Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a fost infiintata in 1991, in scopul sustinerii dezvoltarii sectorului privat intr-un mediu democratic, in tarile foste comuniste. Astazi, BERD utilizeaza toate instrumentele financiare si investitionale de care dispune pentru a sustine construirea economiilor de piata si a democratiilor in 28 de tari din Europa Centrala pana in Asia Centrala. BERD este cel mai mare investitor institutional in regiune si mobilizeaza investitii straine directe semnificative, pe planga propriile finantari.
Banca, cu un capital subscris de 20 miliarde euro, este detinuta de 60 de tari membre si doua institutii interguvernamentale. Dar, in ciuda faptului ca actionarii BERD sunt din sectorul public, Banca investeste in principal in intreprinderi private, de obicei impreuna cu parteneri comerciali.

BERD finanteaza proiecte de afaceri, actionand, in special, in domeniul bancar si industrial, lucreaza cu companii aflate in proprietate de stat pentru a sustine privatizarea, restructurarea si imbunatatirea serviciilor municipale. Prin investitiile sale, BERD promoveaza reformele structurale si sectoriale, competitia, privatizarea, institutii financiare si sisteme juridice mai puternice, dezvoltarea infrastructurii pentru sustinerea sectorului privat si guvernarea corporativa eficienta. BERD promoveaza co-finantarea si investitiile straine directe, mobilizeaza capital intern si ofera asistenta tehnica.
De la data ultimei strategii la nivel de tara aprobata in decembrie 2003, portofoliul Bancii s-a imbogatit considerabil, cu 39 de operatiuni noi, dintre care numai 10 in sectorul de stat si 38 structurate pe o baza comerciala privata sau garantata nesuveran. Din punctul de vedere al volumului angajamentelor sale, BERD a investit peste 875 milioane in intervalul 2004 2005.

Pana la sfarsitul lunii octombrie 2005, Banca a realizat un volum net cumulat de 2,803 milioane in toate sectoarele de activitate. Banca a semnat pana in prezent 180 de proiecte si subproiecte de investitii, inclusiv alocari din 31 de proiecte regionale. Proiectele aprobate de catre Banca au mobilizat o finantare totala de 8,626 milioane . Banca a angajat 401 milioane in 2004. Volumul de afaceri din 2005 va fi, de asemenea, substantial, suma estimata pentru sfarsitul anului fiind de peste 450 milioane . Portofoliul actual se ridica la 1.542 milioane aferent unui numar de 130 proiecte si subproiecte, din care 1.058 milioane reprezinta active operationale.
Distributia protofoliului este larga, neexistand un sector dominant: infrastructura 33 %, institutii financiare 30 %, industrie generala 14 %, industrii specializate 12 % si energie 12%. Rata de utilizare este de 69 %, procentul de participatii la capital social si respectiv cel al datoriilor reprezinta 26 % si 74 %.
Calitatea generala a portofoliului Bancii este foarte buna. De la ultima stategie, s-au intreprins actiuni de restructurare, iar numarul si valoarea proiectelor clasificate au fost in continuare reduse. Politica de administrare activa a portofoliului va continua. La sfarsitul lunii octombrie 2005, media ratingului de risc al portofoliului este mai buna decat rating-ul riscului de tara. Data fiind dimensiunea portofoliului, volumul activelor afectate (respectiv suma de 7,2 milioane ) inregistrat pana in prezent este foarte mic (0,3% din angajamente).
Banca a fost implicata in 127 de proiecte de cooperare tehnica in valoare de 39,2 milioane , avand ca obiectiv pregatirea si implementarea proiectelor de infrastructura, sprijinirea sectorului bancar si acordarea de sprijin institutional pentru privatizare / comercializare.

BERD este cel mai mare investitor institutional din Romania. Banca investeste atat in sectorul privat cat si in cel public, in domenii ca energie, transport si infrastructura municipala precum si in institutii financiare. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, BERD va acorda sprijin pentru maximizarea beneficiilor ce decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene si a conformarii la standardele Uniunii Europene. Totodata, Banca va sprijini Romania in demersul de a-si consolida structurile administrative si capacitatea de utilizare a fondurilor UE.

Pentru a veni in sprijinul restructurarii, consolidarii si dezvoltarii companiilor locale, BERD este pregatita sa isi asume un risc mai mare decat cel pe care institutiile financiare private sunt dispuse sa si-l asume in mod obisnuit. Banca intentioneaza sa isi extinda sprijinul catre microintreprinderile si intreprinderile private din zonele rurale, pentru a stimula dezvoltarea acestora si a contribui la crearea de noi locuri de munca, ceea ce la scara mai mare se va regasi in dezvoltarea economica a Romaniei. Banca va largi cooperarea cu municipalitatile locale in stransa coordonare cu programele UE dedicate ameliorarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, a celor de tratare a apelor uzate cat si transport. Eforturile Romaniei de reducere a intensitatii energetice vor fi sustinute de Banca prin sprijinirea proiectelor de eficienta energetica si energie regenerabila.

BERD este cel mai mare investitor institutional din Romania. Banca investeste atat in sectorul privat cat si in cel public, in domenii ca energie, transport si infrastructura municipala precum si in institutii financiare. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, BERD va acorda sprijin pentru maximizarea beneficiilor ce decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene si a conformarii la standardele Uniunii Europene. Totodata, Banca va sprijini Romania in demersul de a-si consolida structurile administrative si capacitatea de utilizare a fondurilor UE.

Pentru a veni in sprijinul restructurarii, consolidarii si dezvoltarii companiilor locale,  BERD este pregatita sa isi asume un risc mai mare decat cel pe care institutiile financiare private sunt dispuse sa si-l asume in mod obisnuit. Banca intentioneaza sa isi extinda sprijinul catre microintreprinderile si intreprinderile private din zonele rurale, pentru a stimula dezvoltarea acestora si a contribui la crearea de noi locuri de munca, ceea ce la scara mai mare se va regasi in dezvoltarea economica a Romaniei. Banca va largi cooperarea cu municipalitatile locale in stransa coordonare cu programele UE dedicate ameliorarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, a celor de tratare a apelor uzate cat si transport. Eforturile Romaniei de reducere a intensitatii energetice vor fi sustinute de Banca prin sprijinirea proiectelor de eficienta energetica si energie regenerabila.

In ianuarie 2008 BERD a lansat prima facilitate de finantare a proiectelor de eficienta energetica, ce urmeaza a fi implementate de societati industriale private din Romania. Facilitatea pentru Eficienta Energetica este un program comun finantat de Comisia Europeana si BERD care prevede acordarea de pana la 100 milioane EUR sub forma de credite catre bancile implicate in finantarea proiectelor de eficienta energetica din Bulgaria si Romania. Introducerea masurilor de eficienta energetica in companii din Romania, va contribui la diminuarea impactului pe care il are schimbarea climatica.

Programului i se adauga 24 milioane EUR provenind de la Uniunea Europeana prin Programul Phare, reprezentand fonduri pentru asistenta tehnica necesara sprijinirii proiectelor de eficienta energetica si pentru acordarea de stimulente pentru investitii noi.

Facilitatea de finantare va incuraja intreprinderile sa foloseasca mai eficient resursele de energie, diminuand astfel impactul pe care il are cresterea preturilor resurselor energetice si, la scara mai larga, va conduce la reducerea intensitatii energetice a industriei romanesti. Acest proiect va ajuta Romania sa indeplineasca obligatiile ce ii revin in calitate de stat membru al Uniunii Europene, contribuind la reducerea risipei de energie.  Prin mandatul sau de eficienta energetica si oferirea de servicii de consultanta tehnica adaptate necesitatilor, BERD va ajuta bancile participante sa-si construiasca propria expertiza in domeniu, intr-un context viabil din punct de vedere comercial. In cadrul acestui nou program, BERD a semnat trei imprumuturi, respectiv 20 milioane EUR pentru Banca Comerciala Romana, 10 milioane EUR pentru CEC si 5 milioane EUR pentru Banca Transilvania. Eficienta energetica este o prioritate pentru BERD. Se preconizeaza ca noua facilitate de finantare acordata Romaniei de Uniunea Europeana si BERD sa se bucure de un succes similar celui inregistrat in tarile invecinate: Bulgaria, Ucraina si Slovacia. BERD intensifica sprijinul pentru microintreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii (IMM) din Romania prin acordarea de imprumuturi pentru IMM-uri si introducerea unor facilitate de finantare destinate microintreprinderilor. In decembrie 2007, BANK LEUMI Romania a primit o linie de credit de 10 milioane EUR pentru finantarea intreprinderilor mici si mijlocii din tara, care opereaza in sectoarele industriale, constructii, comert si servicii. Imprumuturile acordate prin intermediul liniei de credit nu vor depasi 125.000 EUR. Vor fi disponibilizate, de asemenea, fonduri pentru asistenta tehnica in valoare de 300.000 EUR, in vederea instruirii inspectorilor de credit in domeniul analizei de credit si al monitorizarii produselor de credit.
In mai 2007, Casa de Economii si Consemnatiuni SA, cea mai veche banca comerciala din Romania a lansat o linie de finantare in valoarea de 10 milioane EUR destinata mediului rural pentru a incuraja dezvoltarea sectorului privat din aceste zone. Imprumutul a fost acordat in cadrul Facilitatii UE/BERD de Finantare a IMM-urilor si va fi utilizat pentru furnizarea de credite de pana la 125.000 EUR fermelor si microintreprinderilor din zone rurale cu o populatie de pana la 50.000 de locuitori. Imprumutul este suplimentat cu fonduri pentru asistenta tehnica.

BERD si-a intensificat sprijinul acordat microintreprinderilor si intreprinderilor mici si mijlocii din Romania. Pana in prezent, BERD a investit peste 215 milioane EUR in imprumuturi menite sa incurajeze infiintarea de intreprinderi noi, care genereaza locuri de munca si contribuie la cresterea economica in Romania.
O noua lege adoptata in 2006 simplifica inmatricularea si autorizarea institutiilor de microfinantare nebancare. In decembrie 2006, a fost lansata Facilitatea de Micro Credit pentru Romania (FMCR) pentru imbunatatirea accesului la finantare al microintreprinderilor si IMM-urilor. BERD a participat cu 40 milioane EUR pentru imprumuturi principale catre banci comerciale si institutii de microfinantare din afara sectorului bancar, destinate creditarii microintreprinderilor si IMM-urilor, inclusiv intreprinderilor nou infiintate. Fondurile BERD sunt completate de fonduri de cofinantare de la bancile comerciale de pana la 30 milioane EUR si de inca 12,5 milioane EUR, suma acordata de Uniunea Europeana si guvernul Romaniei.

De regula, imprumuturile acordate sunt sub 10.000 EUR si se deruleaza prin intermediul institutiilor financiare locale. Finantarea vizeaza intreprinderi cu pana la 10 angajati. Una dintre primele institutii ce au beneficiat de Facilitatea de Micro Credit pentru Romania a fost Opportunity Micro Credit Romania (OMRO), o institutie de microfinantare cu sediul in Targu Mures ce opereaza prin intermediul unei retele de sucursale din Transilvania si din zona centrala a Romaniei.

In jur de 70 la suta din imprumutul de 9,8 milioane RON a provenit de la BERD, iar restul de 30 la suta de la Uniunea Europeana si guvernul Romaniei. Pana in prezent, OMRO a acordat microintreprinderilor si IMM-urilor 828 imprumuturi in valoare totala de 2,94 milioane EUR. Datele din luna septembrie 2007, ne arata ca 27,3 la suta din aceste imprumuturi erau acordate si pentru infiintarea de noi IMM-uri. Alti 150.000 EUR au fost oferiti OMRO de donatori sub forma de asistenta tehnica in scopul intaririi capacitatii institutiei de a extinde serviciile sale de creditare catre intreprinderile cele mai mici. Si Express Finance, institutie nebancara, a beneficiat de finantare prin Facilitatea de Micro Credit pentru Romania. Cu sediul la Timisoara, Express Finance este activa in Romania prin intermediul celor 17 birouri locale, in parteneriat cu organizatii nonguvernamentale (ONG-uri), asociatii formale de companii si asociatii ale constructorilor de locuinte precum si de camere de comert locale. Express Finance pune accent pe doua sectoare cheie: microintreprinderile si IMM-urile si proiecte prinvind eficienta energetica pentru locuinte si intreprinderi. In septembrie 2007, Express Finance a primit un imprumut in valoare de 2,25 milioane EUR prin intermediul Facilitatii de Micro Credit pentru Romania, destinat cresterii capacitatii de creditare a microintreprinderilor si IMM-urilor. Imprumutul a fost finantat de BERD, guvernul Romaniei si Uniunea Europeana. Aceasta finantare este suplimentata cu 150.000 EUR pentru asistenta tehnica in vederea extinderii operatiunilor Express Finance catre finantarea rurala, incluzand imprumuturi in agricultura, introducerea de produse noi destinate microintreprinderilor si IMM-urilor si intarirea capacitatii de management la nivel regional. In august 2007, Banca Transilvania a devenit prima banca comerciala din Romania care a primit un imprumut de 15 milioane EUR pentru acordarea de credite microintreprinderilor si IMM-urilor. Aproximativ 40 la suta din acest imprumut a fost finantat de BERD, 25 la suta de catre guvernul Romaniei si Uniunea Europena, iar restul de 35 la suta a fost sindicalizat prin banca spaniola Caja Madrid. Imprumutul va beneficia de fonduri pentru asistenta tehnica. BERD a sprijinit semnificativ dezvoltarea sectorului agroindustrial din Romania prin imprumuturi si participare la capitalul social al societatilor detinute de investitori locali si straini, precum si finantarea microintreprinderilor si intreprinderilor mici si mijlocii. Investitiile Bancii in perioada strategiei se vor concentra pe problemele de tranzitie la care s-a facut referire anterior, si sunt in concordanta cu Planul National de Dezvoltare a Romaniei pe termen mediu, in special in domeniul cresterii competitivitatii sectorului intreprinderilor, transportului si infrastructurii de mediu si sectorului agroindustrial. O atentie speciala va fi acordata urmatoarelor obiective:

Continuarea sprijinirii dezvoltarii infrastructurii prin transferul catre proprietate privata si comercializare a utilitatilor energetice. Sprijinirea eforturilor guvernului de utilizare a structurilor financiare PPP pentru nevoile de investitii din sectorul infrastructurii. Prioritizarea dezvoltarii infrastucturii in vederea integrarii regionale. Experienta anterioara a demonstrat ca legislatia existenta referitoare la PPP ar trebui imbunatatita pentru a incuraja investitiile mari bazate pe conceptul PPP. Banca conduce un grup de lucru, infiintat de guvern, la care participa UE, BM, FMI si BEI, al carui scop este acela de a permite guvernului sa selecteze structura corespunzatoare si procesul de licitare pentru un parteneriat public-privat.

Ca model de PPP, guvernul a propus sa inceapa cu proiectele din sectorul rutier care vor fi scoase la licitatie si negociate in a doua jumatate a anului 2006. Acest concept pilot de PPP va fi ulterior extins si in alte sectoare.

Continuarea sprijinirii sectorului privat, alaturi de investitori straini si locali, acordandu-se o atentie speciala investitiilor in capital social. Continuarea sprijinirii procesului de imbunatatire a climatului investitional printr-un dialog politic continuu.

Contributia la largirea si adancirea intermedierii financiare prin consolidarea intermediarilor financiari si facilitarea disponibilitatii unei game largi de produse financiare. Sprijinirea dezvoltarii pietelor locale de capital si a accesului la finantare in moneda locala constituie o prioritate cheie.

In realizarea obiectivelor sale, Banca va contribui de asemenea la cresterea capacitatii administrative a administratiei publice si autoritatilor locale din Romania pentru a putea absorbi atat finantarea din perioada de pre-aderare cat si din perioada de post-aderare, in stransa cooperare cu UE si BEI in cadrul JASPERS (Asistenta Comuna pentru Pregatirea Proiectelor in Regiunile din Europa).

Lista preliminara a Bancii de proiecte posibile in domeniile energie, efiecienta energetica, industria generala (in special sectorul forestier), agroindustrie (in special produse alimentare) si infrastructura municipala si de mediu este incurajatoare.

Banca a acordat 12 imprumuturi pentru sectoarele energiei, eficientei energetice si resurselor naturale, angajand aproximativ 359 milioane pentru proiecte cu valori totale de 943 milioane .

Patru dintre aceste proiecte sunt in sectorul privat si 8 in sectorul public, din care 4 sunt proiecte neguvernamentale. Doua proiecte au ca obiect participari la capitalul social. Banca a mobilizat cofinantare comerciala pentru 3 dintre aceste proiecte si cofinantare paralela de la IFI-uri si granturi UE pentru alte 4 proiecte.

Banca va fi activa in derularea dialogului politic cu partile implicate (organisme de reglementare, institutii guvernamentale si companii din domeniul energetic) pentru a se asigura ca segmentele 26 reglementate din cadrul acestui sector (in special distributia de energie electrica si gaze si transportul de energie electrica) primesc tarife conform unei metodologii de stabilire a tarifelor transparente bazata pe formule, independenta de interferente politice. Prioritatile vor consta in acordarea de sprijin pentru rezolvarea problemelor majore ale tranzitiei cu privire la urmatoarele :

Un domeniu critic pentru acordarea sprijinului Bancii vor fi centralele termoelectrice, care sunt importante din punct de vedere strategic, dar vulnerabile din punct de vedere financiar. Banca va sprijini reabilitarea acestora si va incerca sa stabileasca parteneriate cu investitori strategici in vederea incheierii cu success a procesului de privatizare. In special, Banca se va axa pe complexele energetice de la Rovinari, Turceni si Craiova;

Banca va incerca sa stabileasca parteneriate cu investitori strategici sau alte IFI-uri si cu pietele locale de capital pentru societatile din domeniul energetic care se privatizeaza. Acestea includ societatile producatoare de gaze naturale si de distributie de energie electrica, urmate de societatile de transport al gazelor si societatile de transport de petrol si produse petroliere.

Dezvoltarea facilitatilor de depozitare a gazelor pentru a face fata cererii interne crescande si construirea si reabilitarea / modernizarea infrastructurii de conducte de gaz si petrol cum este conducta de gaz Nabucco (din Turcia pana in Austria) si conducta de petrol de la Constanta la Omisalj care trece prin Serbia, sunt, de asemenea, provocari ale tranzitiei care ar putea fi sprijinite de investitii ale Bancii si sunt cruciale, in mod deosebit, in contexul acordarii continue de sprijin pentru crearea unei piete regionale a energiei mai integrate;

Banca va sprijini actiunea prezenta de externalizare, comercializare si restructurare a sectorului de servicii in domeniul gazelor si petrolului, inclusiv serviciile de baza din domeniul gazelor si petrolului si serviciile situate la mijlocul lantului de procesare / serviciile de rafinare.

Crearea unei Piete Regionale functionale a Energiei va constitui o prioritate. In acest scop, Banca va continua sa identifice oportunitati de finantare a interconexiunilor de tensiune inalta cu tarile invecinate, precum si de sprijinire a infrastructurii de inalta tehnologie necesara pentru functionarea pietei de energie electrica si pentru facilitarea comercializarii. Banca va sprijini de asemenea investiile in capital social atat in cazul operatorului de retea, Transelectrica, cat si in cazul operatorului pietei de energie electrica, OPCOM, pentru a asigura neutralitatea acestor institutii (care trebuie sa acorde fara discriminare servicii operatorilor de pe piata), precum si pentru a acorda credit pentru finalizarea operatiunilor comerciale in scopul de a incuraja comertul in regiune;

Banca va continua sa exploreze oportunitati pentru componente de eficienta energetica in toate proiectele sale, in special in sectoarele mari consumatoare de energie din industria generala.

Banca va avea in vedere Linii de Credit pentru proiectele viabile din sectorul energetic (eficienta energetica si energie regenerabila) din Romania in combinatie cu Pachetele de Cooperare Tehnica si Cofinantare. Banca va incerca sa dezvolte proiecte care implica Societati de Servicii in Domeniul Energetic (ESCO), in special in constructiile din sectorul public unde exista un potential semnificativ de economii de energie. De asemenea, va contribui la o utilizare mai larga in Romania a mecanismelor de comercializare a emisiilor, ajutand Sponsorii Proiectelor sa dezvolte proiecte de Implementare Comuna si sa proiecteze si implementeze Scheme de Investitii Ecologice (vanzarea de catre un stat cum este Romania catre un alt stat a unei portiuni din partea alocata de Credite de Carbon - Unitati Valorice Repartizate si utilizarea in totalitate sau in parte a veniturilor incasate din acestea pentru finantarea sau cofinantarea in tara gazda a proiectelor de reducere a emisiilor sau a activitatilor care contribuie la realizarea unor emisii mai reduse);

In ce priveste energia regenerabila, Banca va incerca sa mentina un dialog politic cu organismul de reglementare in scopul imbunatatirii cadrului de reglementare si a stimulentelor financiare oferite pentru proiectele privind energia regenerabila. Mai mult decat atat, Banca va cauta sa investeasca in reabilitarea capacitatii hidroelectrice existente.

Transport:

In sectorul transporturilor, Banca a acordat 7 imprumuturi angajand aproximativ 340 milioane pentru proiecte a caror valoare totala se ridica la 1,58 miliarde . Unul dintre aceste proiecte nu este garantat de stat. Banca a mobilizat cofinantare comerciala paralela pentru un proiect portuar si cofinantare paralela de catre IFI-uri, precum si finantare UE, pentru patru proiecte in sectoarele transportului feroviar si rutier.

Drumuri. Dupa ce in ultimii doi ani guvernul a initiat pasi in vederea cresterii implicarii sectorului privat in sistemul rutier, in cele din urma, procesul de achizitii pentru astfel de proiecte nu a fost acceptabil pentru Banca. In plus, lucrari importante de constructii de drumuri in sectorul de stat au fost atribuite fara licitatie. In 2005, guvernul a declarat ca nu va mai atribui in acest mod contracte in viitor. Preocuparea Bancii este aceea de a sprijini guvernul in decizia sa, de a acorda asistenta pentru identificarea proiectelor corespunzatoare si pentru implementarea acestora in conformitate cu cele mai bune practici, atat pentru proiectele din sectorul public cat si pentru cele din sectorul privat.

Sectorul public are nevoie, in continuare, de sprijin pentru dezvoltarea capacitatii si a cadrului institutional pentru o mai buna capacitate de selectie a proiectelor si de pregatire si derulare a licitatiilor, negocierilor si administrare ulterioara. Aceste activitati pot fi finantate prin facilitati separate, sau prin transe dedicate din cadrul facilitatilor pentru proiecte mai mari.

Banca conduce un grup de lucru, infiintat de guvern, la care participa UE, BM, FMI si BEI, al carui scop este acela de a permite guvernului sa selecteze structura corespunzatoare si procesul de licitare pentru un parteneriat public-privat in sectorul rutier, care va fi scos la licitatie si negociat in a doua jumatate a anului 2006. Banca va continua sa sprijine atat comercializarea cat si privatizarea activitatilor operationale, cum ar fi intretinerea drumurilor, si sa incurajeze participarea sectorului privat la aceste activitati. Mai mult decat atat, Banca va sustine actiunile orientate spre recuperarea integrala a costurilor in acest sector: initial acest lucru poate implica implementarea sistemului de taxa de utilizare pentru Vehiculele pentru Marfuri Grele (HGV), asa cum se practica in Austria si Germania si cum se discuta la ora actuala in Slovacia si in Republica Ceha.

Cai ferate. Banca va continua sa sprijine reorganizarea sectorului feroviar si comercializarea societatilor care au fost infiintate in urma restructurarii dezmembrarii Companiei Nationale de Cai Ferate din Romania. Aceste societati nou infiintate au nevoie in continuare de sprijin pentru finantarea investitiilor si constructia institutionala. In aceasta privinta, Banca se pregateste in momentul de fata sa acorde un imprumut pentru nou infiintatul distribuitor de energie electrica al sistemului feroviar din Romania, care va sprijini operarea eficienta a societatii si va contribui la transferul de competente in domeniul planificarii afacerilor si la stablirea standardelor de conducere corporativa si comportament in afaceri. Totodata, Banca este interesata in finantarea pre-privatizare a CFR Marfa, operatorul national de transport feroviar de marfa, sub forma de imprumut sau participare la capital.

Banca va avea in vedere finantarea reinnoirii parcului de vagoane precum si finantarea, pe baza nesuverana, a planurilor de investitii ale operatorilor nationali de transport feroviar de pasageri si de marfa. Pe langa aceasta, se va lua in considerare repetarea unui proiect existent pentru imbunatatirea facilitatilor din cinci gari regionale principale sau asigurarea de finantare pentru continuarea comercializarii, inclusiv a concesionarilor garilor principale. Mai mult decat atat, infrastructura feroviara necesita sa fie reabilitata in continuare si Banca va avea in vedere sprijinirea reabilitarii coridoarelor retelei Trans-Europene si a investitiilor complementare.

Porturi si sectorul maritim. Banca va continua sa sprijine reorganizarea si dezvoltarea acestui sector, precum si sa incurajeze comportamentul comercial, avand in vedere importanta economica a porturilor pentru economia romaneasca. Banca va adopta o abordare echilibrata, cu investitii in sectorul privat si public, si va sprijini acele initiative care vor avea in vedere trecerea de la transportul de marfa pe uscat la transportul fluvial, in cazul in care acest lucru este viabil din punct de vedere economic si nu comporta riscuri de mediu, deoarece, in general, traficul fluvial are un impact mai redus asupra mediului decat traficul terestru. Banca a acordat un imprumut Companiei 28 Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta pe baze comerciale pentru dezvoltarea unui terminal de transbordare a marfurilor, pentru a permite transferarea incarcaturilor de pe navele maritime pe cele fluviale. Guvernul intentioneaza sa repete aceasta tranzactie cu alti clienti din sectorul public care au o situatie financiara suficient de solida pentru a fi eligibili pentru finantare comerciala. Tranzactia obliga Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta sa introduca tehnici moderne de planificare a afacerilor si sa isi alinieze sistemul tarifar la practicile internationale.

Sectorul transportului aerian. Principalele aeroporturi: Henri Coanda Otopeni - Bucuresti, Baneasa Bucuresti, Timisoara si Constanta sunt detinute de catre guvern, celelalte fiind detinute de catre autoritatile locale. Banca va sprijini planurile de investitii ale aeroporturilor, care sa le permita acestora sa faca fata cresterii anticipate a traficului, in urma aderarii la UE, si va incuraja implicarea viitoare a sectorului privat in acest domeniu de activitate. Banca va avea in vedere acordarea unui imprumut comercial aeroportului Henri Coanda Otopeni Bucuresti si, intr-o etapa ulterioara, un proiect suveran pentru aeroporturile regionale in scopul promovarii unei conduite comerciale a administrarii aeroporturilor si atragerii participarii sectorului privat.

Infrastructura municipala si de mediu:

Pana in prezent, Banca a acordat 18 imprumuturi in sectorul municipal, angajand aproximativ 375 milioane pentru proiecte cu o valoare totala de 1 miliard . Banca a mobilizat cofinantare comerciala pentru sase dintre aceste proiecte. Uniunea Europeana a acordat cofinantare in valoare de 370 milioane pentru noua dintre aceste proiecte, in cadrul programului ISPA pentru proiectele privind alimentarea cu apa si tratarea apei reziduale.

Banca se bucura de o buna reputatie in Romania ca furnizor de finantare pentru utilitatile municipale si ale autoritatilor locale, ca urmare a activitatii sale de sprijinire a corporatizarii si comercializarii utilitatilor locale si descentralizarii finantelor publice pentru sprijinirea autonomiei si independentei financiare locale.

Pe baza finantarii investitiilor prioritare in sectorul alimentarii cu apa prin imprumuturi suverane acordate prin Programele de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale (MUDP) I si II, Banca a devenit in 1999 primul furnizor nesuveran de imprumuturi si cofinantator pentru fondurile Uniunii Europene in cadrul Facilitatii de Credit Municipal de Mediu (MELF), precum si finantator important pentru parteneriatele private publice (Apa Nova Bucuresti).

Banca va mentine relatii stranse cu guvernul central, autoritatile locale si regionale si Comisia Europeana, si va dezvolta in contextul aderarii o lista de proiecte, adecvate pentru cofinantare cu Fonduri Structurale si de Coeziune atunci cand acestea vor deveni disponbile pentru Romania.

Municipalitatile mici vor fi sustinute direct, iar cele foarte mici vor fi sprijinite prin linii de credit acordate bancilor comerciale locale.

Principalele prioritati ale Bancii in sectorul municipal vor fi urmatoarele:

Pe baza experientei castigate in tranzactia Apa Somes, Banca va sprijini regionalizarea in sectorul alimentarii cu apa, pentru dezvoltarea unor utilitati eficiente in scopul extinderii operatiunilor in orasele mai mici si in zonele rurale, care nu au beneficiat de finantare pentru modernizarea si restructurarea alimentarii cu apa si care au dificultati in obtinerea de fonduri.

Banca va cauta, de asemenea, sa dezvolte proiecte regionale si in alte sectoare, in special in sectorul drumurilor regionale si al deseurilor solide.

Banca va continua sa acorde finantare, inclusiv in baza MELF, pentru sprijinirea proiectelor orientate spre aderarea la Uniunea Europeana cu un puternic impact asupra tranzitiei, cum sunt proiectele privind deseurile solide din Bacau si Arges.

Pe baza relatiilor existente, Banca va cauta sa abordeze sectoare noi, care vor include transportul urban, drumurile regionale, parcarile municipale, incalzirea urbana si deseurile solide, si posibil si sectorul social, in limitele mandatului Bancii. Dezvoltarea tranzactiilor in sectoare noi va oferi Bancii oportunitati majore de tranzitie pentru dezvoltarea capacitatii institutionale si pentru sprijinirea comercializarii si a reformei structurale. In plus, sprijinirea clientilor in pregatirea 29 proiectelor la standarde internationale, care sa dezvolte capacitatea institutionala pentru obtinerea de fonduri structurale si de coeziune, va constitui o componenta importanta a acestor proiecte.

Banca va continua sa sprijine clientii interesati in utilizarea parteneriatelor public privat ca modalitate de atragere a know-how-ului din sectorul privat si de crestere a eficientei. Pentru a se asigura ca procedurile de licitatie sunt cat se poate de transparente si deschise, Banca trebuie sa mobilizeze fonduri de cooperare tehnica pentru clientii sai.

Banca va trece catre structuri negarantate pentru finantarea investitiilor in utilitati locale si societati publice, sustinute de contracte de servicii si acorduri de sprijin cu autoritatile locale.

Cererea de imprumuturi municipale are tendinta de crestere, dupa cum o dovedeste interesul sporit atat din partea bancilor comerciale cat si a pietelor de obligatiuni ale municipalitatilor din Romania. Banca va cauta sa gaseasca cai de sprijinire a municipalitatilor in dezvoltarea obligatiunilor generale si a celor emise pentru finantarea de proiecte generatoare de venituri.

Banca va oferi finantare municipalitatilor mai mici si, in plus, va cauta sa dezvolte piata de credit municipal prin facilitatile acordate municipalitatilor mici si medii prin banci comerciale locale dispuse sa isi asume riscuri municipale.

Sectorul corporativ

Dat fiind ca privatizarea se apropie de finalizare si ISD-urile scad, Banca se va axa din ce in ce mai mult pe proiecte de tip greenfield realizate cu investitori internationali. Totodata, Banca va identifica companii locale pe care le poate sprijini in procesul de restructurare in vederea cresterii competitivitatii, care sa le permita sa faca fata nivelurilor concurentiale caracteristice pietei unice.

Instrumentele financiare pe care le va utiliza Banca vor fi extinse pentru a include si finantarea in moneda locala, ori de cate ori acest lucru este posibil. Se va acorda o atentie speciala capitalului propriu, cvasi-capitalului propriu si titlurilor de valoare subordonate.

Banca a identificat sectorul forestier ca unul dintre sectoarele care atrag ISD, dat fiind ca Romania are o resursa importanta si foarte pretioasa de material lemnos. Totodata, in cadrul dialogului sau politic cu autoritatile centrale si locale, Banca are in vedere imbunatatirea administrarii fondului forestier pentru a asigura aprovizionarea regulata si transparenta cu material lemnos a tuturor investitorilor. Un alt sector care se bucura de un interes crescand este sectorul agroindustrial si, in special, sectorul de produse lactate si procesare a produselor alimentare.

O alta prioritate o constituie extinderea serviciilor de consultanta pentru echipele locale de management ale intreprinderilor private prin programele BERD de Management al Restructurarii (TAM) si Servicii de Consultanta de Afaceri (BAS). TAM a fost implicat in 92 de proiecte in Romania, utilizand aproximativ 5,9 milioane din fondurile donatorilor. TAM va continua sa sprijine intreprinderile pe baza importantei problemelor acestora, nu numai pentru intreprinderile in sine, ci si pentru bunastarea sociala a locuitorilor din zonele respective.

Exista o nevoie urgenta de servicii de consultanta care sa se adreseze necesitatilor reale si imediate ale intreprinderilor locale pentru a depasi problemele de ordin practic pe termen scurt care sunt un obstacol in calea dezvoltarii. Programul BAS va aborda aceste probleme, axandu-se initial pe abilitatea intreprinderilor de a obtine finantare si, pe termen mediu, isi va largi obiectul de activitate catre consultanta cu caracter mai general, in domeniul managementului si afacerilor. Concentrarea generala a Programului BAS in Romania va fi pe intreprinderile cu 10 - 100 angajati, situate in afara capitalei.

In ce priveste industriile specifice, prioritatile operationale vor fi:

Sectorul agroindustrial:

In sectorul procesarii produselor alimentare, Banca va continua sa sprijine investitorii strategici straini si va identifica si oferi modalitati selective de sprijinire a companiilor locale de succes care opereaza in domeniul procesarii produselor alimentare si bauturilor, si care au capacitatea de a sustine programe de investitii pe termen lung si finantarea aferenta.

In sectorul desfacerii cu amanuntul a produselor alimentare Banca va cauta sa continue sa acorde finantare pe termen lung investitorilor strategici, data fiind importanta modelelor moderne de comert cu amanuntul pentru agricultura primara din Romania precum si pentru retelele de prelucrare a produselor alimentare.

In sectorul cerealelor, Banca va sprijini investitorii locali si straini in efortul acestora de a imbunatati infrastructura aferenta cerealelor, si in special terminalele pentru cereale si facilitatile de depozitare. Banca va continua, de asemenea, dialogul sau cu guvernul roman in vederea accelerarii introducerii finantarii pentru marfuri, cum este Programul Recipiselor de Depozitare, care se estimeaza ca va sprijini intensificarea si dezvoltarea sectorului agricol din Romania in viitor, asigurand fermierilor capitalul sezonier de lucru necesar.

Banca va continua sa colaboreze indeaproape cu bancile locale pentru a promova imprumuturile acordate IMM-urilor din sectorul agroindustrial prin aplicarea unor scheme de finantare adaptate specificului acestui sector, cum sunt liniile de credit pentru finantare rurala.

Imobiliar si turism:

Pana in prezent, Banca a investit 54 milioane in 4 proiecte in sectorul imobiliar si al turismului din Romania. De la inceputul anului 2004, piata imobiliara din Romania s-a dezvoltat si in prezent bancile comerciale acorda mai usor finantare de rangul I dezvoltatorilor internationali de cladiri de birouri Clasa A, de centre comerciale de desfacere cu amanuntul si centre logistice in Bucuresti.

Continua insa sa existe o nevoie de investitii in capital social pentru a ajuta cresterea lichiditatii pietei. In plus, datoria de rang I nu este inca usor disponibila pentru finantarea hotelurilor si a altor facilitati din domeniul turistic si exista un numar limitat de proiecte imobiliare, in special ale unor investitori locali sau investitori internationali de talie mai mica.

Obiectivul Bancii in sectorul imobiliar din Romania va fi :

sa ofere in continuare sprijin selectiv proiectelor care promoveaza conditii logistice / de

depozitare mai bune, dezvoltarea de centre comerciale de desfacere cu amanuntul si de locuinte in special prin intermediul instrumentelor de credite mezanin si investitii in capital social;

sa sustina proprietatile imobiliare institutionale de calitate din orase regionale;

sa sustina dezvoltarea pietelor secundare prin incurajarea dezvoltarii societatilor imobiliare existente si prin crearea de fonduri specifice acestui sector; si

sa sustina dezvoltarea de hoteluri si alte facilitati din domeniul turistic pentru a raspunde nevoilor din capitala si din alte regiuni ale tarii.

In plus, prin recentele participari la capitalul unor societati de dezvoltare imobiliara cum sunt Europolis II si prin fondurile imobiliare ca Accession Fund si Global Property Fund se asteapta ca Banca sa investeasca indirect in proiecte derulate in Romania in urmatorii doi sau trei ani.

Telecomunicatii:

Piata telecomunicatiilor din Romania a fost complet liberalizata in 2003 si cadrul legislativ s-a modificat semnificativ de la acea data. In momentul de fata exista un climat competitional sanatos pe piata telecomunicatiilor, inclusiv in telefonia locala si de distanta lunga. Provocarea cu care se confrunta in prezent acest sector este necesitatea de a creste considerabil accesul la retelele de comunicatie, de a furniza servicii noi, si de a imbunatati calitatea generala a serviciilor. Guvernul a decis in Strategia Nationala pentru

Comunicatii si IT elaborata in 2004 sa privatizeze pana la sfarsitul anului 2006 ultimul operator de telecomunicatii detinut de stat, SN Radiocomunicatii (Radiocom), si sa reorganizeze si privatizeze furnizorul de servicii postale, Posta Romana.

Principalele obiective ale Bancii vor fi continuarea dezvoltarii accesului la serviciile de comunicatii prin retelele de operatori traditionali si alternativi, imbunatatirea calitatii serviciilor, incurajarea dezvoltarii unor servicii de comunicatii inovatoare si avansate, in contexul pietei recent liberalizate si continuarea cresterii concurentei. BERD va sprijini participarea privata la dezvoltarea pietei de telecomunicatii din Romania oferind asistenta in faza de pre-privatizare a SN Radiocomunicatii si a peratorului de servicii postale, Posta Romana.

Sectorul Financiar si IMM-urile

Pana in prezent, Banca a semnat 63 de tranzactii, inclusiv sub-proiecte, in sectorul financiar, angajand aproximativ 718 milioane pentru proiecte cu o valoare totala de 1,35 miliarde .

Douasprecece proiecte sunt participari la capitalul social al unor banci locale, cinci proiecte sunt participari la fonduri de investitii si trei sunt participari in institutii financiare nebancare. Din cele 37 de imprumuturi acordate in sectorul bancar cinci sunt linii de credit ipotecare, unul este dedicat finantarii municipale, 17 sunt acordate pentru sectorul IMM, cinci sunt finantari de leasing si noua sunt linii generale de credit pentru bancile locale. Sase facilitati sunt destinate sprijinirii finantarii comertului.

In ultimii 2-3 ani, s-au inregistrat progrese in privatizarea si reorganizarea sectorului bancar. In prezent mai exista 2 banci cu capital majoritar de stat (Eximbank si Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC)), in timp ce Banca Comerciala Romana (BCR) este partial detinuta de stat dar in curs de privatizare. Cu toate acestea, asa cum s-a identificat in Sectiunea 2.2.2, principalele provocari ale tranzitiei in sectorul financiar includ: diversificarea gamei de produse si cresterea volumului de finantare a economiei reale, in special in moneda locala, si luand in considerare rolul pietei locale de capital, finalizarea privatizarii sectorului bancar (in special privatizarea BCR si CEC), si continuarea reformei in sistemul de pensii. Obiectivele specifice ale Bancii in acest sector

sunt urmatoarele:

Sectorul bancar: Activitatile Bancii se vor axa pe cresterea finantarii economiei reale si se vor concentra mai ales asupra urmatoarelor obiective strategice:

Intermediere financiara. Obiectivul major il constituie diversificarea gamei de produse si finantarea sectorului privat. Nivelurile de intermediere din Romania sunt ramase in urma atat fata de cele din UE, cat si fata de cele din tarile care au devenit recent membre UE. Procesul de creare a cadrului institutional in sectorul financiar, desi este intr-o faza avansata, nu este finalizat si Banca va continua sa sprijine continuarea dezvoltarii acestui sector. Acest lucru se va realiza printr-o combinatie de participare, in continuare, la capitalul social al bancilor selectate si diversificarea gamei de produse puse la dispozitie prin intermediul institutiilor financiare romane.

Privatizari majore. Sprijinirea eforturilor autoritatilor romane de a privatiza cele doua banci mari in care statul este inca actionar majoritar, BCR si CEC. Bancile detinute de stat reprezinta inca aproximativ 33 la suta din totalul activelor din sectorul bancar din Romania. Privatizarea BCR, cea mai mare dintre cele trei banci de stat care au mai ramas in Romania, a fost lansata in iulie 2005. In octombrie 2005, au fost alesi doi ofertanti cu care s-au continuat negocierile, respectiv Erste Bank si Banco Comercial Portugues. In iunie 2005, BCR detinea aproximativ 26 la suta din totalul activelor din sistemul bancar din Romania. Banca, impreuna cu IFC, a preluat un pachet minoritar de actiuni la BCR de 12.5 la suta plus o actiune fiecare, in contexul unei strategii revizuite de privatizare articulata pe doua faze. BERD si IFC au implementat un Plan de Dezvoltare a Cadrului Institutional la BCR in vederea pregatirii pentru privatizarea deplina pana la sfarsitul anului 2006. Banca poate sprijini si anumite oportunitati de fuziune si achizitie intre bancile private locale.

Introducerea pe scara mai mare de noi produse pentru IMM-uri, municipalitati mici si persoane individuale. Banca va continua sa caute oportunitati de a participa la fondurile de investitii care investesc in IMM-urile din Romania. Va continua, de asemenea, sa acorde facilitati de credit ipotecar pentru banci selectate, acordand atentia cuvenita problemelor legate de protectia consumatorilor. O noua prioritate va fi acordarea de imprumuturi in moneda locala pentru finantari ipotecare, municipale si posibil pentru finantarea intreprinderilor private in vederea sprijinirii investitiilor acestora in eficienta energetica. Totodata, Banca va lucra la infiintarea unei piate ipotecare secundare, prima obligatiune ipotecara urmand sa fie emisa in 2006. Banca a sprijinit 4 banci locale si o societate de imprumut ipotecar (Domenia Credit) in dezvoltarea produselor ipotecare standard care pot fi utilizate fie pentru emiterea de obligatiuni ipotecare, fie, pe termen mediu spre lung, pentru emiterea de titluri garantate cu creante ipotecare. In paralel cu

aceste noi produse ale pietei de capital, Banca va avea in vedere si sprijinirea institutiilor

ipotecare specializate.

IMM-uri si micro-intreprinderi: Sprijinirea dezvoltarii unei finantari durabile pentru microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii (MIMM-uri). Banca va continua sa acorde bancilor partenere facilitati de creditare pentru IMM-uri si micro-intreprinderi in cadrul Facilitatii de Finantare a IMM-urilor UE/BERD si al Facilitatii de Finantare a IMM-urilor SUA/BERD, precum si prin ProCredit Bank, banca specializata in micro-finantari, in care Banca detine 16,53 la suta din actiuni. Banca va continua cooperarea fructuoasa cu KfW ca partener al ProCredit Bank si va utiliza parghiile de care dispun cele doua institutii pentru imbunatatirea cadrului legislativ si de reglementare in domeniul micro-creditarii. Dupa ce se va aproba legea privind micro-finantarea, Banca va acorda, de asemenea, imprumuturi Institutiilor de Micro-Finantare Nebancare (NBMFI)

viabile si reglementate pentru a avea acces la MIM-urile din intreaga tara si in special din zonele rurale. Liniile de credit acordate institutiilor de micro-finantare nebancare selectate vor fi combinate cu asistenta tehnica in vederea consolidarii acestor intermediari financiari si a asigurarii unei finantari durabile pentru MIMM-uri.

Institutii financiare nebancare:

Sistemul de pensii. Reforma sistemului de pensii de stat a fost mai lenta decat s-a anticipat, din diverse motive cum ar fi legislatia imperfecta, lipsa de fonduri, Romania avand printre cei mai multi pensionari raportat la forta de munca activa din CEE etc. Reforma are in vedere crearea unui sistem cu trei piloni, necesitand introducerea planurilor de pensii obligatorii si optionale, diferit de sistemul actual de tip pay-as-you-go. Legislatia relevanta a fost adoptata in 2004 si modificata in 2005, lansarea fondurilor pentru Pilonul III fiind planificata provizoriu pentru ianuarie 2006.

Banca va sprijini introducerea legislatiei adecvate pentru un sistem privat de pensii, care sa confere stabilitate si siguranta sectorului si sa asigure servicii de calitate viitorilor pensionari.

Banca ar putea sprijini companii de fonduri de pensii private selectate.

Asigurari. Sistemul de asigurari ramane la un nivel scazut de dezvoltare din cauza lipsei de cultura in domeniul asigurarilor dar si a imbunatatirilor necesare in legislatie si supraveghere.

Banca va lua in considerare potentiale investitii in acest sector si va sprijini introducerea de noi produse de piata, cum ar fi asigurarile de sanatate. Dezvoltarea sectoarelor de asigurari si pensii este, de asemenea, importanta pentru crearea unei baze crescande de economii pe termen lung care vor sprijini dezvoltarea pietelor locale de capital, cum ar fi piata obligatiunilor corporatiste si o piata secundara a instrumentelor financiare bazate pe creante cum ar fi ipotecile (mentionatemai sus) si leasingul.

Continuarea dezvolarii activitatilor de leasing. Cu sprijinul deplin al Bancii prin realizarea a 5 tranzactii, leasingul s-a dovedit a fi o optiune atractiva de finantare pentru modernizarea activelor fixe si extinderea afacerilor. Activitatea societatilor de leasing s-a dezvoltat considerabil. Prin programul Phare al UE, Banca va continua sa asigure societatilor locale de leasing finantarea pe termen lung necesara pentru creditarea proiectelor de investitii ale intreprinderilor mici si mijlocii cu perioade mai lungi de rambursare.

Finantarea consumatorilor. Banca va avea, de asemenea, in vedere dezvoltarea sectorului de finantare pentru consum si ar putea sprijini dezvoltarea acestui sector prin finantare tip credit si capital social.

Capital privat:

Piata capitalului privat din Europa de Sud Est este subdezvoltata. In consecinta, activitatile privind capitalul privat din Romania sunt sprijinite in primul rand prin fonduri de investitii care sunt fie (i) fonduri regionale axate pe noile state membre dar cu posibilitatea de a investi in tarile candidate la aderare cum sunt Romania si Bulgaria; fie (ii) fonduri regionale axate pe zona Europei de Sud-Est in general (eventual, inclusiv Ucraina si Turcia); fie (iii) fonduri pentru Europa de Sud-Est destinate unui spatiu regional limitat (ex. numai Bulgaria si Romania sau numai republicile din fosta Iugoslavie). Se preconizeaza ca in anii urmatori va creste numarul de fonduri noi destinate in mod special Europei de Sud-Est. Avand in vedere aderarea sa, Romania

va fi una dintre primele tari care vor beneficia de investitii din aceste fonduri. Banca s-a angajat ferm sa contribuie la crearea unui sector al fondurilor de capital privat in Romania si in tarile invecinate, asa cum a facut in trecut in Statele Noi Membre UE. Banca va colabora cu managerii de fonduri care au experienta in economiile de tranzitie, precum si cu noii manageri care ar putea necesita ca Banca sa isi asume riscuri mai mari si sa se angajeze mai activ in procesul de monitorizare.

Romania nu are inca un grup de manageri locali de fonduri cu suficienta competenta si experienta pentru a administra fonduri axate cu preponderenta pe societatile mici conduse de intreprinzatori locali. Banca va selecta manageri de fonduri pentru dezvoltarea acestei competente in cadrul sectorului, pe baza experientei dobandite si a lectiilor invatate in noile state membre.

Cheia succesului pe termen lung va fi conlucrarea specialistilor experimentati in investitii, care adesea sunt expatriati, cu personalul local, pentru a asigura dezvoltarea si durabilitatea acestei activitati.

Este, de asemenea, important sa se sprijine dezvoltarea investitorilor institutionali locali cum sunt fondurile de pensii, asigurari pe termen lung si scheme avansate de economii care presupun riscuri mai mari si investitii pe termen lung. Cu toate acestea, dupa cum s-a mentionat anterior, dezvoltarea acestor institutii interne a fost destul de lenta pana in prezent. Mai mult decat atat, transferul de competente este mai lent in cazul investitorilor locali interni decat in cazul furnizorilor de servicii (manageri de fonduri) a caror expertiza a beneficiat de talentul disponibil pe pietele mai dezvoltate.

Implicatiile strategiei Bancii asupra mediului

Prioritatile propuse pentru investitiile Bancii includ o serie de sectoare care sunt asociate cu riscul de mediu, cum ar fi generarea de energie electrica, productia si transportul de petrol si gaze, agrotehnia, turismul si reabilitarea si dezvoltarea portuara. Sectoarele care ridica cele mai multe provocari ofera de regula si oportunitati de introducere a standardelor internationale de operare, de imbunatatire a eficientei si managementului, si de crestere a transparentei si a constientizarii publicului.

Va trebui sa se acorde o atentie speciala problemelor sociale in cazul proiectelor pe scara larga din sectorul turismului si agrotehniei. Suportabilitatea tarifelor proiectelor de distributie de curent electric si termoficare, precum si de alimentare cu apa si tratare a apei reziduale vor avea o importanta deosebita pentru cele 25 la suta din populatie care traiesc in saracie. Evaluarea problemelor privind forta de munca, in special in privinta discriminarilor, va fi importanta pentru orice proiect care presupune angajare sau relocare de personal pe scara larga.

Strategia include si propuneri privind proiecte orientate spre protectia mediului in domeniile infrastructurii municipale si de mediu, cum ar fi transportul urban, termoficarea urbana si gestionarea deseurilor solide, precum si eficienta energetica.

Avand in vedere angajamentul Romaniei privind acquis-ul comunitar al UE, concentrarea Bancii in domeniul mediului va fi sa sprijine progresul sau continuu. Datorita portofoliului extins si listei de proiecte potentiale ale Bancii in Romania, este de asteaptat ca verificarile de mediu sa fie ample si este probabil sa existe oportunitati concrete in sectoare cum ar fi energia, eficienta energetica, si industria.