Continutul si etapele procesului bugetar

Continutul si etapele procesului bugetar

Procesul bugetar reprezinta un ansamblu de actiuni si masuri intreprinse de institutiile abilitate ale statului in vederea aplicarii politicii financiare a autoritatii guvernamentale, prin intermediul bugetului public. Acest proces are rolul ca, in contextul cadrului juridic existent si in concordanta cu obiectivele programului de guvernare, sa puna in miscare mecanismul bugetar prin intermediul caruia se constituie si se utilizeaza resursele financiare publice.

Etapele care trebuiesc parcurse de procesul bugetar sunt:

elaborarea proiectului de buget

aprobarea bugetului

executia bugetului

incheierea executiei bugetului

controlul executiei bugetului

aprobarea executiei bugetului

In acest proces complex sunt angrenate institutiile statului care trebuie sa functioneze pe principiul separatiei puterilor in stat (puterea executiva, legislativa si judecatoreasca).

Elaborarea proiectului de buget

Elaborarea proiectului de buget revine guvernului si ministerului finantelor ca principal coordonator si institutiilor publice subordonate autoritatii executive. In cadrul acestui proces trebuie urmarite anumite criterii de performanta care sa conduca la utilizarea cu un maxim de eficienta a resurselor banesti publice limitate.

Se tine cont astfel de eficienta, eficacitate si economicitate. Eficienta exprima raportul dintre rezultatele obtinute si resursele consumate, eficacitatea prezinta modul in care s-a finalizat activitatea desfasurata, iar economicitatea prezinta gradul in care resursele limitate conduc la volumul proiectat al resurselor.

In linii mari, elaborarea proiectului de buget presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a)      stabilirea de catre ministerul finantelor impreuna cu banca centrala si alte institutii de prognoza a premiselor de la care se porneste in stabilirea proiectului de buget;

b)      institutiile publice, pe baza cheltuielilor din anul curent formuleaza propuneri de alocatii bugetare pentru anul viitor;

c)      ministerul finantelor transmite institutiilor publice limitele in care trebuie sa se inscrie cu privire la cheltuielile bugetare proprii;

d)      institutiile publice ierarhic superioare centralizeaza datele, primite de la institutiile subordonate si formeaza bugetul specific domeniului respectiv;

e)      ministerul finantelor elaboreaza proiectul de buget care contine : expunerea de motive, proiectul de buget, anexele si informatii cu privire la modul de fundamentare a bugetului;

f)        proiectul de buget, cu documentele mai sus mentionate este remis spre aprobare parlamentului;

Aprobarea bugetului

Parlamentul reprezinta institutia publica cu atributii in aprobarea proiectului de buget. Aprobarea proiectului de buget presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a)      Primul ministru expune raportul cu privire la proiectul de buget;

b)      Comisiile parlamentare specializate pe domenii examineaza proiectul de buget;

c)      Comisia de buget, finante, banci analizeaza si aproba proiectul dupa ce mai intai au fost aprobate sau respinse diferite amendamente propuse de celelalte comisii parlamentare;

d)      Parlamentul in plenul sau dezbate si aproba proiectul;

e)      Presedintele promulga proiectul de buget;

Executia bugetului

O data cu promulgarea proiectului de buget de catre presedintele tarii si publicarea acestuia, bugetul devine lege ce trebuie dusa la indeplinire.

Executia bugetara, adica incasarea veniturilor si realizarea cheltuielilor revine guvernului, acesta fiind responsabil din acest moment de administrarea resurselor financiare publice.

Ministerul finantelor prin aparatul sau fiscal este cel care incaseaza veniturile bugetare. Aceasta operatiune se realizeaza prin parcurgerea mai multor faze:

Asezarea impozitului presupune identificarea si dimensionarea materiei impozabile a unei persoane fizice sau juridice care intra sub incidenta impozitarii.

Lichidarea reprezinta determinarea cuantumului impozitului aferent materiei impozabile, in raport cu cotele de impozitare si alte conditii prevazute de lege.

Emiterea titlului de percepere a impozitului consta in inscrierea cuantumului impozitului respectiv intr-un document, in baza caruia se autorizeaza perceperea unui venit al bugetului (titlu de incasare sau ordin de incasare).

Perceperea impozitului consta in incasarea efectiva a sumei datorate de catre debitor. Aici poate sa apara si faza de urmarire, chiar si prin executare silita, cand contribuabilii nu-si achita obligatiile de plata in conditiile stabilite de lege.

Primele trei faze sunt executate de organe cu atributii fiscale, iar perceperea propriu-zisa se deruleaza prin organele de trezorerie a statului.

Si pentru impozitele indirecte si celelalte venituri bugetare exista etape procedurale de executie.

In cazul cheltuielilor bugetare, respectarea destinatiei si cuantumului aprobat pentru fiecare categorie a acestora presupune parcurgerea urmatoarelor faze procedurale:

Angajarea, reprezinta decizia care determina obligatia unei institutii bugetare de a plati o suma catre furnizorii de bunuri si servicii publice (obligatia poate avea ca baza concreta un contract, o decizie ministeriala, hotarare judecatoreasca sau o lege).

Lichidarea este faza in care institutia publica receptioneaza bunurile si/sau serviciile contractate si are loc stabilirea sumei datorate furnizorilor (in functie de cantitatea si calitatea livrarilor).

Ordonantarea constituie actul de emitere, din partea institutiilor publice, de dispozitii sau ordine de plata a unei sume din alocatia bugetara in favoarea unui tert.

Plata reprezinta achitarea efectiva a sumei datorate furnizorilor sau creditorilor.

Executia bugetara a cheltuielilor bugetare se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil. Astfel, operatiunile specifice angajarii lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate, iar plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar - contabil in limita fondurilor disponibile.

Incheierea executiei bugetare

Dupa executia bugetului, la sfarsitul anului bugetar se intocmeste contul de executie bugetara, care scoate in evidenta modul in care guvernul a administrat veniturile si cheltuielile publice.

In ceea ce priveste continutul contului de executie bugetara, acesta se poate realiza prin sistemul de exercitiu sau sistemul de gestiune.

Potrivit sistemului de exercitiu, contul de executie bugetara cuprinde toate operatiunile din anul respectiv chiar daca o parte din acestea se realizeaza dupa incheierea exercitiului bugetar.

In sistemul de gestiune, contul de executie bugetara cuprinde doar operatiunile realizate efectiv in anul bugetar respectiv.

Insarcinat cu intocmirea contului de executie bugetara este ministerul finantelor, care il prezinta guvernului ce-l inainteaza Parlamentului pentru dezbatere si aprobare.

Controlul executiei bugetare

Insarcinata cu controlul executiei bugetare este institutia suprema de control a finantelor publice, care este denumita in cele mai multe tari Curtea de Conturi. Aceasta raporteaza forului legislativ rezultatele controlului.

Curtea de Conturi efectueaza control ulterior, deci dupa ce au fost incasate veniturile si acoperite cheltuielile.

Curtea de Conturi controleaza fiecare institutie publica, verificand calitatea gestiunii fondurilor publice.

Pe langa acest tip de control, parlamentul realizeaza si un control politic realizat pe parcursul examinarii aprobarii proiectului de buget, dar si a aprobarii contului de executie bugetara.

Aprobarea executiei bugetare

Parlamentul este insarcinat sa aprobe executia bugetara. Comisiile reunite de buget, finante, banci analizeaza raportul contului de executie bugetara, iar apoi in planul parlamentului se dezbate proiectul de lege privind aprobarea acestuia.

Votarea proiectului de lege de catre parlament reprezinta ultima etapa a procesului bugetar.

Parcurgerea etapelor consecutive ale procesului bugetar scoate in evidenta caracteristicile acestuia :

este un proces decizional care presupune satisfacerea nevoilor publice cu resurse limitate;

proces democratic pus in evidenta de separarea puterilor in stat (executiva, legislativa si judecatoreasca);

proces cu caracter politic. Fortele politice care detin majoritatea in parlament si desemneaza guvernul isi duc la indeplinire politica economico-financiara si sociala prin intermediul bugetului public;

proces ciclic - se repeta anual;

proces cu implicare economico-sociala la toate nivelele.

De modul in care este intocmit si administrat bugetul unui stat depinde bunastarea cetatenilor sai, aprecierea indicatorilor macroeconomici si cresterea nivelului de dezvoltare economico-sociala;

Se impune deci tratarea cu maxima responsabilitate a acestui instrument economico-financiar.