte impozite si taxe  160

Exemplul nr. 7

Se vand tertilor materiale cu caracter functional achizitionate din surse bugetare in valoare de 400 lei si produse obtinute din activitatea autofinantata in valoarea de 200 lei. Are loc incasarea in numerar a contravalorii corespunzatoare materialelor, care se vireaza la trezorerie si a contravalorii produselor. Valoarea de inventar a materialelor este de 300 lei si a produselor finite de 150 lei.

a) Vanzarea materialelor cu caracter functional

= 708 400

Clienti Venituri din activitati diverse

b) Vanzarea catre terti a produselor finite

4111 = 701 200

Clienti Venituri din vanzarea produselor finite

c) Incasarea in numerar a contravalorii materialelor

5311 = 4111 400

Casa in lei Clienti

d) Depunerea la Trezorerie a contravalorii materialelor

= 5311 400

Viramente interne Casa in lei

510 = 581 400

Contul general Viramente interne

al Trezoreriei

e) Incasarea contravalorii produselor finite vandute

5121 = 4111 300

Conturi la banci in lei Clienti

f) Scoaterea din evidenta a materialelor si a produselor

602 = 302 300

Cheltuieli cu materialele Materiale

709 = 345 150

Variatia stocurilor Produse finite

Exemplul nr. 8

Se cumpara carburanti pe baza unor bonuri,care se si dau in consum. Valoarea carburantilor este de 700 lei.

a) Cumpararea carburantilor pe baza bonurilor

3022 = 401 700

Combustibili Furnizori

b) Achitarea furnizorilor

401 = 5311 700

Furnizori Casa in lei

c) Darea in consum a carburantilor

6022 = 3022 700

Cheltuieli privind combustibilii Combustibili

Exemplul nr. 9

Se dau spre prelucrare materiale gospodaresti in valoare de 500 lei. Din acestea rezulta produse in valoare de 800 lei, din care produse in valoare de 550 lei se expediaza unor clienti.

a) Transmiterea materialelor din magazie catre prelucrare

351 = 302 500

Materii prime si materiale  Materiale consumabile

aflate la terti

b) Intoarcerea de la prelucrat

302 = 351 500

Materiale consumabile Materii prime si materiale

aflate la terti

c) Inregistrarea produselor obtinute

= 709 800

Produse finite Variatia stocurilor

d) Inregistrarea produselor vandute

= 701 550

Clienti Venituri din vanzarea produselor finite

e) Scoaterea din evidenta a produselor vandute

709 = 345 550

Venituri din vanzarea Produse finite

produselor finite.

Exemplul nr. 10

a) Deschiderea de credite bugetare de la bugetul central, pentru un ordonator principal de credite, in valoare de 10.000.000 lei din care 9.500.000 urmeaza fi repartizate institutiilor subordonate si 500.000 pentru cheltuieli proprii

Debit 8060 "Credite bugetare aprobate" 10.000.000

Debit 8061 Credite deschise de repartizat" 9.500.000

Dedit 8062 "Credite deschise pentru cheltuieli proprii"

Debit 8060 "Credite bugetare aprobate" 10.000.000

Debit 8061 Credite deschise de repartizat" 9.500.000

Dedit 8062 "Credite deschise pentru cheltuieli proprii"

b) Repartizarea creditelor bugetare

2.500.000 lei, pentru institutia subordonata X

3.000.000 lei pentru institutia subordonata Y

4.000.000 lei pentru institutia subordonata Z

Credit 8061 "Credite deschise de repartizat"  2.500.000

Credit 8061 "Credite deschise de repartizat" 3.000.000

Credit 8061 "Credite deschise de repartizat"  4.000.000

c) Retragerea de credite bugetare la ordonatorul principal de credite in valoare totala de 1.000.000 lei, din care 100.000 din creditele deschise pentru cheltuieli proprii si 900.000 din creditele deshise pentru a fi repartizate

Credit 8060 "Credite bugetare aprobate" 1.000.000

Credit 8062 "Credite deschise pentru cheltuieli proprii"

Credit 8061 Credite deschise de repartizat" 900.000

d) Ordonatorul de credite retrage credite bugetare aprobate institutiilor subordonate

250.000 de la institutia X

500.000 de la institutia subordonata Y

150.000 de la institutia subordoanta Z

Debit 8061 "Credite deschise de repartizat"  250.000

Debit 8061 "Credite deschise de repartizat"  500.000

Debit 8061 "Credite deschise de repartizat" 150.000

Exemplul nr. 11

a) Se achizitioneaza de catre o institutie publica finantata integral de la buget un teren la pretul de achizitie fara TVA de 100.000 lei conform listei de investitii aprobate de ordonatorul principal de credite

2111 = 101 119.000

"Terenuri" "Fondul bunurilor care alcatuiesc

domeniul public al statului"

6821 = 404 119.000 Cheltuielile cu activele fixe "Furnizori de active fixe"

corporale neamortizabile

b) Pata furnizorului prin virament

404 = 7701 119.000

"Furnizori de active fixe" "Finantarea de la bugetul de stat

c) Inchiderea contului de finantare

= 121 119.000

Finantarea de la bugetul de stat "Rezultat patrimonial"