Creditare bancara - test grila

Creditare bancara

Literatura economica de specialitate ofera posibilitatea cunoasterii diferitelor opinii referitoare la functiile creditului. Opiniile dominante atribuie creditului au urmatoarele functii:

A. functia de distribuire a capitalului;

B. functia de economisire a veniturilor;

C. functia de accelerare si intensificare;

D. functia de emisiune;

E. functia de reglare a activitatii economice si de creditare.

a. A+B+C;

b. D+E;

c. A+B+E;

d. A+C+D;

e. B+C+D.

Raspuns: d

Dupa natura economica si participantii la relatia de creditare, se remarca:

a. creditul comercial, creditul bancar, creditul de consum, creditul obligatar, creditul de consum;

b. creditul acordat persoanelor fizice, creditul acordat persoanelor juridice;

c. creditul privat, creditul public;

d. creditul de productie, creditul de circulatie, creditul de consum;

e. credite amortizabile, credite neamortizabile;

Raspuns: a

Dupa intinderea drepturilor creditorilor, se remarca:

a. creditul comercial, creditul bancar, creditul de consum, creditul obligatar, creditul de consum;

b. creditul acordat persoanelor fizice, creditul acordat persoanelor juridice;

c. creditul privat, creditul public;

d. creditul de productie, creditul de circulatie, creditul de consum;

e. credite denuntabile, credite nedenuntabile, credite legale;

Raspuns: e

Dupa natura garantiilor, se remarca:

a. credite reale, credite personale;

b. creditul acordat persoanelor fizice, creditul acordat persoanelor juridice;

c. creditul privat, creditul public;

d. creditul de productie, creditul de circulatie, creditul de consum;

e. credite amortizabile, credite neamortizabile;

Raspuns: a

Dupa scopul acordarii creditelor, se remarca:

a. creditul comercial, creditul bancar, creditul de consum, creditul obligatar, creditul de consum;

b. creditul acordat persoanelor fizice, creditul acordat persoanelor juridice;

c. creditul privat, creditul public;

d. creditul de productie, creditul de circulatie, creditul de consum;

e. credite amortizabile, credite neamortizabile;

Raspuns: d

Dupa calitatea debitorului, se remarca:

a. creditul comercial, creditul bancar, creditul de consum, creditul obligatar, creditul de consum;

b. creditul acordat persoanelor fizice, creditul acordat persoanelor juridice;

c. creditul privat, creditul public;

d. creditul de productie, creditul de circulatie, creditul de consum;

e. credite amortizabile, credite neamortizabile;

Raspuns: b

Creditele de consum:

a. sunt mai extinse decat creditele bancare;

b. reprezinta vanzarea cu plata in rate a unor bunuri de consum personal, de folosinta indelungata si de mare valoare (mobila, autoturisme, articole de uz casnic);

c. reprezinta vanzarea cu plata in rate a unor bunuri de consum personal, de folosinta indelungata si de valoare mai redusa (mobila, autoturisme, articole de uz casnic);

d. se adreseaza firmelor si statelor;

e. sunt destinate satisfacerii unor nevoi destinate activitatii de productie (consum de materiale, consum de materii prime etc.).

Raspuns: b

Creditul obligatar:

A. constituie o forma a creditului contractat de stat prin lansarea titlurilor de imprumut (obligatiuni, bonuri de tezaur) in scopul acoperirii deficitului bugetar;

B. reprezinta vanzarea cu plata in rate a unor bunuri de consum personal, de folosinta indelungata si de mare valoare (mobila, autoturisme, articole de uz casnic);

C. in economiile moderne, acesta o pondere importanta, care se masoara ca pondere a datoriei publice fata de produsul intern brut;

D. principala forma de existenta a creditului obligatar o reprezinta creditul public;

E. reprezinta un credit garantat cu proprietati imobiliare sub forma cladirilor (in special in mediul urban) sau de natura terenurilor (in mediul rural).

a. A+B+C;

b. A+C+D+E;

c. A+C+D;

d. D+E;

e. C+D+E.

Raspuns: c

Persoanelor fizice (particulare) li se acorda urmatoarele forme de credit:

A. credite de trezorerie;

B. liniile de credit pentru cartile de credit;

C. credite speciale;

D. credite de mobilizare;

E. credite pentru consum destinate procurarii unor bunuri care se platesc in rate.

a. A+B+C;

b. C+D+E;

c. A+B+D,

d. A+B+C+D;

e. A+B+E.

Raspuns: e

Creditele de productie pot fi:

A. credite de exploatare;

B. credite de consum;

C. credite de investitii;

D. credite de speculatie;

E. credite obligatare.

a. A+B+C+D;

b. A+C+D.

c. C+D+E;

d. B+C+D;

e. B+D+E.

Raspuns: b

Creditele nedenuntabile:

a. se manifesta atunci cand creditorul isi rezerva dreptul ca oricand, inainte de scadenta, sa ceara rambursarea acestui credit;

b. sunt acele credite in care creditorul conditioneaza acordarea creditului de folosirea sa in anumite scopuri convenite cu debitorul;

c. sunt acele credite in care creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o scadenta dinainte stabilita;

d. sunt obtinute de agentii economici in urma scontarii cambiilor;

e. se utilizeaza pentru finantarea subscrierii de titluri de credit si pentru finantarea agentilor de bursa.

Raspuns: c

Creditele speciale:

a. se manifesta atunci cand creditorul isi rezerva dreptul ca oricand, inainte de scadenta, sa ceara rambursarea acestui credit;

b. sunt acele credite in care creditorul conditioneaza acordarea creditului de folosirea sa in anumite scopuri convenite cu debitorul;

c. sunt acele credite in care creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o scadenta dinainte stabilita;

d. sunt obtinute de agentii economici in urma scontarii cambiilor;

e. se utilizeaza pentru finantarea subscrierii de titluri de credit si pentru finantarea agentilor de bursa.

Raspuns: e

Creditele de mobilizare:

a. se manifesta atunci cand creditorul isi rezerva dreptul ca oricand, inainte de scadenta, sa ceara rambursarea acestui credit;

b. sunt acele credite in care creditorul conditioneaza acordarea creditului de folosirea sa in anumite scopuri convenite cu debitorul;

c. sunt acele credite in care creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o scadenta dinainte stabilita;

d. sunt obtinute de agentii economici in urma scontarii cambiilor;

e. se utilizeaza pentru finantarea subscrierii de titluri de cedit si pentru finantarea agentilor de bursa.

Raspuns: d

Creditele denuntabile:

a. se manifesta atunci cand creditorul isi rezerva dreptul ca oricand, inainte de scadenta, sa ceara rambursarea acestui credit;

b. sunt acele credite in care creditorul conditioneaza acordarea creditului de folosirea sa in anumite scopuri convenite cu debitorul;

c. sunt acele credite in care creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o scadenta dinainte stabilita;

d. sunt obtinute de agentii economici in urma scontarii cambiilor;

e. se utilizeaza pentru finantarea subscrierii de titluri de credit si pentru finantarea agentilor de bursa.

Raspuns: a

Creditele legale:

a. se manifesta atunci cand creditorul isi rezerva dreptul ca oricand, inainte de scadenta, sa ceara rambursarea acestui credit;

b. sunt acele credite in care creditorul conditioneaza acordarea creditului de folosirea sa in anumite scopuri convenite cu debitorul;

c. sunt acele credite in care creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o scadenta dinainte stabilita;

d. sunt obtinute de agentii economici in urma scontarii cambiilor;

e. se utilizeaza pentru finantarea subscrierii de titluri de credit si pentru finantarea agentilor de bursa.

Raspuns: b

Imprumutul pe ipoteca cu dobanzi variabile:

A. satisface cerintele crescande ale familiilor cu venituri modeste, aflate la inceputul activitatii, care au perspectiva ameliorarii veniturilor lor;

B. formulele propuse in cadrul acestui tip de credit prevad perioade initiale, reduceri intre 9 si 95% fata de rambursarile constante;

C. s-a instituit, in principal datorita cresterii si variatiei ratei dobanzii in anii '80, in care s-a produs cresterea costurilor de procurare a fondurilor de imprumut;

D. presupune variatia dobanzilor, in functie de un indicator precis al pietei financiare;

E. urmareste sa valorifice capitalul imobilizat in locuinte proprietate, fara a se renunta la dreptul de proprietate si la uzufruct.

a. A+B+C;

b. C+D+E;

c. C+D;

d. B+C+D;

e. A+C+E.

Raspuns: c

Creditul ipotecar inversat, purtator de anuitati:

a. satisface cerintele crescande ale familiilor cu venituri modeste, aflate la inceputul activitatii, care au perspectiva ameliorarii veniturilor lor;

b. formulele propuse in cadrul acestui tip de credit prevad perioade initiale, reduceri intre 9 si 95% fata de rambursarile constante;

c. s-a instituit, in principal datorita cresterii si variatiei ratei dobanzii in anii '80, in care s-a produs cresterea costurilor de procurare a fondurilor de imprumut;

d. presupune variatia dobanzilor, in functie de un indicator precis al pietei financiare;

e. urmareste sa valorifice capitalul imoblizat in locuinte proprietate, fara a se renunta la dreptul de proprietate si la uzufruct.

Raspuns: e

Creditele de ipoteca cu rambursarea progresiva:

A. satisface cerintele crescande ale familiilor cu venituri modeste, aflate la inceputul activitatii, care au perspectiva ameliorarii veniturilor lor;

B. formulele propuse in cadrul acestui tip de credit prevad perioade initiale, reduceri intre 9 si 95% fata de rambursarile constante;

C. s-a instituit, in principal datorita cresterii si variatiei ratei dobanzii in anii '80, in care s-a produs cresterea costurilor de procurare a fondurilor de imprumut;

D. presupune variatia dobanzilor, in functie de un indicator precis al pietei financiare;

E. urmareste sa valorifice capitalul imobilizat in locuinte proprietate, fara a se renunta la dreptul de proprietate si la uzufruct.

a. A+B;

b. C+D+E;

c. C+D;

d. B+C+D;

e. A+C+E.

Raspuns: a

Ipoteza clasica, sau a echilibrului, considera dobanda ca:

a. un pret al capitalului, pret determinat prin echilibrul dintre cererea si oferta de capital (bani imprumutabili);

b. fiind determinata de anticipatiile pietei referitoare la pretul capitalului (valoarea viitoare a capitalului, pretul capitalului in prezent exprimat in valoarea viitoare a acestuia);

c. fiind determinata prin arbitrajul (alegerea) intre plasamente cu scadente diferite, exprimand un pret pentru renuntarea la lichiditate in functie de randamentul capitalului plasat;

d. un rezultat al ajustarii structurii resurselor la structura plasamentelor in functie de randamentele agregate determinate de piata.

e. suma de bani (D) pe care debitorul o plateste creditorului pentru imprumutul (I) acordat de catre acesta din urma, pe o perioada de timp (T), pana la scadenta debitorul rambursand creditorului imprumutul plus dobanda (I+D).

Raspuns: a

Ipoteza neoclasica, sau a anticipatiilor, considera dobanda ca:

a. un pret al capitalului, pret determinat prin echilibrul dintre cererea si oferta de capital (bani imprumutabili);

b. fiind determinata de anticipatiile pietei referitoare la pretul capitalului (valoarea viitoare a capitalului, pretul capitalului in prezent exprimat in valoarea viitoare a acestuia);

c. fiind determinata prin arbitrajul (alegerea) intre plasamente cu scadente diferite, exprimand un pret pentru renuntarea la lichiditate in functie de randamentul capitalului plasat;

d. un rezultat al ajustarii structurii resurselor la structura plasamentelor in functie de randamentele agregate determinate de piata.

e. suma de bani (D) pe care debitorul o plateste creditorului pentru imprumutul (I) acordat de catre acesta din urma, pe o perioada de timp (T), pana la scadenta debitorul rambursand creditorului imprumutul plus dobanda (I+D).

Raspuns: b

Ipoteza keynesiana sau a preferintei pentru lichiditate, considera dobanda ca:

a. un pret al capitalului, pret determinat prin echilibrul dintre cererea si oferta de capital (bani imprumutabili);

b. fiind determinata de anticipatiile pietei referitoare la pretul capitalului (valoarea viitoare a capitalului, pretul capitalului in prezent exprimat in valoarea viitoare a acestuia);

c. fiind determinata prin arbitrajul (alegerea) intre plasamente cu scadente diferite, exprimand un pret pentru renuntarea la lichiditate in functie de randamentul capitalului plasat;

d. un rezultat al ajustarii structurii resurselor la structura plasamentelor in functie de randamentele agregate determinate de piata.

e. suma de bani (D) pe care debitorul o plateste creditorului pentru imprumutul (I) acordat de catre acesta din urma, pe o perioada de timp (T), pana la scadenta debitorul rambursand creditorului imprumutul plus dobanda (I+D).

Raspuns: c

Ipoteza portofoliului sau a randamentului agregat, considera dobanda ca:

a. un pret al capitalului, pret determinat prin echilibrul dintre cererea si oferta de capital (bani imprumutabili);

b. fiind determinata de anticipatiile pietei referitoare la pretul capitalului (valoarea viitoare a capitalului, pretul capitalului in prezent exprimat in valoarea viitoare a acestuia);

c. fiind determinata prin arbitrajul (alegerea) intre plasamente cu scadente diferite, exprimand un pret pentru renuntarea la lichiditate in functie de randamentul capitalului plasat;

d. un rezultat al ajustarii structurii resurselor la structura plasamentelor in functie de randamentele agregate determinate de piata.

e. suma de bani (D) pe care debitorul o plateste creditorului pentru imprumutul (I) acordat de catre acesta din urma, pe o perioada de timp (T), pana la scadenta debitorul rambursand creditorului imprumutul plus dobanda (I+D).

Raspuns: d

Care dintre urmatoarele teorii, enuntate mai jos, nu reprezinta teorii pure sau ale capitalului real?

a. teoria productivitatii si a utilizarii capitalului;

b. teoriile profitului;

c. teoriile asteptarilor si sacrificiilor;

d. teoriile raritatii;

e. teoriile eclectice si sintetice.

Raspuns: e

Teoriile contemporane asupra dobanzii au multi sustinatori intre economistii contemporani, si au fost dezvoltate de:

A. Hicks;

B. J. Robertson;

C. J. M. Keynes;

D. B. Ohlin;

E. I. Fischer.

a. A+B+C;

b. C+D+E;

c. D+E;

d. A+B+D;

e. B+C+D.

Raspuns: d

Din perspectiva institutiei bancare, pot fi determinate urmatoarele forme de rate ale dobanzii:

a. rata dobanzii curente, rata dobanzii la termen, taxa scontului, rata dobanzii interbancare, rata dobanzii la rezervele minime obligatorii, rata dobanzii pe pietele financiare, rata dobanzii pentru credite comerciale;

b. rata nominala a dobanzii si rata reala a dobanzii;

c. rata simpla si rata compusa a dobanzii;

d. rata bonificata a dobanzii bancare si rata perceputa a dobanzii;

e. rata normala a dobanzii si rata reala a dobanzii.

Raspuns: d

Din perspectiva instrumentelor utilizate, pot fi determinate urmatoarele forme de rate ale dobanzii:

a. rata dobanzii curente, rata dobanzii la termen, taxa scontului, rata dobanzii interbancare, rata dobanzii la rezervele minime obligatorii, rata dobanzii pe pietele financiare, rata dobanzii pentru credite comerciale;

b. rata nominala a dobanzii si rata reala a dobanzii;

c. rata simpla si rata compusa a dobanzii;

d. rata bonificata a dobanzii bancare si rata perceputa a dobanzii;

e. rata normala a dobanzii si rata reala a dobanzii.

Raspuns: a

Din perspectiva relatiei cu rata inflatiei, pot fi determinate urmatoarele forme de rate ale dobanzii:

a. rata dobanzii curente, rata dobanzii la termen, taxa scontului, rata dobanzii interbancare, rata dobanzii la rezervele minime obligatorii, rata dobanzii pe pietele financiare, rata dobanzii pentru credite comerciale;

b. rata nominala a dobanzii si rata reala a dobanzii;

c. rata simpla si rata compusa a dobanzii;

d. rata bonificata a dobanzii bancare si rata perceputa a dobanzii;

e. rata normala a dobanzii si rata reala a dobanzii.

Raspuns: b

Din perspectiva temporala a capitalizarii dobanzii, pot fi determinate urmatoarele forme de rate ale dobanzii:

a. rata dobanzii curente, rata dobanzii la termen, taxa scontului, rata dobanzii interbancare, rata dobanzii la rezervele minime obligatorii, rata dobanzii pe pietele financiare, rata dobanzii pentru credite comerciale;

b. rata nominala a dobanzii si rata reala a dobanzii;

c. rata simpla si rata compusa a dobanzii;

d. rata bonificata a dobanzii bancare si rata perceputa a dobanzii;

e. rata normala a dobanzii si rata reala a dobanzii.

Raspuns: c

Concluziile desprinse in urma analizei Teoria preferintei pentru lichiditate (TPL) pot fi formulate astfel:

A. atunci cand veniturile sporesc, in perioadele de expansiune economica, nivelul ratei dobanzii creste (in conditiile mentinerii constante a celorlalte variabile).

B. atunci cand nivelul preturilor sporeste, in conditiile in care oferta de moneda si alte variabile economice raman constante, rata dobanzii inregistreaza o crestere.

C. modificarile in nivelul ofertei de moneda influenteaza nivelul ratei dobanzii astfel: atunci cand oferta de moneda sporeste, (toate celelalte variabile ramanand constante), rata dobanzii descreste.

D. atunci cand veniturile scad, in perioadele de expansiune economica, nivelul ratei dobanzii creste (in conditiile mentinerii constante a celorlalte variabile).

E. modificarile in nivelul ofertei de moneda influenteaza nivelul ratei dobanzii astfel: atunci cand oferta de moneda scade, (toate celelalte variabile ramanand constante), rata dobanzii descreste.

a. A+B+C;

b. B+C+E;

c. D+E;

d. A+C+E;

e. B+C+D.

Raspuns: a

Factorii care determina modificarea nivelului cererii pentru obligatiuni sunt urmatorii:

A. lichiditatea titlurilor;

B. rata anticipata a inflatiei;

C. activitatile guvernamentale;

D. averea detinuta (venitul investitorilor);

E. riscul obligatiunilor comparativ cu al altor active;

a. A+D+E;

b. B+C;

c. B+D+E;

d. A+C+E;

e. C+E.

Raspuns: a

Modificarea ofertei de titluri pe termen lung, poate fi explicata prin analizarea urmatorilor factori:

A. lichiditatea titlurilor;

B. rata anticipata a inflatiei;

C. activitatile guvernamentale;

D. averea detinuta (venitul investitorilor);

E. riscul obligatiunilor comparativ cu al altor active;

a. A+D+E;

b. B+C;

c. B+D+E;

d. A+C+E;

e. C+E.

Raspuns: b

Potrivit analizei lui J. M. Keynes, efectul veniturilor se manifesta in urmatoarele situatii:

A. atunci cand nivelul preturilor creste, cu aceeasi cantitate de moneda se va achizitiona un volum mai scazut de bunuri si servicii;

B. atunci cand nivelul preturilor scade, cu aceeasi cantitate de moneda se va achizitiona un volum mai mare de bunuri si servicii;

C. atunci cand economia se afla in expansiune si nivelul veniturilor sporeste, populatia va manifesta o preferinta pentru detinerea de moneda, ca rezerva a valorii;

D. un nivel inalt al veniturilor genereaza cresterea cererii de moneda;

E. atunci cand economia se afla in expansiune si nivelul veniturilor scade, populatia va manifesta o preferinta pentru detinerea de moneda, ca rezerva a valorii;

a. A+B;

b. A+B+E;

c. C+D

d. D+E;

e. A+D.

Raspuns: c

Potrivit analizei lui J. M. Keynes, efectul preturilor se manifesta:

a. atunci cand nivelul preturilor creste, cu aceeasi cantitate de moneda se va achizitiona un volum mai scazut de bunuri si servicii;

b. atunci cand nivelul preturilor scade, cu aceeasi cantitate de moneda se va achizitiona un volum mai mare de bunuri si servicii;

c. atunci cand economia se afla in expansiune si nivelul veniturilor sporeste, populatia va manifesta o preferinta pentru detinerea de moneda, ca rezerva a valorii;

d. un nivel inalt al veniturilor genereaza cresterea cererii de moneda;

e. atunci cand economia se afla in expansiune si nivelul veniturilor scade, populatia va manifesta o preferinta pentru detinerea de moneda, ca rezerva a valorii;

Raspuns: a

O contributie importanta la analiza corelatiei dintre cresterea ofertei de moneda si diminuarea ratei dobanzii, revine lui:

a. I. Fischer;

b. M Friedman;

c. B. Ohlin;

d. P. A. Samuelson;

e. J. B. Clark.

Raspuns: b

Potrivit conjuncturii de moment, curbele de randament pot avea urmatoarele modalitati de expresie:

A. curba plata;

B. curba orientata in sus;

C. curba orientata in jos;

D. curba veniturilor viitoare;

E. curba cererii si curba ofertei.

a. A+D;

b. D+E;

c. B+C+E;

d. A+B+C;

e. A+B+C+D.

Raspuns: d

Pentru a explica configuratiile curbelor de randament ale dobanzii au fost avansate urmatoarele ipoteze:

A. ipoteza preferintei pentru lichiditate;

B. ipoteza veniturilor viitoare;

C. ipoteza banilor ieftini;

D. ipoteza segmentarii pietei;

E. ipoteza anticipatiilor.

a. A+B+C;

b. C+D+E;

c. B+D+E;

d. A+D+E;

e. C+E.

Raspuns: d

Care dintre urmatoarele afirmatii nu constituie factori care se iau in considerare la stabilirea nivelului ratei dobanzii?

a. politica monetara practicata de Banca Nationala;

b. nivelul prognozat al inflatiei;

c. nivelul ratei dobanzii de pe piata monetara;

d. rata de rentabilitate a capitalului propriu;

e. rata profitabilitatii clientilor bancii.

Raspuns: e

La stabilirea nivelului de rentabilitate trebuie avute in vedere:

a. rata inflatiei si nivelul PIB;

b. doar rata dobanzii la depozitele la termen practicate in sistemul bancar;

c. doar rata inflatiei prognozate si politica monetara a bancii de emisiune;

d. rata inflatiei prognozate si rata dobanzii la depozitele la termen practicate in sistemul bancar, pentru ca dividendele distribuite sa fie mai mari decat eventuala dobanda la termen, iar rata dividendelor mai mare decat inflatia;

e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este valabila.

Raspuns: d

Aparitia si dezvoltarea riscului ratei dobanzii se afla sub influenta urmatorilor factori endogeni (importanti pentru gestionarea riscului, actiunea asupra lor generand minimizarea expunerii la risc):

A. necorelarea politicii bancii centrale cu politica economica a guvernului;

B. volumul si structura activelor si pasivelor bancare, existand diferente intre ele ca sensibilitate la variatia ratei dobanzii, intre volumul activelor si pasivelor purtatoare de dobanzi;

C. politica economica, monetara, financiara practicata de autoritati;

D. strategia bancii care poate stabili marje nerealiste;

E. volumul, structura si calitatea portofoliului de credite.

a. A+C;

b. B+D+E;

c. A+C+E;

d. A+B+C+D;

e. C+D+E.

Raspuns: b

Aparitia si dezvoltarea riscului ratei dobanzii se afla sub influenta urmatorilor factori exogeni (determinati de evolutia conditiilor economice generale):

A. necorelarea politicii bancii centrale cu politica economica a guvernului;

B. volumul si structura activelor si pasivelor bancare, existand diferente intre ele ca sensibilitate la variatia ratei dobanzii, intre volumul activelor si pasivelor purtatoare de dobanzi;

C. politica economica, monetara, financiara practicata de autoritati;

D. strategia bancii care poate stabili marje nerealiste;

E. volumul, structura si calitatea portofoliului de credite.

a. A+C;

b. B+D+E;

c. A+C+E;

d. A+B+C+D;

e. C+D+E.

Raspuns: a

Pozitia bancii se calculeaza ca diferenta intre activele si pasivele cu acelasi mod de calcul al dobanzii, aceasta putand fi:

A. scurta daca volumul activelor este mai mic decat volumul pasivelor cu acelasi mod de calcul al dobanzii;

B. lunga daca volumul activelor este mai mare decat volumul pasivelor cu acelasi mod de calcul al dobanzii;

C. neutra este situatia aparent ideala cand activele si pasivele cu acelasi mod de calcul al dobanzii sunt egale;

D. scurta daca volumul activelor este mai mare decat volumul pasivelor cu acelasi mod de calcul al dobanzii;

E. lunga daca volumul activelor este mai mic decat volumul pasivelor cu acelasi mod de calcul al dobanzii;

a. C+D+E;

b. D+E;

c. A+C+E;

d. A+B+C;

e. B+C+D.

Raspuns: d

Care dintre afirmatiile de mai jos nu reprezinta riscuri potentiale identificate la nivel macroeconomic ca urmare a cresterii creditului neguvernamental?

a. cererea agregata sa fie si mai mult stimulata, cu consecintele aferente asupra ratei inflatiei;

b. impactul nefavorabil asupra deficitul de cont curent sa se accentueze;

c. impactul favorabil asupra deficitul de cont curent sa se accentueze;

d. creditul neguvernamental sa determine o crestere rapida si semnificativa a preturilor activelor nefinanciare si financiare, de tip bubble;

e. sa creasca dificultatea conducerii politicii monetare folosind instrumentul ratei dobanzii ca urmare a expansiunii creditului in valuta (euroizarea bilantului bancar).

Raspuns: c

Analiza economico-financiara este indispensabila pentru luarea deciziei de creditare a clientilor. Care dintre afirmatiile de mai jos nu constituie aspecte ale acestei analize?

a. analiza bilantului contabil;

b. analiza veniturilor, cheltuielilor si contului de profit si pierdere;

c. analiza fluxurilor de fonduri ale perioadelor expirate;

d. analiza fluxului de lichiditati pe perioada urmatoare;

e. analiza fluxului de aprovizionari cu materii prime si materiale.

Raspuns: e

Riscurile financiare ale sectorului populatiei influenteaza structura bilantului, alegerea surselor si destinatiilor fondurilor. Care dintre afirmatiile de mai jos nu constituie astfel de riscuri?

a. capacitatea de plata a firmelor emitente de titluri;

b. inflatia, care erodeaza valoarea lichiditatilor si a investitiilor;

c. modificarea cererii financiare a populatiei datorita unor factori imprevizibili (boala, somaj, divort);

d. variatia ratei dobanzii;

e. schimbari in politica economica a guvernului.

Raspuns: a

Elementele principale ale cumpararii pe credit sunt:

A. avansul sau plata initiala;

B. garantiile creditului;

C. durata contractului de credit;

D. solvabilitatea debitorului;

E. costul cu plata dobanzii.

a. A+B+C;

b. B+D;

c. A+C+E;

d. D+E;

e. A+D+E.

Raspuns: c

Ipoteca cu anuitate:

a. permite restituirea periodica in rate egale a imprumutului;

b. leaga imprumutul de un plan de asigurare;

c. permite investitii personale in titluri de valoare, ipoteca vizand numai castigurile aferente capitalului angajat;

d. se caracterizeaza prin restituirea imprumutului pe baza unui plan de pensii si plata ipotecii la scadenta;

e. vizeaza numai plata dobanzii la scadenta, imprumutul fiind achitat din alte surse.

Raspuns: a

Ipoteca cu asigurare garantata:

a. permite restituirea periodica in rate egale a imprumutului;

b. leaga imprumutul de un plan de asigurare;

c. permite investitii personale in titluri de valoare, ipoteca vizand numai castigurile aferente capitalului angajat;

d. se caracterizeaza prin restituirea imprumutului pe baza unui plan de pensii si plata ipotecii la scadenta;

e. vizeaza numai plata dobanzii la scadenta, imprumutul fiind achitat din alte surse.

Raspuns: b

Ipoteca cu capitalizare personala:

a. permite restituirea periodica in rate egale a imprumutului;

b. leaga imprumutul de un plan de asigurare;

c. permite investitii personale in titluri de valoare, ipoteca vizand numai castigurile aferente capitalului angajat;

d. se caracterizeaza prin restituirea imprumutului pe baza unui plan de pensii si plata ipotecii la scadenta;

e. vizeaza numai plata dobanzii la scadenta, imprumutul fiind achitat din alte surse.

Raspuns: c

Ipoteca pe pensie:

a. permite restituirea periodica in rate egale a imprumutului;

b. leaga imprumutul de un plan de asigurare;

c. permite investitii personale in titluri de valoare, ipoteca vizand numai castigurile aferente capitalului angajat;

d. se caracterizeaza prin restituirea imprumutului pe baza unui plan de pensii si plata ipotecii la scadenta;

e. vizeaza numai plata dobanzii la scadenta, imprumutul fiind achitat din alte surse.

Raspuns: d

Ipoteca pe dobanda:

a. permite restituirea periodica in rate egale a imprumutului;

b. leaga imprumutul de un plan de asigurare;

c. permite investitii personale in titluri de valoare, ipoteca vizand numai castigurile aferente capitalului angajat;

d. se caracterizeaza prin restituirea imprumutului pe baza unui plan de pensii si plata ipotecii la scadenta;

e. vizeaza numai plata dobanzii la scadenta, imprumutul fiind achitat din alte surse.

Raspuns: e

Factorii cresterii competitiei pe piata creditului ipotecar sunt:

a eliminarea barierelor neoficiale;

b atenuarea controlului monetar asupra bancilor;

c sporirea masei monetare;

d constituirea si dezvoltarea societatilor ipotecare;

e perfectionarea si diversificarea tehnologiilor si produselor de creditare.

a. A+C+D;

b. A+B+C;

c. A+B+D+E;

d. C+D+E;

e. C+E.

Raspuns: c

Care dintre enunturile de mai jos nu constituie factori care au potentat cresterea gradului de indatorare al populatiei pe segmentul cererii de credit?

A. gradul scazut de inzestrare al populatiei cu bunuri de consum, de folosinta indelungata si bunuri imobiliare;

B. cresterea averii si a veniturilor disponibile ale populatiei;

C. rentabilitatea creditului catre populatie in comparatie cu riscul aferent;

D. imbunatatirea conditiilor macroeconomice, in general, si reducerea ratelor de dobanda, in special;

E. rolul transferurilor de fonduri ale rezidentilor care lucreaza in strainatate.

a. A+C+D;

b. A+B+C;

c. A+B+D+E;

d. C+D+E;

e. C+E.

Raspuns: c

Care dintre enunturile de mai jos nu constituie factori care au potentat cresterea gradului de indatorare al populatiei pe segmentul ofertei de credit?

A. rentabilitatea creditului catre populatie in comparatie cu riscul aferent;

B. cresterea concurentei intre ofertantii de fonduri, precum si fructificarea de catre institutiile de credit si oportunitatilor de crestere a cotei de piata si a profiturilor prin implicarea in operatiunile de retail;

C. imbunatatirea conditiilor macroeconomice, in general, si reducerea ratelor de dobanda, in special;

D. excesul pronuntat de lichiditati, generat inclusiv de intrari semnificative de capitaluri straine;

E. infiintarea Biroului de Credit si utilizarea pe scara larga a informatiilor furnizate de Centrala Riscurilor Bancare din cadrul BNR.

a. A+C+D;

b. A+B+C;

c. A+B+D+E;

d. C+D+E;

e. C+E.

Raspuns: c

Expansiunea dinamicii si volumului finantarii companiilor de la institutiile de credit s-a datorat anumitor factori. Care dintre afirmatiile urmatoare nu constituie astfel de factori?

a. valoarea si evolutia capacitatii de autofinantare;

b. modificarii pe latura ofertei de finantare;

c. fenomenului de crowding in;

d. competitiei agentilor economici cu autoritatile statului;

e. agentii economici au dobandit calitatea de creditor net in sistem.

Raspuns: b

Analiza pe componente a creditului acordat companiilor nefinanciare de catre bancile din Romania arata ca:

A. doar creditul in lei pe termen mediu si pe termen lung prezinta un caracter puternic prociclic;

B. doar creditul in lei pe termen scurt prezinta un caracter puternic prociclic;

C. creditul pe termen scurt in valuta are o miscare anticiclica;

D. creditul pe termen mediu si lung in valuta a cunoscut o tendinta mai moderata;

E. creditul pe termen mediu si lung in valuta a cunoscut o puternica tendinta prociclica.

a. B+C;

b. B+E;

c. A+C+E;

d. B+C+E;

e. A+C+D;

Raspuns: e

. Analiza evolutiei pe maturitati a creditelor acordate companiilor in Romania arata manifestarea existentei unei modificari in structura creditelor astfel:

A. scaderea ponderii creditelor acordate pe termen scurt;

B. cresterea ponderii creditelor acordate pe termen scurt;

C. scaderea ponderii creditelor cu maturitati de peste 5 ani;

D. cresterea ponderii creditelor cu maturitati de peste 5 ani;

E. ramanerea relativ constanta a ponderii creditelor cu maturitati cuprinse intre 1 si 5 ani.

a. A+C+E;

b. A+D+E;

c. B+C+E;

d. B+D+E;

e. D+E.

Raspuns: b

Activul bilantului bancar, reflecta, in expresie baneasca, totalitatea bunurilor detinute desocietatea comerciala cu privire la:

A. plasamente;

B. creante;

C. capitaluri proprii;

D. datorii;

E. stocuri si disponibilitati banesti.

a. A+B+C;

b. B+C+D;

c. C+D;

d. A+B+E;

e. A+B+C+E.

Raspuns: d

Pasivul bilantului bancar exprima sursele de constituire a bunurilor inscrise in activ, grupate dupa natura si destinatia lor in:

A. capitaluri proprii;

B. creante;

C. provizioane si datorii;

D. plasamente si disponibilitati banesti;

E. rezultatul financiar, respectiv profitul sau pierderea.

a. B+C+D;

b. B+D;

c. C+D+E;

d. A+B+C;

e. A+C+E.

Raspuns: e

Autofinantarea firmei este constituita din:

A. creante;

B. activele circulante;

C. cifra de afaceri;

D. valoarea amortizarilor;

E. cota parte din profit.

a. A+B+C;

b. B+C+D;

c. B+D+E;

d. C+D+E;

e. C+E.

Raspuns: c

Din punctul de vedere al obiectului, creditele utilizate de intreprinderile mici si mijlocii se pot clasifica in:

A. credite de productie;

B. credite pe termen scurt, mediu si lung;

C. credite personale;

D. credite reale;

E. credite de consum;

a. A+C+D+E;

b. C+D;

c. B;

d. A+E;

e. C+E.

Raspuns: d

Din punctul de vedere al termenului de rambursare, creditele utilizate de intreprinderile mici si mijlocii se pot clasifica in:

A. credite de productie;

B. credite pe termen scurt, mediu si lung;

C. credite personale;

D. credite reale;

E. credite de consum;

a. A+C+D+E;

b. C+D;

c. B;

d. A+E;

e. C+E.

Raspuns: c

Din punctul de vedere al garantiilor, creditele utilizate de intreprinderile mici si mijlocii se pot clasifica in:

A. credite de productie;

B. credite pe termen scurt, mediu si lung;

C. credite personale;

D. credite reale;

E. credite de consum;

a. A+C+D+E;

b. C+D;

c. B;

d. A+E;

e. C+E.

Raspuns: b

Care dintre urmatoarele elemente nu se regaseste in cadrul planului sau graficului de rambursare?

a. marimea principalului imprumutat si rata dobanzii;

b. principalul si dobanda aferenta;

c. perioada de gratie;

d. marimea fixa sau variabila a ratelor de dobanda;

e. nivelul ratei inflatiei estimate pe perioada de acordare a creditului.

Raspuns: e

In vederea recuperarii creantelor neperformante se pot aplica mai multe metode. Care dintre afirmatiile de mai jos nu constituie astfel de metode?

a. recuperarea pe cale amiabila;

b. recuperarea prin instituirea supravegherii bancare;

c. recuperarea creantelor neperformante din bugetul de stat;

d. procedura de executare silita;

e. recuperarea prin redresare economica.

Raspuns: c

Calea amiabila de recuperare a creantelor neperformante vizeaza gasirea impreuna cu clientul a solutiilor de rezolvare a situatiei care pot fi:

A. sprijin acordat clientului prin serviciile de corespondenti bancari ale bancii

B. procedura de executare silita;

C. actiuni de management al marketingului

D. acordarea de sprijin din partea bancii, in gasirea unor clienti pentru produsele si serviciile oferite de client, in mod special atunci cand este vorba de produse pe stoc care au avut desfacere si au fost creditate.

E. instituirea supravegherii bancare;

a. B+E;

b. A+B+C;

c. C+D+E;

d. A+C+D;

e. B+C+E.

Raspuns: d

Supravegherea bancara acceptata de debitor prin semnarea contractului de credite se refera la impunerea unor masuri care se pot concretiza in:

A. inchiderea tuturor conturilor la alte banci si supravegherea platilor;

B. supravegherea aprovizionarilor si limitarea lor la strictul necesar, precum si supravegherea vanzarilor sub aspectul preturilor sau al beneficiarilor buni sau rai platnici;

C. procedura de executare silita;

D. lichidarea stocurilor supranormative de active circulante si acordarea de sprijin din partea bancii, in gasirea unor clienti pentru produsele si serviciile oferite de client, in mod special atunci cand este vorba de produse pe stoc care au avut desfacere si au fost creditate;

E. crearea de lichiditati prin valorificarea rapida si eficienta a activelor fixe cu grad mic de utilizare;

a. A+B+C;

b. A+B+E;

c. C+D+E;

d. A+B+C+D;

e. A+B+C+E.

Raspuns: b

Factorii cresterii competitiei pe piata creditului ipotecar sunt:

A. eliminarea barierelor neoficiale;

B. atenuarea controlului monetar asupra bancilor;

C. restrangerea participarii populatiei cu capital propriu la finantarea locativa;

D. constituirea si dezvoltarea societatilor ipotecare;

E. perfectionarea si diversificarea tehnologiilor si produselor de creditare.

a. A+B+C;

b. A+B+C+D;

c. B+C+D;

d. A+B+D+E;

e. C+D+E.

Raspuns: d

Consecintele cresterii competitiei pe piata creditului ipotecar sunt:

A. ameliorarea ratelor dobanzii;

B. cresterea costurilor creditului;

C. stimularea inovatiilor financiare si diferentierea produselor financiare;

D. integrarea creditului ipotecar intr-un proces coerent si global al constructiei locuintei;

E. eliminarea barierelor neoficiale.

a. B+E;

b. A+B+C;

c. B+C+D;

d. C+D+E;

e. A+C+D.

Raspuns: e

Fenomenul de supracreditare ipotecara genereaza:

A. cresterea costurilor creditului;

B. restrangerea participarii populatiei cu capital propriu la finantarea locativa,

C. stimularea inovatiilor financiare si diferentierea produselor financiare,

D. scurgeri de fonduri de pe piata ipotecara (locativa) spre alte destinatii.

E. integrarea creditului ipotecar intr-un proces coerent si global al constructiei locuintei;

a. A+B;

b. B+C+D;

c. B+D;

d. B+D+E;

e. D+E.

Raspuns: c

Care dintre afirmatiile de mai jos nu constituie tendinte ale modificarii in structura ale creditului catre populatie:

a. cresterea semnificativa a ponderii creditului in valuta;

b. scaderea creditului in moneda nationala;

c. expansiunea maturitatii creditelor;

d. ponderea creditului catre populatie in total credit neguvernamental creste continuu;

e. scaderea semnificativa a ponderii creditului in valuta.

Raspuns: e

Datoria comercializabila consta in:

A. bilete si bonuri de trezorerie;

B. titluri de economisire (certificate de trezorerie), netransferabile, cumparate de catre populatie;

C. imprumuturi pe termen scurt;

D. imprumuturi pe termen mediu si lung;

E. obligatiuni de stat.

a. B;

b. A+B;

c. C+D;

d. A+B+C;

e. A+E.

Raspuns: e

Datoria necomercializabila consta in:

A. bilete si bonuri de trezorerie;

B. titluri de economisire (certificate de trezorerie), netransferabile, cumparate de catre populatie;

C. imprumuturi pe termen scurt;

D. imprumuturi pe termen mediu si lung;

E. obligatiuni de stat.

a. B;

b. A+B;

c. C+D;

d. A+B+C;

e. A+E.

Raspuns: a

Care dintre urmatoarele afirmatii nu constituie tehnici de creditare si finantare ale creditarii internationale?

a. avansul bancar, creditul de cont curent descoperit;

b. creditul pe baza de scont, acceptul bancar;

c. cesiunea de creante;

d. bilete si bonuri de trezorerie;

e. factoringul, forfetarea, leasingul, linia de credit.

Raspuns: d

Riscul de curs valutar asociat creditarii si finantarii internationale poate fi contracarat prin:

A. constituirea de pooluri bancare (centre bancare integrate);

B. operatiuni de swap;

C. asigurari, restructurarea portofoliului de creante, constituirea provizioanelor de creante;

D. constituirea de depozite in valute;

E. diversificarea plasamentelor, a portofoliului de credite.

a. B+D;

b. B+C;

c. A+B;

d. A+E;

e. C+D+E.

Raspuns: a

Riscul de creditare asociat creditarii si finantarii internationale poate fi contracarat prin:

A. constituirea de pooluri bancare (centre bancare integrate);

B. operatiuni de swap;

C. asigurari, restructurarea portofoliului de creante, constituirea provizioanelor de creante;

D. constituirea de depozite in valute;

E. diversificarea plasamentelor, a portofoliului de credite.

a. B+D;

b. B+C;

c. A+B;

d. A+E;

e. C+D+E.

Raspuns: d

Riscul de tara asociat creditarii si finantarii internationale poate fi contracarat prin:

A. constituirea de pooluri bancare (centre bancare integrate);

B. operatiuni de swap;

C. asigurari, restructurarea portofoliului de creante, constituirea provizioanelor de creante;

D. constituirea de depozite in valute;

E. diversificarea plasamentelor, a portofoliului de credite.

a. B+D;

b. B+C;

c. A+B;

d. A+E;

e. C+D+E.

Raspuns: b

Riscul de lichiditate asociat creditarii si finantarii internationale poate fi contracarat prin:

A. constituirea de pooluri bancare (centre bancare integrate);

B. operatiuni de forfetare;

C. asigurari, restructurarea portofoliului de creante, constituirea provizioanelor de creante;

D. constituirea de depozite in valute;

E. diversificarea plasamentelor, a portofoliului de credite.

a. B+D;

b. B+C;

c. B;

d. A+E;

e. C+D+E.

Raspuns: c

Riscul de rata a dobanzii asociat creditarii si finantarii internationale poate fi contracarat prin:

A. constituirea de pooluri bancare (centre bancare integrate);

B. operatiuni de forfetare;

C. asigurari, restructurarea portofoliului de creante, constituirea provizioanelor de creante;

D. constituirea de depozite in valute;

E. gap-ul ratei dobanzii (diferenta dintre activele si pasivele sensibile la rata).

a. B+D;

b. B+C;

c. B;

d. A+E;

e. E.

Raspuns: e

Datele din balanta de plati evidentiaza cateva aspecte definitorii:

A. fiecare tranzactie este fie o intrare, fie o iesire de moneda, generand o datorie sau o creanta, un deficit sau un excedent;

B. tarile dezvoltate au intotdeauna o balanta de plati excedentara;

C. pe ansamblu excedentele se echilibreaza cu deficitele;

D. in detaliu unele componente sunt deficitare (contul comercial, contul curent), iar altele sunt excedentare (transferurile curente, contul de capital etc.);

E. fiecare tranzactie este inregistrata atat ca intrare, cat si ca iesire de moneda, aceasta conducand la o echilibrare a balantei de plati.

a. A+C+D;

b. C+D+E;

c. D+E;

d. A+B+D;

e. A+C+E.

Raspuns: a

In cadrul institutiilor financiare si de credit (IFI) se regasesc:

A. Organizatia Mondiala a Comertului (OMC);

B. Fondul Monetar International (FMI);

C. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE);

D. Banca Mondiala (BM);

E. Banca Interamericana de Dezvoltare (BID);

a. A+B+C;

b. B+D+E;

c. C+D+E;

d. A+C;

e. B+C+D.

Raspuns: b

Printre functiile economice indeplinite de BERD nu se regasesc:

a. mobilizeaza capitalul intern si strain si managementul competent pentru a realiza tranzitia;

b. stimuleaza si incurajeaza constituirea si dezvoltarea pietelor de capital;

c. sprijina investitia productiva, sectoarele de servicii si financiar, precum si infrastructura adecvata daca este necesara pentru a sustine initiativa particulara, ajutand la crearea unui mediu concurential, la cresterea productivitatii muncii, a nivelului de trai si a conditiilor de munca;

d. conditionari politice care sa duca la reducerea riscului actiunilor bancii in zona si la increderea actionarilor;

e. promoveaza prin investitori particulari infiintarea, imbunatatirea si extinderea activitatii productive si competitive a sectorului particular, in special intreprinderile mici si mijlocii.

Raspuns: d

Principalele forme de monopoluri bancare sunt:

A. pool-urile bancare;

B. comunitatea de interese;

C. consortiul sau sindicul bancar;

D. aparatul bancar;

E. concernul bancar.

a. A+B+C+E;

b. A+B+C;

c. C+D+E;

d. B+C+E;

e. A+C+E.

Raspuns: d

Functiile aparatului bancar in cadrul economiei, sunt:

A. mijlocirea creditului si a platilor fara numerar;

B. crearea instrumentelor de credit si efectuarea de tranzactii cu asemenea instrumente, operatii de vanzare-cumparare de valuta;

C. asigurarea unui nivel scazut al inflatiei in economie;

D. transformarea in capital a micilor economii si a veniturilor provenite din munca;

E. executia de casa a bugetului de stat.

a. A+B+C;

b. A+B+D+E;

c. C+D+E;

d. B+C+D;

e. A+C+E.

Raspuns: b

Principalele operatiuni de comision sunt:

A. operatiuni de vanzari si achizitii de efecte publice si actiuni;

B. operatiuni cambiale;

C. operatiunile de incasso;

D. avansurile in cont curent;

E. operatiunile de acreditiv.

a. A+B+C;

b. C+D+E;

c. B+C+D;

d. A+C+E;

e. A+C+D.

Raspuns: d

Ratiile de lichiditate:

a. indica gradul de dependenta ale unei entitati de indatorarea financiara, comparativ cu alte finantari mai putin riscante (capitaluri proprii);

b. sunt destinate sa masoare abilitatea unei entitati de a face fata serviciului datoriei curente;

c. demonstreaza eficienta afacerii in utilizarea activelor;

d. demonstreaza masurile diferite de rentabilitate ale unei firme;

e. arata perceptia pietei in ce priveste performanta firmei prezente si viitoare.

Raspuns: b

Ratiile de indatorare:

a. indica gradul de dependenta ale unei entitati de indatorarea financiara, comparativ cu alte finantari mai putin riscante (capitaluri proprii);

b. sunt destinate sa masoare abilitatea unei entitati de a face fata serviciului datoriei curente;

c. demonstreaza eficienta afacerii in utilizarea activelor;

d. demonstreaza masurile diferite de rentabilitate ale unei firme;

e. arata perceptia pietei in ce priveste performanta firmei prezente si viitoare.

Raspuns: a

Ratiile de activitate:

a. indica gradul de dependenta ale unei entitati de indatorarea financiara, comparativ cu alte finantari mai putin riscante (capitaluri proprii);

b. sunt destinate sa masoare abilitatea unei entitati de a face fata serviciului datoriei curente;

c. demonstreaza eficienta afacerii in utilizarea activelor;

d. demonstreaza masurile diferite de rentabilitate ale unei firme;

e. arata perceptia pietei in ce priveste performanta firmei prezente si viitoare.

Raspuns: c

Ratiile de rentabilitate:

a. indica gradul de dependenta ale unei entitati de indatorarea financiara, comparativ cu alte finantari mai putin riscante (capitaluri proprii);

b. sunt destinate sa masoare abilitatea unei entitati de a face fata serviciului datoriei curente;

c. demonstreaza eficienta afacerii in utilizarea activelor;

d. demonstreaza masurile diferite de rentabilitate ale unei firme;

e. arata perceptia pietei in ce priveste performanta firmei prezente si viitoare.

Raspuns: d

Ratiile de piata:

a. indica gradul de dependenta ale unei entitati de indatorarea financiara, comparativ cu alte finantari mai putin riscante (capitaluri proprii);

b. sunt destinate sa masoare abilitatea unei entitati de a face fata serviciului datoriei curente;

c. demonstreaza eficienta afacerii in utilizarea activelor;

d. demonstreaza masurile diferite de rentabilitate ale unei firme;

e. arata perceptia pietei in ce priveste performanta firmei prezente si viitoare.

Raspuns: e

Care dintre urmatoarele aspecte nu reprezinta trasaturi specifice ale pietei eurodevizelor?

a. beneficiarii de credite pe aceasta piata sunt in principal, importatorii si exportatorii din diferite tari, marile trusturi transnationale, bancile comerciale si cele de emisiune si nu in ultima instanta, bancile sau intreprinderile americane aflate in lipsa de disponibilitati;

b. participantii directi pe aceasta piata sunt bursele de valori, de regula, cele autorizate sa efectueze operatiuni valutare;

c. participantii directi pe aceasta piata sunt bancile, de regula, cele autorizate sa efectueze operatiuni valutare;

d. resursele ce converg spre piata eurodevizelor au proveniente diverse, cele mai multe provenind de la exportatorii din SUA si in alte tari, marile societati transnationale, bancile comerciale si bancile de emisiune din diferite tari;

e. pe aceasta piata s-au cristalizat tehnici speciale de acordare a creditului.

Raspuns: b

Emisiunea de bancnote, ca operatiune pasiva principala a bancilor centrale, cunoaste urmatoarele sisteme de contingentare a volumului de bancnote si anume:

a sistemul contingentarii directe, in care bancile aveau posibilitatea de a emite bancnote fara acoperire metalica in anumite limite;

b sistemul contingentarii indirecte, in care bancile aveau dreptul sa emita bancnote cu acoperire in cambii comerciale, dar si obligatia de a detine un stoc minim de aur, ca baza de acoperire a bancnotei;

C sistemul contingentarii indirecte, in care bancile aveau posibilitatea de a emite bancnote fara acoperire metalica in anumite limite;

D sistemul contingentarii directe, in care bancile aveau dreptul sa emita bancnote cu acoperire in cambii comerciale, dar si obligatia de a detine un stoc minim de aur, ca baza de acoperire a bancnotei;

E sistemul contingentarii mixte, in care bancile aveau obligatia sa detina un stoc minim de aur, dar era limitat si volumul emisiunii de bancnote. In prezent nu se mai practica nici unul din aceste sisteme, emisiunea de bancnote se realizeaza dupa criterii ce tin de marimea cheltuielilor statului si nu dupa criterii ce tin de credit.

a. C+D;

b. C+D+E;

c. A+B+E;

d. A+C+E;

e. B+D+E.

Raspuns: c

La bancile centrale nu depun:

a. bancile comerciale sub forma rezervei minime obligatorii;

b. bancile centrale din alte tari, in masura in care isi constituie mijloace de lucru, in vederea efectuarii operatiilor de plati internationale sau urmaresc interventia pe piata valutara din anumite tari;

c. trezoreria publica, realizand astfel pentru stat primirea, pastrarea, eliberarea mijloacelor banesti bugetului statului;

d. marile monopoluri, indeosebi din industria de armament, a caror activitate este strans legata de cheltuielile statului;

e. agentii economici si persoanele fizice (populatia) care au disponibilitati monetare.

Raspuns: e

Operatiunile de reescont reprezinta operatiuni:

A. de mandat

B. active pentru bancile comerciale;

C. pasive pentru bancile comerciale;

D. pasive pentru bancile de emisiune;

E. active pentru bancile de emisiune;

a. C+E;

b. B+D;

c. B+E;

d. C+D;

e. A.

Raspuns: a

Operatiunile de imprumut pe gaj de actiuni si efecte publice reprezinta operatiuni:

A. de mandat

B. active pentru bancile comerciale;

C. pasive pentru bancile comerciale;

D. pasive pentru bancile de emisiune;

E. active pentru bancile de emisiune;

a. C+E;

b. B+D;

c. B+E;

d. C+D;

e. A.

Raspuns: b

Operatiunile de incasso reprezinta operatiuni:

A. de mandat

B. active pentru bancile comerciale;

C. pasive pentru bancile comerciale;

D. pasive pentru bancile de emisiune;

E. active pentru bancile de emisiune;

a. C+E;

b. B+D;

c. B+E;

d. C+D;

e. A.

Raspuns: e

Operatiunile de acreditiv reprezinta operatiuni:

A. de mandat

B. active pentru bancile comerciale;

C. pasive pentru bancile comerciale;

D. pasive pentru bancile de emisiune;

E. active pentru bancile de emisiune;

a. C+E;

b. B+D;

c. B+E;

d. C+D;

e. A.

Raspuns: e

Reorganizarea sistemului de credite in tara noastra are la baza o serie de criterii distincte, dar corelate. In cadrul acestor criterii nu se regaseste:

a. caracterul dirijat al creditului;

b. destinatia precisa a creditului;

c. garantarea materiala a creditului;

d. calculul ratelor de dobanda in functie de rata prognozata a inflatiei;

e. rambursarea la termen a creditului.

Raspuns: d

98. Functiile creditului dirijat sunt

A. ofera bancilor posibilitatea de a sigura o dimensionare riguroasa a volumului creditului;

B. creeaza premisele pentru o repartitie judicioasa a venitului national, partea destinata acoperirii stocurilor de valori materiale pentru productie neputand creste in detrimentul partii destinate investitiilor

C. permite efectuarea unui control sistematic asupra modului in care agentii economici respecta obligatiile asumate prin contracte incheiate cu bancile;

D. creeaza premisele unei folosiri eficiente a resurselor de care dispun bancile, asigura concordanta necesara intre miscarea banilor creati prin credit si miscarea valorilor materiale in economie;

E. nu creeaza premisele pentru o repartitie judicioasa a venitului national, partea destinata acoperirii stocurilor de valori materiale pentru productie neputand creste in detrimentul partii destinate investitiilor.

a. A+B+C+D;

b. A+C+D+E;

c. A+B+C;

d. A+B+C+E;

e. B+C+D.

Raspuns: b

Termenele de rambursare a creditului sunt stabilite prin luarea in considerare a mai multor elemente, cum sunt:

A. particularitatile procesului sau actiunii creditate;

B. caracterul necesitatilor de fonduri; 

C. nu permit diferentierea obiectivelor controlului bancar pe stadii ale circuitului valorilor materiale din intreprinderi.

D. modul de miscare a valorii creditate;

E. momentele obtinerii resurselor banesti care inlocuiesc creditul sau fac posibila rambursarea lui.

a. A+B+D+E;

b. A+B+C;

c. A+C+D;

d. A+C+D+E;

e. B+C+E.

Raspuns: a

Creditul pe rulaj sau pentru efectuarea platilor se diferentiaza de creditarea pe stoc prin urmatoarele:

A. folosirea acestei forme constituie nu o consecinta, ci o conditie a formarii stocurilor de valori materiale si a efectuarii cheltuielilor, deoarece creditul este generat de achitarea documentelor privind valorile materiale intrate si cheltuielile necesare desfasurarii procesului de productie si de circulatie a marfurilor;

B. presupune un grad relativ inalt de dezvoltare a relatiilor de credit;

C. ofera posibilitatea asigurarii concordantei necesare intre miscarea creditului si miscarea valorilor materiale, rambursarea creditului realizandu-se in momentul incheierii circuitului valorilor materiale si transformarii lor in forma baneasca;

D. se prezinta un grad pronuntat de operativitate si de elasticitate;

E. presupune un grad relativ redus de dezvoltare a relatiilor de credit.

a. A+E;

b. A+C+E;

c. A+D+E;

d. A+C+D+E;

e. A+B+C+D;

Raspuns: e

101. Obiectivele generale ale verificarii garantiei materiale a creditului sunt:

A. reliefarea volumului, structurii si calitatii valorilor materiale procurate pe seama resurselor imprumutate;

B. urmarirea conditiilor de pastrare a stocurilor si a modului de tinere a evidentei acestora;

C. rezultatele sale sunt consemnate in acte de control numai in masura in care sunt constatate deficiente in gospodarirea valorilor materiale care garanteaza creditul;

D. realizarea unei concordante permanente intre creditele acordate si valorile materiale constituite pe seama lor de agentii economici;

E. sanctionarea pe linie de credit a agentilor economici care incalca cauzele inscrise in contractele de imprumut.

a.  A+C+D;

b. A+C+D+E;

c. A+B+D+E;

d. B+C+D;

e. C+D+E.

Raspuns: c

102. Trasaturile specifice care confera verificarii faptice o identitate proprie sunt:

A. se desfasoara ori de cate ori bancile finantatoare considera ca este necesara, deci nu are o periodicitate anume stabilita;

B. foloseste procedee specifice legate de numarare, cantarire, masurare, observare;

C. urmarirea conditiilor de pastrare a stocurilor si a modului de tinere a evidentei acestora;

D. rezultatele sale sunt consemnate in acte de control numai in masura in care sunt constatate deficiente in gospodarirea valorilor materiale care garanteaza creditul;

E. implica consecintele imediat pe linie de credite si nu stabileste volumul real al garantiei materiale, ci numai modul de respectare a unor conditii ce trebuie sa le indeplineasca stocurile creditate.

a.  A+C+D;

b. A+C+D+E;

c. A+B+D+E;

d. B+C+D;

e. C+D+E.

Raspuns: c

Urmarind efectele procesului de gospodarire a fondurilor, metoda nebilantiera se foloseste de o serie de informatii obtinute, in cea mai mare parte, prin alte cai decat cele legate de bilantul contabil cum ar fi:

A. rezultatele controlului faptic al garantiei creditelor;

B. raportarile statistice catre diferitele nivele de decizie din intreprindere;

C. determinarea garantiei disponibile pentru toate creditele acordate, cu care se compara angajamentele de creditare reflectate in conturile deschise la banca, stabilindu-se rezultatul verificarii sub forma plusului sau minusului de garantie

D. evidentele operative si contabile analitice conduse pe linia stocurilor;

E. concluziile organelor bancare privind situatia financiara a intreprinderilor, desprinse din analiza cererilor de credite.

a.  A+C+D;

b. A+C+D+E;

c. A+B+D+E;

d. B+C+D;

e. C+D+E.

Raspuns: c

Principalele criterii care pot fi avute in vedere in evaluarea bonitatii fondurilor de garantare sunt:

A. buna organizare a institutiei cu delimitari clare a competentelor fiecarei structuri, cu accent pe cele care gestioneaza riscul de credit;

B. o buna calitate a managementului;

C. existenta unor proceduri clare de determinare a eligibilitatii clientilor;

D. utilizarea unui set minimal de indicatori prudentiali;

E. stabilirea ponderii minime a valorii garantiei in total credit.

a. A+C+E;

b. A+B+C+D;

c. C+D+E;

d. A+E;

e. B+C+E.

Raspuns: b

Principalele criterii care pot fi avute in vedere in evaluarea bonitatii fondurilor de garantare sunt:

A. existenta unor proceduri clare de determinare a eligibilitatii clientilor;

B. utilizarea unui set minimal de indicatori prudentiali;

C. stabilirea ponderii minime a valorii garantiei in total credit;

D. definirea si calcularea unui nivel minim de solvabilitate, care sa tina cont si de riscul de concentrare a expunerilor; definirea si limitarea expunerii fata de un singur debitor; definirea si limitarea expunerilor mari;

E. definirea si limitarea indicatorului de lichiditate.

a.  A+C+D;

b. A+C+D+E;

c. A+B+D+E;

d. B+C+D;

e. C+D+E.

Raspuns: c

Cauzele aparitiei creditelor neperformante determinate de greseli comise de banci sunt:

A. cauze care apar in stadiul de analiza

B. cauze care apar ca urmare a deteriorarii procesului de productie;

C. cauze care apar din modul de acordare a creditului

D. cauze care apar pe parcursul derularii creditului

E. cauze care apar cand problema este efectiva.

a. A+B+C;

b. B+C+D;

c. B+C+D+E;

d. A+B+D;

e. A+C+D+E;

Raspuns: e

Cauzele aparitiei creditelor neperformante determinate de beneficiarii de credite sunt:

A. cauze care apar pe parcursul derularii creditului

B. calitatea necorespunzatoare a conducerii

C. deteriorarea procesului de productie

D. politici de marketing necorespunzatoare

E. politici si practici financiare necorespunzatoare

a. B+C+D+E;

b. A+C+D;

c. A+B+C;

d. A+D+E;

e. A+C+D+E.

Raspuns: a

Cauzele aparitiei creditelor neperformante determinate de factorii externi sunt:

A. factori de mediu

B. factori de natura economica si legislativa

C. factori de piata

D. factori tehnologici;

E. factori care apar in stadiul de analiza al creditului.

a. D+E;

b. A+C+E;

c. B+C+D+E;

d. A+B+C+E;

e. A+B+C+D.

Raspuns: e

Situatiile financiare primite de banca creditoare de la imprumutat sunt:

A. balanta de verificare;

B. situatia platii impozitelor si altor taxe catre stat si a ratelor la creditele contractate de debitor de la alte banci;

C. bilantul contabil;

D. contul de profit si pierdere;

E. bugetul de venituri si cheltuieli.

a. A+B+C+D+E;

b. A+C+D+E;

c. A+D+E;

d. A+E;

e. B.

Raspuns: b

Semnalele de avertizare provenind din situatiile financiare intocmite de imprumutat privind creditele neperformante sunt:

A. incetinirea perioadei de incasare a clientilor;

B. deteriorarea pozitiei clientului in ceea ce priveste numerarul;

C. neonorarea unor cambii si bilete la ordin sau emiterea de cecuri fara acoperire;

D. reducerea vitezei de rotatie a stocurilor;

E. reducerea ponderii activelor circulante in total active.

a. A+B+D+E;

b. A+B+C+D+E;

c. A+C+D+E;

d. C+D+E;

e. C+D.

Raspuns: a

Semnalele de avertizare provenind de la terti privind creditele neperformante sunt:

A. primirea de titluri executorii emise la adresa imprumutatului pentru plata unor obligatii;

B. primirea de la alte banci de noi imprumuturi in conditii de dobanzi mari si garantii lichide;

C. neonorarea unor cambii si bilete la ordin sau emiterea de cecuri fara acoperire;

D. reducerea vitezei de rotatie a stocurilor;

E. plata furnizorilor numai cu cecuri, iar incasarea clientilor numai pe baza de ordin de plata emis de acestia.

a. A+B+C+E;

b. A+B+C+D+E;

c. A+B+C+D;

d. B+C+D;

e. C+D+E.

Raspuns: a

Semnale de avertizare provenind din interiorul bancii privind creditele neperformante sunt:

A. reducerea disponibilitatilor imprumutatului;

B. primirea de titluri executorii emise la adresa imprumutatului pentru plata unor obligatii;

C. cerinte permanente de noi credite pe termen scurt in exces, precum si scopul noului credit al garantiilor oferite sau sursa de rambursare nu sunt clare;

D. solicitarea cu precadere de credite pentru capital de lucru si solicitarea de credite pentru investitii cu documentatii nefundamentate;

E. retrageri mari de numerar.

a. A+B+C+D+E;

b. A+C+D+E;

c. B+C+D;

d. A+B+E;

e. B+D+E.

Raspuns: b

Registrul central al creditelor (RCC) contine informatii de risc bancar raportate de banci si este actualizat lunar. Obligativitatea transmiterii lunare a informatiilor de risc bancar revine bancilor creditoare cu respectarea procedurilor stabilite de Banca Nationala a Romaniei si a unei serii de conditii procedurale:

A. procedura de raportare a debitorilor;

B. procedura de stergere a unui debitor;

C. procedura de raportare a creditorilor;

D. procedura de stergere a riscurilor aferente unui debitor;

E. procedura de raportare a riscurilor individuale.

a. A+B+D+E;

b. A+B+C+D+E;

c. C+D+E;

d. C+E;

e. C+B+D.

Raspuns: a

In cazul cambiei si al biletului la ordin, evenimentele care fac obiectul bazei de date a Centralei Incidentelor de Plati sunt urmatoarele:

A. cambia a fost scontata fara existenta in total a creantei cedate in momentul cesiunii creantei;

B. cambia a fost scontata fara existenta in parte a creantei cedate in momentul cesiunii creantei;

C. biletul la ordin sau cambia cu scadenta la vedere au fost refuzate din lipsa totala sau partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata in termen;

D. biletul la ordin sau cambia cu scadenta la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii, sau la o data fixa, au fost refuzate din lipsa totala sau partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata la termen;

E. cambia a fost scontata cu existenta in parte a creantei cedate in momentul cesiunii creantei.

a. C+D+E;

b. B+E;

c. A+C+E;

d. A+B+C+D+E;

e. A+B+C+D;

Raspuns: e

Prin intermediul Normelor nr. 8/1999 privind limitarea riscului de credit, Banca Nationala a Romaniei stabileste gradele de risc de credit in urmatoarele rubrici distincte:

A. "Grad de risc de credit 0 %";

B. "Grad de risc de credit 20 %";

C. "Grad de risc de credit 50 %";

D. "Grad de risc de credit 75 %";

E. "Grad de risc de credit 100 %".

a. A+B+C+D;

b. A+B+C+E;

c. A+C+D+E;

d. A+D;

e. C+D.

Raspuns: b