Controlul efectuat de organele Ministerului Economiei si Finantelor

Controlul efectuat de organele Ministerului Economiei si Finantelor

Rolul si functiile Ministerului Economiei si Finantelor

Minister cu rol de sinteza si institutie publica cu personalitate juridica, Ministerul Economiei si Finantelor se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, care aplica strategia si Programul de guvernare in domeniul economiei si finantelor publice.

Ministerul Economiei si Finantelor elaboreaza, implementeaza, monitorizeaza si evalueaza politicile fiscale si bugetare, precum si cele privind sectoarele energie, industrie si resurse minerale in scopul administrarii eficiente a resurselor financiare ale statului si dezvoltarii durabile a societatii romanesti. Pentru aceasta Ministerul Economiei si Finantelor indeplineste urmatoarele functii:

a) de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare in domeniul finantelor publice, precum si elaborarea strategiilor si a programelor privind cresterea economica in industrie, energie, resursele minerale, industria de aparare, promovarea exportului, precum si a politicilor din domeniul economic;

b) de reglementare si sinteza, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniul finantelor publice, din domeniul economic si din celelalte domenii conexe: recuperarea si conservarea energiei, recuperarea instalatiilor, reciclarea materialelor si gestionarea resurselor materiale, restructurarea si, dupa caz, privatizarea operatorilor economici care functioneaza sub autoritatea Ministerului Economiei si Finantelor;

c) de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman si al Guvernului Romaniei, reprezentarea pe plan intern si extern in domeniul sau de activitate;

d) de aplicare a prevederilor Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana pentru domeniul financiar, fiscal si economic;

e) de elaborare si implementare a politicii bugetare si a politicii fiscale a Guvernului;

f) de corelare a politicilor fiscale si bugetare cu celelalte politici economico-sociale;

g) de coordonare a relatiilor bugetare cu Uniunea Europeana, precum si a contactelor cu structurile comunitare, din punct de vedere administrativ, in acest domeniu;

h) de administrare a veniturilor statului;

i) de contractare si administrare a datoriei publice;

j) de administrare a resurselor derulate prin Trezoreria Statului;

k) de exercitare a controlului financiar public intern, inclusiv a auditului intern;

l) de asigurare a evidentei centralizate a bunurilor ce constituie domeniul public al statului;

m) de elaborare si supraveghere a cadrului legal in domeniul contabilitatii;

n) de coordonare a asistentei financiare nerambursabile acordate Romaniei de Uniunea Europeana si de statele membre ale acesteia;

o) de coordonare a utilizarii asistentei financiare nerambursabile acordate Romaniei de catre Uniunea Europeana prin fondurile structurale si de coeziune;

p) de administrare financiara a fondurilor PHARE, ISPA si SAPARD;

r) de autoritate de stat, prin care se asigura exercitarea controlului aplicarii unitare si respectarii reglementarilor legale in domeniul sau de activitate, precum si al functionarii institutiilor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea sa;

s) de autoritate a administratiei publice centrale de specialitate, prin care se asigura elaborarea si implementarea politicii in domeniul sistemelor de management financiar si control la institutiile publice, precum si de autoritate de management si de organism intermediar pentru programul operational sectorial pentru cresterea competitivitatii economice;

t) de administrare a proprietatii publice din domeniul resurselor minerale, al transportului energiei, al transportului si stocarii titeiului si gazelor naturale sau din alte domenii stabilite de lege ca bunuri proprietate publica, prin operatorii economici care functioneaza in subordinea si sub autoritatea Ministerului Economiei si Finantelor.

Principiile care stau la baza activitatii Ministerului Economiei si Finantelor sunt urmatoarele:

a) coerenta, stabilitatea si predictibilitatea in domeniul economiei si al finantelor publice pe termen mediu;

b) armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile Uniunii Europene;

c) intarirea autoritatii institutiei;

d) perfectionarea managementului fondurilor publice;

e) transparenta activitatii in toate domeniile sale de activitate;

f) colaborarea cu partenerii sociali;

g) asigurarea unui mediu de afaceri concurential si predictibil.

Pentru indeplinirea functiilor ce ai revin, in corelare cu prinicpiile enuntare, Ministerul Economiei si Finantelor isi propune sa dezvolte un management eficient al resurselor financiare si economice, care sa conduca la stabilitate macroeconomica, competitivitate reala si prosperitate, potrivit standardelor Uniunii Europene, avand ca valori comune: profesionalismul, responsabilitatea, transparenta, integritatea si flexibilitatea.

Analizarea situatiei actuale

A. Reforma bugetara

In anul 2005 Guvernul a initiat un proces de reforma de ansamblu a finantelor publice cu scopul stimularii cresterii economice, sprijinirii procesului de convergenta si imbunatatirii calitatii finantelor publice.

Procesul bugetar in ansamblu a cunoscut o aprofundare a procesului de reforma prin extinderea gradului de cuprindere a programelor bugetare si prin cresterea accentului pus pe cadrul de cheltuieli pe termen mediu cu scopul cresterii predictibilitatii si transparentei modului de cheltuire a resurselor publice. Daca pana acum cheltuielile erau stabilite prin acordarea unor cresteri marginale de-a lungul intregului spectru de sectoare (bugetare incrementala), departamentele de buget avand, mai degraba, un rol de contabilizare decat unul de planificare strategica, procesul de stabilire a obiectivelor pe termen lung reprezinta o oportunitate deosebita pentru revizuirea cuantumului si structurii cheltuielilor pe sectoare.

Procesul de programare bugetara a fost consolidat cu scopul trecerii accentului de la bugetarea axata pe costuri la implementarea bugetarii bazate pe performanta, in sensul proiectarii bugetelor pe obiective si corelarea acestora cu indicatori de performanta. Bugetul pentru anul 2007 a fost in mare parte proiectat in structura bazata pe programe (din totalul cheltuielilor bugetului de stat, 64% au fost alocate pe baza de programe), urmand ca in urmatorii ani, acest tip de programare sa fie extins la majoritatea cheltuielilor bugetare. De asemenea, trebuie mentionat ca bugetul pe anul 2007 si cadrul bugetar pe termen mediu asociat reprezinta un progres important in conditiile in care contine un numar limitat de prioritati formulate intr-un mod clar si transparent, sustinute intr-un mod corespunzator din punct de vedere al finantarii.

Operarea eficienta a programarii bugetare va necesita o perioada mai lunga de timp pentru a-si arata beneficiile, deoarece implica eforturi de imbunatatire a capacitatii de analiza, de management si de implementare in toate structurile guvernamentale. In vederea intaririi capacitatii de programare pe termen mediu in domeniul finantelor publice, Ministerul Economiei si Finantelor dezvolta activitatea de modelare economica care sa ofere estimari fundamentate pentru proiectia bugetara si sa implementeze o metodologie pentru programare bugetara multi-anuala, inclusiv un mecanism transparent pentru luarea deciziilor in cadrul Guvernului relativ la activitatile viitoare si cheltuielile aferente.

B. Planificarea bugetara

Principalele probleme de rezolvat in domeniul planificarii bugetare sunt:

- necesitatea imbunatatirea metodologiei de planificare bugetara;

- corelarea agregatelor bugetare cu standardele internationale si armonizarea metodologiei interne de intocmire a agregatelor/raportarilor bugetare cu cea folosita de partenerii internationali

- infiintarea Comitetului Finantelor Publice Locale ca organism cu rol consultativ in procesul de elaborare a unor reglementari cu caracter financiar, care privesc in mod direct bugetele locale

- capacitatea scazuta de programare bugetara multianuala a fondurilor publice nationale la nivelul ordonatorilor principali de credite.

C. Contabilitatea publica si sistemul de decontari

In domeniul contabilitatii publice si al sistemului de decontari in sistemul public ministerul trebuie sa realizeze obiective specifice, ce decurg din Raportul de Evaluare privind Planul Strategic de Dezvoltare pentru Reforma Managementului Finantelor Publice 2005-2007 privind:

- contabilitatea pe baza de angajamente la institutiile publice;

- Sistemul Electronic de Plati si managementul fluxurilor de trezorerie.

Ministerul a elaborat norme metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice pe baza principiilor contabilitatii de angajamente, noul plan de conturi si instructiunile de utilizare a acestuia, modelele situatiilor de raportare financiara care au fost implementate in 2006 si a efectuat o serie de actiuni de perfectionare profesionala a specialistilor din ministere, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritati publice, cu scopul insusirii si implementarii corecte a noilor reglementari, actiuni care se continua si in viitor.

Perfectionarea si extinderea Sistemului Electronic de Plati a avut in vedere deschiderea contului de resurse proprii pe numele Comisiei Europene incepand cu 1 ianuarie 2007, ceea ce permite efectuarea operatiunilor de incasari a contributiei Romaniei la bugetul Uniunii Europene si efectuarea platilor dispuse de Uniunea Europeana, din care decurg noi atributii pentru directie.

Pasii urmatori in acest domeniu vor fi:

- implementarea unui sistem de incasari si plati in valuta al Trezoreriei Statului;

- dotarea cu echipamente IT si dezvoltarea sistemului informatic care sa asigure realizarea urmatoarelor proiecte:

- migrarea sistemului Contabilitatii Trezoreriei Statului la arhitectura centralizata si la aplicatii in tehnologie web-enabled;

- fluxuri de lucru integrate cu ordonatorii principali de credite privind cheltuielile publice;

- portal privind finantele publice pentru accesul "clientilor" (institutii publice si furnizori de bunuri si servicii ai acestora) si al angajatilor la bazele de date centrale si data warehouse.

D. Administrarea fondurilor comunitare

In domeniul relatiilor bugetare cu Uniunea Europeana fostul Minister al Finantelor Publice a realizat:

- implementarea integrala a sistemului de resurse proprii comunitare in sistemul administratiei publice nationale prin elaborarea de acte normative[1] referitoare la organizarea si controlul gestionarii acestui tip de resurse;

- reglementarea si implementarea procedurii de lucru pentru formularea pozitiei Romaniei pe probleme de buget comunitar, care sa permita sustinerea intereselor nationale in cadrul reuniunilor Consiliului UE;

- elaborarea elementelor de mandat sub aspect tehnic, potrivit prevederii legale[2], in domeniul procesului bugetar comunitar, ca expresie financiara a majoritatii politicilor comunitare. Formularea acestor elemente specifice necesita colaborarea tuturor structurilor nationale care gestioneaza fonduri comunitare si a caror responsabilitati si proceduri de lucru sunt in curs de finalizare.

E. Controlul financiar

Principalele probleme de solutionat in domeniul controlului financiar in perioada 2007-2009 sunt:

- necesitatea consolidarii bazei juridice de reglementare a domeniului controlului financiar public intern;

- necesitatea informatizarii procesului de evidenta a angajamentelor bugetare;

- absenta diseminarii elementelor de buna practica, reflectate in manuale si proceduri privind controlul intern, ca si in domeniul riscului managerial;

- absenta unui sistem informatic privind gestionarea si raportarea datelor aferente activitatii de monitorizare, prin controlorii delegati, a sistemelor de management financiar si control ale ordonatorilor principali de credite, inclusiv a unei baze centrale de date despre riscurile identificate si evaluate in gestiunea ordonatorilor principali de credite;

- ineficienta sistemului pentru prevenirea iregularitatilor si luptei impotriva fraudei;

- necesitatea dezvoltarii sistemului de masurare si raportare a rezultatelor activitatii de implementare a sistemului de management financiar si control;

- insuficienta mecanismelor de instruire si perfectionare a personalului din domeniul controlului financiar preventiv si al sistemelor de management financiar si control de la institutiile publice; constituirea de grupuri-tinta, la nivelul entitatilor publice, din randul personalului direct implicat in activitatile de management financiar si control, precum si actiuni pentru asigurarea continuitatii participarii persoanelor respective la cursuri de pregatire profesionala;

- continuarea activitatilor legate de pregatirea profesionala a controlorilor delegati, prin proiecte de twinning sau de asistenta tehnica, finantate din fonduri PHARE; asigurarea participarii controlorilor delegati la programe de formare a formatorilor, avand in vedere numarul inca redus de formatori la formarea si pregatirea profesionala a personalului implicat in sistemele de management financiar si control al institutiilor publice.

F. Achizitiile publice

In domeniul coordonarii si verificarii achizitiilor publice in primul semestru al anului 2007, la nivelul Unitatii pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor (centru) si al compartimentelor de verificare a achizitiilor publice din teritoriu au fost supuse verificarii procedurale peste 1500 de proceduri de atribuire, reprezentand mai mult de 20% din numarul total al analizelor de risc efectuate.

Din totalul procedurilor de achizitie publica pentru care au fost emise avize de verificare, circa 35,2% au fost verificate de catre observatorii din cadrul ministerului, restul procedurilor facand obiectul verificarii procedurale din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene.

La nivel central, peste 60% din totalul procedurilor supuse verificarii se afla in curs de derulare, restul fiind incheiate.

Pentru anul 2008 Ministerul Economiei si Finantelor isi propune sa creasca cu 50% numarul verificarilor procedurale ale procedurilor de atribuire.

G. Obiective

Ministerul Economiei si Finantelor are urmatoarele obiective de urmat:

- intarirea capacitatii de programare bugetara multi-anuala;

- dezvoltarea sistemelor de management financiar si control la nivelul administratiei publice centrale;

- sustinerea cu succes a pozitiei Romaniei in cadrul institutiilor UE pe probleme de buget comunitar.

Institutiile subordonate Ministerului Economiei si Finantelor si rolul acestora

1) Agentia Nationala de Administrare Fiscala;

2) Garda Financiara;

3) Autoritatea Nationala a Vamilor;

4) Directiile generale ale finantelor publice judetene, in subordinea carora functioneaza administratiile finantelor publice municipale, administratiile finantelor publice pentru contribuabilii mijlocii, administratiile finantelor publice orasenesti si administratiile finantelor publice comunale;

5) Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, in subordinea careia functioneaza administratiile finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

6) Directia generala de administrare a marilor contribuabili.

Institutiile subordonate Ministerului Economiei si Finantelor mentionate anterior participa la consolidarea cadrului normativ prin propunerile legislative si prin participarea la grupurile de lucru organizate in vederea elaborarii proiectelor de acte normative.

7) Comisia Nationala de Prognoza, institutie publica subordonata Ministerului Economiei si Finantelor, are rolul de a elabora studii si prognoze pe termen scurt, mediu si lung privind evolutia economiei romanesti in ansamblu, pe sectoare si in profil teritorial, sinteze macroeconomice, precum si de a fundamenta principalele masuri de politica economica proiectate de Guvern, in concordanta cu Programul de guvernare.

A. Agentia Nationala de Administrare Fiscala

Incepand cu data de 1 octombrie 2003, a fost infiintata Agentia Nationala de Administrare Fiscala, entitate care inglobeaza toate functiile de administrare fiscala realizate anterior in cadrul departamentului specializat din fostul Minister al Finantelor Publice, precum si functiile suport care se afla intr-o stransa interdependenta in realizarea obiectivelor agentiei.

Aceasta agentie, care a devenit operationala la 1 ianuarie 2004, are in subordine structurile de administrare si colectare a veniturilor la bugetul de stat din cadrul Directiilor finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si Directiei generale de administrare a marilor contribuabili si isi desfasoara activitatea in domeniul impozitelor, taxelor, contributiilor si al altor venituri bugetare prin intermediul procedurilor de gestiune, colectare, control fiscal, solutionare a contestatiilor si dezvoltarea unor relatii de parteneriat cu contribuabilii, inclusiv prin acordarea de servicii de asistenta.

Conform Hotararii Guvernului nr. 495/2007 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, principalele obiective ale acesteia din urma sunt:

a) colectarea veniturilor bugetului de stat, reprezentand impozite, taxe si alte venituri ale bugetului de stat, conform competentelor, precum si a veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului asigurarilor pentru somaj, bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, reprezentand contributia de asigurari sociale, contributia de asigurari pentru somaj, contributia pentru asigurari sociale de sanatate, contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, datorate de platitori, persoane juridice si persoane fizice, care au calitatea de angajator sau asimilati ai acestora si alte persoane care au obligatii fata de bugetul de stat;

b) aplicarea unitara a prevederilor legislatiei privind impozitele, taxele, contributiile sociale si alte venituri bugetare in domeniul sau de activitate;

c) exercitarea prerogativelor stabilite de lege prin aplicarea unui tratament echitabil tuturor contribuabililor;

d) aplicarea in domeniul vamal a masurilor specifice rezultate din Programul de guvernare si din legislatia in domeniul vamal;

e) dezvoltarea asistentei contribuabililor, in vederea imbunatatirii nivelului de informare al acestora si aplicarii unitare a prevederilor legislatiei privind impozitele, taxele, contributiile sociale si alte venituri bugetare.

B. Garda Financiara

In prezent, Garda Financiara este organizata ca institutie publica de control, cu personalitate juridica si buget propriu, in subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2003 (noul act normativ aprobat de Guvern nu a fost inca publicat in Monitorul Oficial) privind organizarea Garzii Financiare, cu modificarile si completarile ulterioare, institutia Garzii Financiare exercita controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care au ca efect evaziunea si frauda fiscala, cu exceptia stabilirii diferentelor de impozite, taxe si contributii, precum si a dobanzilor si penalitatilor aferente acestora, a urmaririi, incasarii veniturilor bugetare si solutionarii contestatiilor.

Activitatea Garzii Financiare a fost, in acesti ani, mult mai dinamica si mai eficienta decat in anii anteriori. Sumele suplimentare atrase au crescut, atat ca urmare a numarului mai mare de actiuni de verificare, cat si a mai bunei tintiri a contribuabililor selectati pentru control.

Ca urmare a controalelor operative desfasurate de Garda Financiara, in anul 2006 au fost stabilite sume suplimentare in valoare de 282 milioane lei si au fost rezolvate peste 2300 de sesizari penale.

C. Autoritatea Nationala a Vamilor

Institutie publica cu personalitate juridica si buget propriu, Autoritatea Nationala a Vamilor functioneaza in subordinea Ministerului Finantelor Publice si a presedintelui Agentiei Nationale de Administrare fiscala.

Autoritatea Nationala a Vamilor aplica legislatia si regulile comunitare referitoare la schimburile de marfuri cu tarile terte in vederea determinarii si colectarii drepturilor vamale, aplicarii masurilor comerciale si asigurarii protectiei mediului economic si al cetatenilor impotriva oricaror practici ilicite.

Autoritatea Nationala a Vamilor a dus, de asemenea, o politica sustinuta de simplificare a procedurilor vamale. In 2006, au fost infiintate "culoarele verzi" - proceduri simplificate de vamuire pentru tranzitul mijloacelor de transport tip TIR, pe relatia Bulgaria - Romania - Ungaria.

Au fost rescrise normele privind procedurile simplificate de vamuire si a fost extinsa informatizarea (generalizarea implementarii sistemului de procesare automata a declaratiei vamale, utilizarea mecanismului de plata electronica a datoriei vamale la majoritatea birourilor vamale etc.).

A fost introdus Tariful Vamal Integrat. Drepturile vamale de import, in crestere fata de anii anteriori, (de cca 22,5 mld lei in anul 2006), reprezinta 36% din veniturile bugetului de stat si aproximativ 7% din PIB.

D. Directiile generale

Rolul acestor directii generale in cadrul prezentei directii de activitate este:

- de a asigura centralizarea executiei bugetului general consolidat

- de a asigura efectuarea operatiilor de decontare in contul institutiilor publice si a agentilor economici

- de a asigura respectarea clasificatiei bugetare, planului de conturi si normelor de deschidere a conturilor, atat pentru institutiile publice,

cat si pentru agentii economici

- de a asigura numerarul pentru casele de tezaur din Trezorerii, realizand alimentarea acestora si retragerea numerarului de la aceste case.

E. Comisia Nationala de Prognoza

In cadrul acestei directii de activitate Comisia Nationala de Prognoza:

- participa la monitorizarea modului de realizare a Programului de guvernare, efectueaza analize cu privire la stadiul indeplinirii prevederilor acestuia si propune masuri pentru atingerea obiectivelor asumate prin Programul de guvernare;

- realizeaza analize si previziuni pentru fundamentarea proiectelor de buget, in concordanta cu cerintele Ministerului Economiei si Finantelor;

- participa la elaborarea si actualizarea anuala a documentelor programatice pe care Romania trebuie sa le pregateasca in calitate de tara membra, precum Programul de convergenta, Programul national de reforme;

- analizeaza impactul politicilor bugetare asupra economiei reale;

participa la evaluarile ex-ante si ex-post ale impactului politicilor publice asupra proceselor economice si sociale la nivel macroeconomic si sectorial;

poate efectua cercetari, analize si previziuni, la cerere, si pe alte domenii si subsectoare sau despre alti indicatori economico-sociali decat aceia care fac obiectul activitatii sale curente.

Administrarea veniturilor statului

In prezent, administrarea veniturilor care include controlul, se desfasoara prin ANAF, Garda Financiara si Autoritatea Nationala a Vamilor. Modul de desfasurare a controlului va fi reluat in capitolele urmatoare. Consideram ca este utila o trecere sumara in revista a situatiei actuale[3] si a masurilor ce urmeaza a se aplica.

Desfasurandu-se intr-o conjunctura economica generala favorabila (crestere economica puternica, inflatie relativ redusa si in regres continuu), activitatea ANAF a inregistrat progrese semnificative in ultimii ani.

ANAF are in evidenta peste 8 milioane de contribuabili. In anul 2006 administratia fiscala a procesat un numar de 34 milioane de obligatii bugetare declarate.

In aceeasi perioada, activitatea de asistenta a solutionat prompt peste 1 milion de telefoane primite de la contribuabili si au fost rezolvate in termenul legal cca 39.000 de adrese privind solicitari de clarificare a legislatiei fiscale.

Procedurile, imbunatatite si simplificate, au condus la reducerea timpului de restituire a banilor cuveniti contribuabililor:

- la deconturile TVA cu optiune de rambursare, pentru contribuabilii care nu reprezinta risc de frauda s-a renuntat la controlul sistematic anterior;

- impozitul pe venit: a fost realizata o administrare unitara, procesul de gestiune, formularele de declarare fiind simplificate si imbunatatite permanent.

- procedura de restituire a accizelor a fost imbunatatita prin introducerea formularului "Decont de scutire de accize". De asemenea, la accize, a fost urgentata acordarea scutirii indirecte pe baza unei proceduri ce utilizeaza analiza de risc;

- pentru reducerea timpului de asteptare la ghiseu si de procesare a datelor a fost experimentata depunerea declaratiilor fiscale cu codificarea informatiei prin cod de bare. Actiunea a fost implementata in cadrul unei unitati pilot, urmand ca metoda sa fie generalizata din 2007. A fost extins sistemul de depunere on-line a declaratiilor fiscale ale marilor contribuabili - urmand generalizarea la restul contribuabililor.

- au fost initiate modificari legislative pentru imbunatatirea procedurii de gestionare si de reducere a duratei de acordare a cazierului fiscal.

- au fost reglementate proceduri unitare pentru eliberarea certificatului de atestare fiscala pentru persoane juridice si fizice si a certificatului de obligatii fiscale.

Tot in anul 2006, gradul de conformare voluntara a contribuabililor a avut o evolutie buna, constant favorabila, dar nivelurile realizate (85% la declarare si 73% la plata) nu sunt inca suficiente.

Veniturile bugetare colectate de ANAF, in valoare absoluta, au crescut constant. In anul 2006, Agentia Nationala de Administrare Fiscala a colectat impozite, taxe, contributii sociale in suma de 96.671 milioane lei RON, din care 20% este rezultatul activitatii Autoritatii Nationale a Vamilor.

Problemele majore cu care se confrunta colectarea si administrarea impozitelor si taxelor sunt reprezentate de:

- lipsa unui sistem IT functional si schimbul lent de informatii referitoare la declaratii, plati si executare silita;

- o mare parte a deconturilor de TVA sunt supuse unui control preventiv, iar selectia pentru control este dominata de lucrari redirectionate de la alte institutii (Parchetul General etc.);

- dezechilibrele substantiale evidente in alocarea resurselor intre Bucuresti si directiile judetene (si intre acestea din urma).

Principalele actiuni care vor fi puse in practica in perioada urmatoare se refera la:

- dezvoltarea suplimentara a sistemului informatic care sa permita o verificare incrucisata in timp real a declaratiilor cu platile, transmiterea automata a notificarilor de plata si inceperea procesului de executare silita;

- delegarea responsabilitatilor de control pe teren de la centru catre directiile judetene si dezvoltarea unei strategii nationale de control;

- instituirea unui sistem de analiza si identificare bazat pe risc in domeniul controlului contribuabililor in vederea economisirii de resurse si sporirii eficientei procesului de executare silita;

- imbunatatirea modului de alocare a resurselor in conformitate cu volumul de activitate identificat in functie de numarul de contribuabili, acordarea unei prioritati maxime in alocarea de resurse zonei Bucuresti;

- mentinerea momentum-ului creat in domeniul executarii silite si accelerarea recuperarii arieratelor fiscale.