Creditul si dobanda

Creditul si dobanda

1. Creditul. Trasaturi caracteristice.

1.1. Continutul si trasaturile creditului.

Creditul este operatiunea prin care se ia in stapanire imediata resurse, in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei dobanzi ce remunereaza pe imprumutator.

Trasaturi caracteristice:

Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale, astfel ca ierarhizarea acestor laturi, in amanunt, este dificila.

O apreciere generala asupra naturii participantilor la procesul de creditare: creditorii si debitorii, contureaza trei categorii principale si de ampla cuprindere: intreprinderile, statul si populatia.

Promisiunea de rambursare, element esential al raportului de credit, presupune riscuri, si necesita, in consecinta, adesea, angajarea unei garantii.

In raporturile de credit, riscurile probabile sunt:

riscul de nerambursare;

riscul de imobilizare.

Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale, sau deficientelor imprumutatului.

Riscul de imobilizare survine la banca, sau la detinatorul de depozite, care nu este in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate.

Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare varietate. De la termene foarte scurte (24 ore, termen practicat intre banci pe pietele monetare) si incheindu-se cu termene de la 30 la 50 de ani si chiar 100 (in solutii recente pentru imprumuturi privind constructia de locuinte).

Dobanda este o caracteristica esentiala a creditului.

Tranzactia. Acordarea creditului

Creditul poate fi consimtit in cadrul unei tranzactii unice; acordarea unui imprumut, vanzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit.

In ultimul timp s-a dezvoltat sistemul de credit deschis, in cadrul caruia imprumuturile efective intervin la intervale liber alese de debitor. Cartile de credit sunt modalitatile cele mai raspandite pentru aceasta forma.

Consemnarea si transferabilitatea sunt de asemenea, caracteristici ale creditului. Acordurile de credit sunt consemnate, in marea lor majoritate, prin inscrisuri, instrumentele de credit, a caror forma de prezentare implica aspecte multiple si diferentiate.

1.2. Functiile creditului

Functiile creditului, ca expresie a dezideratelor fundamentale fata de existenta si menirea operationala a relatiilor de credit, sunt:

a)      functia de mobilizare, de ameliorare calitativa a disponibilitatilor banesti si de redistribuire;

b)      functia de emisiune;

c)      functia de reflectare si stimulare a eficientei in activitatea agentilor economici.

1.3. Formele creditului

Diversitatea formelor sub care se manifesta creditul in economie a impus utilizarea mai multor criterii semnificative de clasificare, in functie de care se disting urmatoarele:

1. dupa natura economica si participantii la relatia de creditare, se remarca:

creditul comercial;

creditul bancar;

creditul de consum;

creditul obligatar;

creditul de consum.

2. dupa calitatea debitorului se delimiteaza:

creditul acordat persoanelor fizice;

creditul acordat persoanelor juridice.

3. dupa calitatea debitorului si a creditorului se disting:

creditul privat;

creditul public.

4. dupa scopul acordarii creditului:

credite de productie;

credite de circulatie;

credite de consum.

dupa natura garantiilor:

credite reale;

credite personale.

6. dupa intinderea drepturilor creditorului:

credite denuntabile;

credite nedenuntabile;

credite legale.

7. dupa modul de stingere al obligatiilor de plata:

credite amortizabile;

credite neamortizabile.

8. dupa termenul la care trebuie rambursat creditul:

credite pe termen scurt;

credite pe termen mijlociu;

credite pe termen lung.

2. Dobanda si rata dobanzii

2.1. Elementele definitorii ale dobanzii

Dobanda poate fi considerata ca o remunerare pe care capitalismul o primeste pentru folosirea capitalului propriu (dobanda originara a capitalului) sau pentru capitalul incredintat spre utilizare altor persoane (dobanda imprumutului) pe o durata data, pentru o folosire oarecare.

In sens restrans, sau ca formula mai mult utilizata, dobanda este suma ce revine proprietarului la rambursarea sumei imprumutate sau pretul folosirii capitalului si totodata remunerarea riscului pe care il implica imprumutul respectiv.

2.2. Factorii care determina nivelul dobanzii

Un prim asemenea factor este productivitatea capitalului, o anumita productivitate a capitalului, adica o anumita rata a profitului, aflate intr-o dinamica determinata de evolutii si conjuncturi.

Intreprinzatorul, atunci cand isi propune sa mobilizeze un capital suplimentar, trebuie sa evalueze realist posibilitatile de rentabilitate, respectiv dimensiunile profitului, intrucat el va trebui sa remunereze corespunzator pe detinatorul de capital.

Un al doilea factor general ce determina nivelul dobanzii este lichiditatea.

Independent de orice alte conditii, creditorii vor prefera acea forma de imprumut care sa le asigure lichiditatea. Deci se prefera termene scurte.

Orice angajare mai indelungata a resurselor creditului, orice diminuare a lichiditatii sale este insotita de o sporire a sumelor platite ca dobanzi, implica o crestere a nivelului dobanzii.

Riscul nerambursarii este un alt factor general al nivelului dobanzii.

Rambursarea la termen este o conditie a perpetuarii raporturilor de credit si a sistemului de credit. Rambursarea este o cerinta generala care poate fi asigurata daca in cazurile particulare se iau masurile necesare de evitare si acoperire a acestui risc.

Raportul dintre oferta si cererea de credite este evident un factor esential in determinarea nivelului dobanzii.

2.3. Rata dobanzii si determinarea acesteia

In orice economie, dobanda se exprima in marimi relative cu ajutorul ratei dobanzii, calculate dupa relatia:

D* 100

r_d =

C

in care:

r_d = rata dobanzii

D = dobanda platita (incasata) la un imprumut pe timp de un an

C = suma imprumutata.

La credite si depuneri exista doua modalitati de calcul:

a. Calculul dobanzii simple, in situatia in care depunerile si creditele au o perioada de pana la un an. In acest caz, dobanda se stabileste dupa relatia:

C* n_z * r_d

D =

360 * 100

in care:

D = dobanda in suma absoluta;

C = capitalul imprumutat;

n_z = numarul de zile pentru care se realizeaza creditarea;

r_d = rata dobanzii.

b. Calculul dobanzii compuse se practica in situatia in care perioada de creditare este mai mica de un an. Aceasta perioada poate fi exprimata in ani intregi, sau in ani intregi plus fractiuni de un an.

In situatia in care perioada de creditare sau depunerea este exprimata in ani intregi, dobanda se calculeaza pe baza relatiei:

D = C_f - C_i = C_i * kⁿ - C_i

in care:

D = dobanda perceputa sau bonificata;

C_f = capital fructificat;

C_i = capital initial;

k = coeficientul de fructificare (1 + r_d );

n = numarul de ani cat dureaza depunerea sau creditarea.

Din aceste relatii se pot evidentia si ceilalti factori. Astfel:

C_f * r_d C_f

C_i = =

k C_i

In situatia in care perioada de depunere sau creditare este formata din ani intregi si fractiuni de an, calcularea dobanzii se face dupa urmatoarea relatie:

C_i * kⁿ * n_z * r_d n_z * r_d

D = C_f - C_i = C_i * kⁿ + - C_i = C_ikⁿ 1 + - C_i

360 * 100 360 * 100

2.4. Dobanda nominala si dobanda reala

In conditiile procesului inflationist rata dobanzii implica doua ipostaze:

dobanda nominala, exprimata ca atare (prin rata curenta de piata);

dobanda reala, ca diferenta intre dobanda nominala si gradul de eroziune a capitalului, determinat de evolutia procesului inflationist. In acest context, dobanda reala este direct proportionala cu dobanda nominala si invers proportionala cu gradul de depreciere monetara.

1 + rata dobanzii nominale

Astfel, rata dobanzii reale este data de: - 1.

1 + rata inflatiei

In conditiile in care, rata inflatiei este de 10%, iar rata dobanzii de 20% vom avea:

1 + 0,2 1,2

- 1 = - 1 = 1,0909 - 1 = 0,0909 respectiv 9,09%.

1 + 0,1 1,1

Evolutiile dobanzii reale in lumea contemporana demonstreaza disparitatile dintre dobanda nominala si dobanda reala.