EVAZIUNEA FISCALA IN ROMANIA IN PERIOADA 1996-2005 - Analiza fenomenului de evaziune fiscala

EVAZIUNEA FISCALA IN ROMANIA IN PERIOADA 1996-2005

O privire asupra datelor privind numarul verificarilor si rezultatele acestora in perioada 1996 - 2005 releva date care dau o idee nu numai despre evolutia fraudei si evaziunii fiscale, dar si despre atitudinea organelor abilitate cu privire la acest fenomen.

1.Analiza fenomenului de evaziune fiscala in perioada

Desi numarul de ilegalitati constatate a crescut ca pondere in totalul verificarilor, din motive greu de inteles, numarul controalelor a scazut. Astfel, fata de inceputul intervalului, in anul 2000 , numarul controalelor a scazut cu cca 35%, desi ponderea fraudei si a evaziunii fiscale in totalul verificarilor a crescut cu aproximativ 10 puncte procentuale, dupa cum este prezentat in tabelul nr. 1 din anexa nr.3.

O explicatie ar putea fi aceea ca numarul controalelor fiscale a scazut foarte mult, in anul 2000 cu cca 65% din numarul total de verificari aferent anului 1996, depistarea putand fi deci mai redusa.

Pe categorii de contribuabili, veniturile atrase la buget in urma controalelor organelor fiscale releva o prosperitate mai mare pentru ilicit a societatilor cu capital mixt si privat(58% din numarul verificarilor si 60% din numarul cazurilor de evaziune), mai scazuta la nivelul persoanelor fizice si asociatilor familiale (26% din totalul verificarilor si 35% din totalul cazurilor de evaziune) si mult mai redusa la nivelul societatilor comerciale cu capital de stat si al regiilor autonome (6%), fapt datorat probabil si numarului foarte redus de verificari fiscale, comparativ cu celelalte categorii[2].

Este greu de inteles de ce controalele se intreprind cu preponderenta la persoanele fizice si la asociatiile familiale,inclinarea acestora pentru evaziunea fiscala fiind cea mai redusa, iar valoarea unui caz de evaziune constatat este, in comparatie cu celelalte categorii foarte mic.

Daca un caz de evaziune reprezinta, in medie, in anul 2000, mai putin de 200 lei RON la persoanele fizice si asociatiile familiale, la societatile comerciale private aceasta este de 6 ori mai mare, iar la intreprinderile de stat si la regiile autonome, o evaziune constatata este, in medie, de 12300 lei RON.

Fraudarea fiscala este un fenomen care, in functie de conjunctura, de momentul ciclului economic, de modificarea reglementarilor isi schimba orientarea, acordand  preferinte  unui impozit sau altul. In perioada 1997-2000 de exemplu, in Romania,  impozitul cel mai fraudat  nu s-a mentinut acelasi in fiecare an: daca frauda la taxa pe valoare adaugata este de mici dimensiuni, ocaziile de a o practica sunt mai frecvente, iar suma totala este semnificativa; in schimb, ocaziile de a eluda platile datorate la impozitul pe profit, desi mai putin numeroase, sunt la niveluri individuale mai ridicate .

Aceste doua impozite au fost, de altfel, cele mai  privilegiate  in perioada 1996-2000: la inceputul perioadei, TVA-ul a detinut ponderea cea mai mare (46% din totalul evaziunii constatate), iar la sfarasitul intervalului, pe primul loc se afla impozitul pe profit (cu 41%), asa cum reiese din tabelul nr. 2 (anexa nr.6) .

Dupa cum se poate observa, daca nivelul evaziunii privind TVA-ul a scazut considerabil, cu 50% la finele anului 2000, fata de 1997, fenomenul evaziunii a crescut considerabil in ceea ce priveste impozitul pe profit si apoi in ceea ce priveste accizele.

Mai putin fraudate au fost impozitele si taxele locale, care fiind mai usor de urmarit, nu creeaza probleme deosebite de colectare, prin urmare reprezinta o importanta mai mica din punct de vedere al controalelor fiscale, al politicilor de reprimare a practicilor subterane.

In anul 2000, persoanele fizice si asociatiile familiale reprezentau cca 50% din frauda totala constatata la impozitele si taxele locale, in timp ce societatile comerciale cu capital social privat si mixt detineau frauda aproape integrala (peste 90%) la accize si dividente si cca 80% din frauda constatata la impozitul pe profit. Societatile comerciale cu capital social de stat si regiile autonome fraudau cca 70% din frauda constatata la impozitul pe salarii.

Realitatea este ca pentru investitorii corecti legislatia fiscala nu a fost favorabila in aceasta perioada. Contribuabilii corecti au fost supusi unor obligatii fiscale excesive, deosebit de mari, ajunse pana la limita suportabilitatii. Efectiv, acestia trebuie sa suporte si sarcinile fiscale ce revin evazionistilor, ceea ce conduce la marirea substantiala a obligatiilor de plata ale acestora. Spun aceasta avand in vedere faptul ca prin insusi studiul  Economia subterana in Romania , realizat de Centrul Roman de Politici Economice din cadrul Institutului National de Statistica, prezentat in ziua de 6 septembrie 2001 se mentioneaza faptul ca economia subterana a reprezentat in anul 2000 aproximativ 45% din produsul intern brut.

Analiza fenomenului de evaziune fiscala in perioada

Astfel, in perioada 2001-2005, ca urmare a actiunilor de control intreprinse de aparatul fiscal cu atributiuni in acest sens, au fost atrase la bugetul de stat sume suplimentare ce au la baza acte de natura evaziunii fiscale.

Evolutia acestui fenomen (tabelul nr.1), in perioada 2000-2005 a inregistrat mutatii semnificative, din punct de vedere valoric. In procente , s-a inregistrat o crestere de 2,8 ori in anul 2002 fata de 2000 si de 2 ori in 2003 fata de 2000. Incetinirea ritmului de crestere a nivelului fraudei fiscale se datoreaza in primul rand cresterii economice si scaderii presiunii fiscale.

Aceasta tendinta este proprie fiecarei categorii de impozite si taxe prezentate. Rezultatele evaziunii fiscale, pe categorii de venituri bugetare prezentate ofera posibilitatea unor concluzii legate de modul de evolutie a fenomenului.

Prezentarea evolutiei grafice (figura1 ) a evaziunii fiscale depistate, in perioada 2001-2005 de catre aparatul cu sarcini de control al Ministerului Finantelor Publice , se prezinta astfel :

in anii : 2001, 2002, pe fondul unei economii bulversate de reforme si modificari in cascada a legislatiei fiscale, se inregistreaza o crestere deosebita a fraudei fiscale, atingand in 2002 triplul valorii absolute a anului 2000. Aceasta pentru ca, controlul fiscal a fost de tip ultreior, perioadele controlate s-au referit la anii 1998-2001. Practic, evaziunea fiscala apartine acestei perioade, chiar daca este depistata si inregistrata in 200

la toate categoriile de venituri bugetare s-a inregistrat o crestrere absoluta, cu exceptia impozitului pe dividende, care in 3 ani a crescut doar cu 32%, iar in anul 2001 fata de 2000 a inregistrat o scadere cu 32 procente.

in totalul evaziunii fiscale , an de an, ponderea este detinuta de taxa pe valoarea adaugata si impozitul pe profit. Acestea reprezinta, in fapt, principalele impozite asupra carora actioneaza cei care fraudeaza bugetul. Este cat se poate de adevarat ca accizele constituie o atractie deosebita. Trebuie facuta precizarea ca numarul contribuabililor care desfasoara activitati accizate este deosebit de mic, in raport cu totalul contribiabililor.

in categoria "alte impozite si taxe"sunt incluse: impozitul pe titei si gaze, redeventele de exploatare, fondurile speciale, impozitul pe cifra pe afaceri etc. Faptul ca in 2001 a fost  reformat  in esenta sistemul de control fiscal, inclusiv criteriile de selectie a contribuablilor, aceste masuri au condus la orientarea controlului inspre alte zone decat cele clasice. Imbunatatirea criteriilor de selectie a contribuabililor supusi verificarilor fiscale a contribuit la depistarea unor cauze de evaziune fiscala, cu valori subsatantiale, pentru aceste categorii de impozite si taxe.

taxa pe valoarea adaugata a  contribuit  la evaziunea fiscala, incepand cu anul 2002 cu peste 50% din total, evolutia acesteia in anul 2003 fata de 2000 reprezentand o crestere de peste 4 ori.

Fluctuatia ponderii categoriilor de venituri bugetare (impozite si taxe) de la o perioada la alta este in legatura cu actiunea unui complex de factori , cum ar fi :

= orientarea controalelor spre anumite zone de risc : accize, TVA aferent exportului, impozitul pe profit ;

= nivelul cotelor de impozitare : cotele diferentiate si modificarea structurii acestora au  canalizat  atentia evazionistilor spre aceste domenii ;

= masurile de ordin financiar- au existat perioade in care creditul era mai scump decat dobanzile si penalitatile percepute pentru neplata obligetiilor fiscale. Contribuabilii au preferat nu plateasca obligatiile fiscale, beneficiind astfel de credit fiscal.

Din analiza datelor prezentate in tabelul nr.2, se desprind mai multe concluzii, dintre care de o importanta deosebita in fundamentarea masurilor de revizuire a sistemului legislativ fiscal ar fi :

= tendinta ascendenta a ponderii evaziunii fiscale in cadrul impozitelor indirecte (TVA si accize) incepand cu anul 2001 si o reducere a ponderii evaziunii fiscale in situatia impozitelor directe (impozitul pe profit si salarii); evaziunea fiscala inregistrat in cazul TVA-ului ar trebui sa constituie un semnal de alarma pentru factorii de decizie din domeniul legislativ si executiv, pornind de la ponderea acestui impozit in totalul surselor bugetare anuale. Pentru anul 2001 s-a inregistrat o situatie nefavorabila in ceea ce priveste gradul de realizare a veniturilor, in total fiind colectate doar 96,8% din veniturile propuse. Acest fapt se datoreaza in special, nerealizarii incasarii din veniturile fiscale.

= pana in 2003 , produsele supuse accizarii , cum ar fi : uleiurile minerale, bauturile alcoolice, cafeaua sau tutunul au fost si sunt considerate  zone de risc mare pentru evaziunea fiscala, constituind o prioritate in orientarea controlului fiscal catre activitatile care produc sau comercializeaza astfel de produse ;

= facilitatile fiscale acordate in perioada 2000-2003, in cazul impozitului pe profit, concretizate in aplicarea reducerii integrale si apoi cu 50% a impozitului aferent profitului reinvestit, au generat o diminuare a ponderii evaziunii fiscale descoprite pentru aceasta sursa de venit bugetar ; cauza poate fi regasita in influenta directa pe care o are presiunea fiscala. Dupa abrogarea facilitatilor , se inregistreaza o tendinta de crestere a evaziunii fiscale la impozitul pe profit, in totalul evaziunii fiscale.

in anul 2004, inspectorii fiscali au actionat permanent pentru identificarea cauzelor si conditiilor care au favorizat evaziunea fiscala in scopul canalizarii eforturilor pentru prevenirea si diminuarea gradului de manifestare a acestui fenomen.

Similar cu situatia din majoritatea tarilor europene, si in tara noastra comertul si constructiile sunt sectoarele in care practicile subterane, respective evaziunea fiscala sunt preponderente. De aceea, in mare masura, inspectiile fiscale au avut in vedere contribuabili care desfasoara activitate in aceste domenii.

Concluziile inspectiilor fiscale in aceste domenii considerate  de risc  , sunt prezentate sintetic in tabelul nr.3.

Dintre principalele rezultate obtinute si unele modalitati de manifestare a fenomenului de evaziune fiscala, folosite de contribuabili, in diferite domenii de activitate, constatate, documentate si sanctionate de inspectorii fiscali in cursul anului 2004 , se exemplifica :

a)Comertul cu amanuntul si en gros

In acest domeniu au fost identificate activitati ale unor agenti economici, care, eludand normele in materie, au condus la punerea in practica a unor tentative de sustragere de la plata taxelor si impozitelor datorate bugetului general consolidat.

Ponderea sumelor atrase suplimentar, stabilite, in sectorul comertului cu amanuntul si en gros, in totalul sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat (stabilite) este de 15,9%, iar numarul de sesizari penale reprezinta 28,6% din totalul sesizarilor penale inregistrate si 29,8 % din valoarea prejudiciilor totale.

b) Prestari servicii

Activitatea de prestari servicii continua sa fie tinta multor evazionisti fiscali,sumele otinute de acestia reprezentand un prejudiciu important adus bugetului general consolidat, prin incalcarea flagranta a prevederilor legale in vigoare.

Ponderea sumelor atrase suplimentar, stabilite, in domeniul prestarilor de servicii, in totalul sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat (stabilite) este de 12%, iar numarul de sesizari penale reprezinta 14.2% din totalul sesizarilor penale inregistrate si 11,3% din valoarea prejudiciilor totale.

Urmare controlului operativ efectuat la S.C. Telservice S.R.L cu sediul in Alexandria, judetul Teleorman a fost identificata o factura emisa de S.C. Sud International S.R.L.- Slobozia, in valoare de 25000 lei RON, reprezentand contravaloare prestari servicii conform prevederilor unui contract semnat intre cele doua firme.

Extinzandu-se verificarile la S.C. Sud International S.R.L. s-a constatat ca aceasta nu functioneaza la sediul social declarat, nu a depus declaratii privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat si bilanturi sau raportari contabile, incadrandu-se in categoria  firmelor  fantoma .

Mai mult, la S.C. Telservice S.R.L. nu a fost identificat contractul incheiat intre cele doua firme si nici alte documente care sa justifice prestatia.

Urmare acestui fapt, s-a procedat la calculul profitului impozabil aferent exercitului financiar, a taxei pe valoarea adaugata inscrisa pe factura, precum si a majorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente, dispunandu-se virarea la bugetul de stat a sumei respective.

Un alt exemplu relevant privind frauda fiscala in sfera prestarilor de servicii il constituie operatiunile derulate de S.C. Extrem S.A. Victoria , judetul Brasov, cu firma straina Fer International L.T.D.

Astfel, din controlul efectuat de Garda financiara a rezultat ca societatea din Romania a platit catre firma straina suma de 3.23182 $ SUA cu titlu de contravaloare a serviciilor importate de management, consultanta, cercetare-dezvoltare si reclama. Precizam ca firma straina detine 51% din actiunile S.C. Extrem S.A. Victoria , judetul Brasov.

Evident ca serviciile respective nu s-au gasit materializate in dezvoltarea sau cresterea eficientei societatii "beneficiare" din Romania. In plus, organele de control au constatat ca in mod deliberat suma respectiva a fost inregistrata drept  cheltuieli de cercetare- dezvoltare  fara a se calcula obligatia de plata a TVA-ului.

c)Comercializarea produselor petroliere

Activitatea de comercializare a produselor petroliere continua sa fie

tinta multor evazionisti fiscali, sumele obtinute de acestia reprezentand un prejudiciu important adus bugetului general consolidat, prin incalcarea flagranta a prevederilor legale in vigoare.

Ponderea sumelor atrase suplimentar, stabilite, in comertul

cu produse petroliere, in totalul sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat (stabilite) este de 10,4% , iar numarul de sesizari penale reprezinta 2,5 % din totalul sesizarilor penale inregistrate si 19,3% din valoarea prejudiciilor totale.

Garda Financiara a efectuat un control la S.C. Petros International S.R.L. cu sediul in Iasi, avand ca activitate preponderenta comercializarea produselor petroliere. Aceasta societate commerciala a vandut un activ detinut in orasul Iasi,catre S.C. Star S.R.L. din Onesti, in baza unei facturi fiscale, in valoare de 330.000 lei RON.

Dupa vanzarea activului, societatea nu a mai depus declaratii de impozit si bilant contabil si nu a mai achitat nici o suma in contul obligatiilor fiscale aferente vanzarii activului. Plata activului s-a efactuat prin conturi bancare deschse la Raiffeisen Bank - Sucursala Bucuresti, in baza a 24 ordine de plata prin procedeul suveica, respectiv rotirea sumei de 1.000.000 lei RON prin conturile bancare ale celor doua societati comerciale si ale asociatilor (toate fiind deschise la aceeasi banca ) pana cand factura parea achitata.

S.C.Star S.R.L. a solicitat si incasat de la bugetul de stat taxa pe valoarea adaugata din factura in cauza, sub forma de TVA de rambursat. Administratorul societatii nu a mai putut fi contactat in vedrea verificarii activitatii desfasurate.

Pentru aceste fapte, au fost sesizate organele de urmarire penala in privinta unui prejudiciu produs bugetului general consolidat in suma de 800.000lei RON.

1. Din verificarile intreprinse a reiesit faptul ca administratorul societatii a desfasurat si operatiuni comerciale cu produse petroliere emitand un numar de sapte facturi fiscale in valoare totala de 6.800.000 lei RON , reprezentand produse petroliere catre doua societati comerciale din judetul Bacau, operatiuni care nu au fost evidentiate in contabilitatea firmei.

Au fost reintregite veniturile obtinute si taxa pe valoarea adaugata colectata inscrisa in documentele de livrare, rezultate in urma operatiunilor comerciale mentionate si s-a dispus virarea la bugetul general consolidat a sumelor sustrase.

Documentatia intocmita in urma controlului a fost inaintata organelor de cercetare penala pentru continuarea verificarilor, incadrarea faptei in categoria fraudei fiscale si pedepsirea ei conform legii.

Un alt exemplu care vine sa confirme utilizarea pe scara larga a acestui procedeu de frauda fiscala il constituie operatiunile derulate de un grup de persoane si societati comerciale care au pus in practica o adevarata retea prin care produsele petroliere circulau cu acoperire aparent legala din Rafo Onesti catre diversi beneficiari. Astfel in cadrul actiunii desfasurate de Garda Financiara s-a constatat ca la rafinaria in cauza, firma Farm Petrol S.R.L. Bacau, (filiala unei societati din Chisinau, Republica Moldova), a procesat cantitatea de cca 2500 tone produs petrolier denumit solvent aromat neaccizat, care a fost livrat ulterior, conform documentelor, printr-o alta societate S.C. Mihailis S.R.L. Bacau, catre o societate fantoma S.C. Maxim Oil Bucuresti.

In acest moment se intocmeau documente fiscale catre un beneficiar real - S.C. Rohun S.R.L. Arad, doar pentru livrarea de benzina Premium, produsul fiind ulterior distribuit prin statiile de benzina. In realitate s-a creat in mod deliberat un circuit fictiv al documentelor, marfa fiind incarcata in vagoane tip CFR cisterna si circuland direct catre S.C. Rhoun S.R.L. Arad si ulterior catre S.C. Tomas Iuli S.R.L. Suceava.

Numai in acest caz prejudiciul adus bugetului de stat este de cca 1.000.000 Euro din care peste 600.000 Euro reprezinta accize sustrase. Acesta reprezinta un caz fericit din punct de vedere al descoperirii si stoparii actului de evaziune fiscala, deoarece organele de control ale Ministerului Finantelor Publice au avut o colaborare optima si eficienta cu organele de urmarire si cercetare penala, cat si cu factorii decizionali din judet, colaborare materializata la aceasta data, in retinerea si anchetarea principalilor participanti la infractiune si demararea procedurilor de recuperare a prejudiciului.

d)Prelucrarea si comercializarea materialului lemons

Unii agenti economici avand ca obiect de activitate prelucrarea si comercializarea lemnului, folosind diverse mijloace ilegale s-au sustras de la plata catre bugetul general consolidat a unor obligatii, prin introducerea in circuitul documentelor a unor formulare cu regim special de provenienta ilicita.

Ponderea sumelor atrase suplimentar, stabilite, din prelucrare si comercializarea materialului lemnos, in totalul sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat este de 4.7%, iar numarul de sesizari penale reprezinta 4.5% din totalul sesizarilor penale inregistrate si 6,4 % din valoarea prejuduciilor totale.

Verificarile intreprinse la SC Agroind AB SRL Sebes au aratat faptul ca reprezentantii societatii s-au aprovizionat cu material lemnos (in baza a 16 facturi fiscale si 30 Avize de expeditie) de la SC Conart SRL cu sediu social in Alba Iulia, avand asociat si administrator pe Ghita Aurel, iar pentru activitatea desfasurata nu au condus evidenta financiar contabila, nu au inregistrat veniturile si cheltuielile realizate, nu au evidentiat si virat obligatiile aferente la bugetul de stat si nu au depus la organul fiscal declaratii privind impozitele si taxele.

Extinzandu-se controlul si la furnizorul marfii, a rezultat ca reprezentantii acesteia nu au depus declaratiile de impozite si taxe la organul fiscal, nu au condus evidenta contabila, iar facturile emise in numele acesteia nu se regasesc ca fiind ridicate de la distribuitorul autorizat.

Documentele mentionate reprezinta justificarea provenientei cantitatii de 391 mc. busteni diverse specii in valoarea totala de 120.000 lei RON achizitionata de SC Agroind AB SRL Sebes. Totodata, pe baza documentelor puse la dispozitie de organele de politie, s-a constatat ca in perioada martie - august 2004, SC Conart SRL prin reprezentantii sai au achizitionat (achitand cu cecuri fara acoperire in banca) si au comercializat marfuri in valoare totala de 130.000lei RON.

Inscrirerea operatiunilor comerciale in documente purtand antetul SC Conart SRL, s-a facut cu scopul de a asigura legalitatea provenientei materialului lemnos sustras de pe domeniul silvic, care ulterior a fost comercializat prin SC Agroind AB SRL Sebes.

Controlul operativ efectuat la SC Agroind AB SRL Sebes, a scos in evidenta ca respectiva societate s-a aprovizionat cu material lemnos (fag, cires, gorun, tei) in valoare de peste 450.000 lei RON, provenind de la SC Cyborg SRL.

Verificandu-se legalitatea si realitatea tranzactiilor s-a constatat ca facturile nu au fost inregistrate in evidentele contabile ale SC Cyborg SRL, mai mult documentele nu apartineau acestei societati.

Societatea, conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comertului Alba, are ca asociat unic si administrator pe Grigore Aurelia, desi la momentul controlului s-a identificat un act aditional prin care asociatul unic cesiona partile sociale in totalitate catre Mateias Dorin.

In fapt s-a demonstrat ca documentele apartineau altei societati comerciale, iar acesta nu figura ca asociat sau administrator la nici una din societatile implicate.

Cu toate acestea, a organizat in numele acestora un sistem fraudulos, ridicand de la Ocolul Silvic documente cu regim special specifice in domeniul forestier, pe care le-a utilizat in circuitul economic, generand bugetului statului un prejudiciu ce depaseste 180.000lei RON.

In conformitate cu art. 105 din Codul de procedura fiscala, inspectorii fiscali au sesizat organele de urmarire penala in legatura cu constatarile efectuate cu ocazia controlului.

e)Producerea si comercializarea alcoolului si bauturilor alcoolice

O sursa importanta pentru evaziune fiscala a fost reprezentat si de domeniul alcoolului si bauturilor alcoolice, mecanismul evazionist realizandu-se, in principal, prin neinregistrarea unor activitati sau venituri (integral sau partial) si administrarea

patrimoniului intr-un mod frauduros, in vederea procurarii de avantaje personale ilegale.

Ponderea sumelor atrase suplimentar, stabilite, din comertul cu alcoolul si bauturi alcoolice, in totalul sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat este de 3,4% iar numarul de sesizari penale reprezinta 1,6 % din totalul sesizarilor penale inregistrate si 4,2 % din valoarea prejudiciilor totale.

Urmare unei verificari operative si inopinate efectuate de o echipa de comisari din cadrul Garzii Financiare Centrale impreuna cu comisari din cadrul Sectiei Garzii Financiare Bistrita - Nasaud, la Sectia de producere si imbuteliere bauturi alcoolice din Bistrita aparainand de SC Doralcool- SRL Bistrita, s-a constatat ca un numar de 18.039 sticle, continand cantitatea de 11.349 litri bauturi alcoolice aveau aplicate banderole de marcare ce nu contineau toate elementele de siguranta impuse de legislatia in vigoare, respectiv hartia din care erau confectionate nu contine in compozitie fibrele de rasina sintetica fluorescenta, vizibile in spectrul ultraviolet.

Documentatia privind controlul efectuat la societatea mai sus mentionata a fost transmisa organelor de urmarire penala pentru continuarea cercetarilor.

f)Gestionarea si valorificarea deseurilor industriale reciclabile (in special feroase si neferoase)

Practica fraudarii bugetului general consolidat este frecvent folosita prin intermediul societatilor comerciale din categoria firmelor fantoma si neinregistrarea de venituri (integral sau partial), in scopul imbogatirii rapide, prin asa-zise tunuri financiare.

Ponderea sumelor atrase suplimentar, stabilite, din prelucrarea si comercializarea materialului lemons, in totalul sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat este de 2,9 %, iar numarul de sesizari penale reprezita 8,1% din totalul sesizarilor penale inregistrate si 4,5% din valoarea prejudiciilor totale.

S.C. Cinab Impex S.A., cu sediul declarat in localitatea Slatioara, judetul Olt, avand ca administrator pe numitul Stanculet Virgil, in perioada februarie-iulie 2004, a comercializat deseuri industriale din fier, aluminiu, cupru, plumb si inox.

Verificarile au aratat faptul ca reprezentantii societatii au desfasurat aceste operatiuni, respectiv valorificarea catre diversi agenti economici, fara sa detina in acest sens autorizatia de valorificare a deseurilor reciclabile emisa de Comisia Nationala pentru Reciclarea Materialelor.

Actiunile din programele de activitate (tabelul nr.4) au fost completate cu 7849 de verificari fiscale si financiar - contabile solicitate de Parchetul National Anticoruptie, Ministerul Administratiei si Internelor, Autoritatea Nationala de Control, Garda Financiara si alte institutii ale statului.

Din cele 7849 de solicitari ale institutiilor centrale sau unitatilor teritoriale ale acestora, de efectuare a unor verificari fiscale, financiare si contabile, au fost solutionate 5128 (65,3%), in curs de solutionare 1431 (18,9%), si sunt in asteptare 1290 (16,5%).

In totalul lucrarilor primite spre solutionare, ponderea o detine Ministerul Administratiei si Internelor cu 3959 de lucrari , reprezentand 50,4 % si Autoritatea Nationala de Control cu 1491 de lucrari (18,9%), din care, un numar de 1410 (17,9%) sunt primite de la Garda Financiara.

3.Dinamica fenomenului de evaziune fiscala

evaluata din prisma actiunilor Garzii financiare

Trebuie subliniat ca modificarile legislative din cursul anului 2005 au condus la revenirea Garzii Financiare in subordinea Ministerului Finantelor Publice iar prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 190/2005 s-a prevazut ca actele de control intocmite de Garda Financiara, la solicitarea Parchetului, constituie proba in justitie.

In anul 2005, Garda Financiara si-a desfasurat activitatea cu un numar de 902 comisari, intreprinzand, in acesta perioada, un numar de 146.643 actiuni de control[6].

Urmare acestor actiuni au fost constatate 125.865 fapte care constituie abateri de la reglementarile financiar - fiscale pentru care au fost aplicate sanctiuni contraventionale in valoare totala de 16395 mii lei (RON) din care au fost incasati operativ 121.691 mii lei (RON), reprezentand 75 % din totalul stabilit.

De asemenea, in conformitate cu prevederile legale, au fost confiscate bunuri si numerar fara provenienta legala sau care au rezultat din savarsirea unor fapte ilicite, in valoare de 117.097 mii lei (RON).

In 959 cazuri s-a dispus suspendarea temporara a activitatii unor agenti economici pentru incalcarea prevederilor OG 28/1999 privind obligativitatea dotarii si utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, a 284 agenti economici pentru incalcarea procedurior privitoare la fabricarea si comercializarea produselor accizate si a 24 cazinouri si sali de jocuri de noroc.

Pentru continuarea cercetarilor, avand in vedere natura infractionala a faptelor constatate, in 2009 cazuri, pentru un prejudiciu de 697.104 mii lei (RON), au fost sesizate organele de cercetare penala.

Un numar mare de actiuni, respectiv 1727, s-au finalizat, de asemenea si cu sesizarea organelor fiscale carora, in temeiul art 7 din OUG 91/2003 privind organizarea si functionarea Garzii Financiare, li s-a solicitat efectuarea unor inspectii fiscale, avand in vedere, natura constatarilor executate de Garda Financiara.

In aceesi perioada, Garda Financiara a solutionat 571 lucrari la solicitarea parchetului, 1723 la solicitarea organelor de politie, a intocmit 120 informari catre

Oficiul National pentru Combaterea Spalarii Banilor si a solutionat 203 solicitari din partea acestei institutii. Totodata, colaborarea cu Departamentul de Lupta Antifrauda din cadrul Cancelariei Primului Ministru a condus la identificarea unor situatii in care fondurilor europene li s-a dat o alta destinatie decat cea prevazuta in proiectele pentru care au fost acordate finantarile.

Rezultatele prezentate sunt superioare celor inregistrate in anul anterior si evidentiaza preocuparea spre reorientarea activitatii Garzii Financiare catre descoperirea si combaterea faptelor de frauda fiscala.

Astfel, numarul sesizarilor penale intocmite in anul 2005 depasete cu 17% pe cel din anul anterior iar sumele aferente prejudiciilor constatate sunt cu peste 93 % superioare celor din perioada precedenta. Rezultate bune au fost inregistrate si in ce priveste volumul amenzilor incasate operativ raportat la cele aplicate(tabelul nr.5-anexa nr.12).

Analizand in structura, pe domenii de activitate, pot fi evidentiate rezultatele obtinute in combaterea fraudei cu produse accizate, deopotriva alcool, tutun si uleiuri minerale, precum si cele cu fier vechi, material lemnos, cereale, etc.

A fost abordata, de asemenea, problematica jocurilor de noroc, au fost stopate o serie de actiuni intreprinse de comercianti pentru sustragerea de la plata catre bugetul statului a unor sume datorate si s-a actionat permanent in centrele comerciale pentru combaterea evaziunii si a practicilor comerciale ilicite.

Fata de rezultatele prezentate se constata cresterea evidenta a atentiei Garzii Financiare asupra identificarii faptelor de evaziune fiscala de mare gravitate, ceea ce a condus in 2005, la determinarea unor prejudicii in valoare totala de 635.832 mii lei ( o crestere cu 93% fata de anul anterior ).

De asemenea, cresterea eficientei rezulta si din majorarea sumelor amenzilor aplicate si incasate in anul 2005 fata de 2004.

Analizand comparativ datele sintetice care reflecta activitatea ultimilor doi ani putem aprecia ca, la numarul actual de comisari ( 902 comisari cu atributii de control), din punct de vedere cantitativ ( al numarului de actiuni de control posibil a fi realizate) a fost atins un maxim al acestuia.

In ceea ce privesc parametrii calitativi, cresterea importanta a sumelor estimate ca prejudicii, conduc catre ideea orientarii, cu precadere, a actiunilor de control catre identificarea faptelor de o mai mare gravitate, cu implicatii majore asupra bugetului de stat. Acest lucru denota o schimbare in strategia Garzii Financiare si anume a reorientarii eforturilor catre zonele si activitatile de mare risc, din punct de vedere fiscal.