FUNDAMENTARI TEORETICE PRIVIND INTOCMIREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI INTR-O INSTITUTIE PUBLICA

Definirea bugetului de venituri si cheltuieli

Etimologic, (notiunea de) "buget" provine din limba franceza veche, de la cuvantul "bouge" si diminitivul sau "bougette" care inseamna "punga" sau "pungulita" ori "saculet", notiune preluata de la englezi sub denumirea de "budget" prin care se intelegea punga sau sacul de piele in care se aduceau documentele privitoare la venituri si la cheltuieli pentru a fi prezentate spre dezbatere Parlamentului. In principatele Romane, prin Regulamentul Organic (in Muntenia, 15 iulie 1831 si in Moldova la 1 ianuarie 1832), s-a introdus notiunea de "biudje" sau "bugea" ca efect al generalizarii dupa revolutia franceza din 1789 in limbajul oficial european a expresiei de buget.

In economia moderna, de piata, bugetul materializeaza in fapt ansamblul relatiilor banesti ce sunt cuprinse in sfera finantelor publice. El este o categorie economica ce exprima, in forma valorica, relatiile economice prin care se mobilizeaza, se repartizeaza si se utilizeaza fondurile banesti ale Statului, exprimate in Bugetul de Stat sau ale autoritatilor administrative teritoriale, exprimate in bugetele locale.

Bugetul ca si finantele, exprimand relatii de mobilizare, repartizare si utilizare a principalelor resurse banesti, se impune ca o categorie economica distincta pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii omenesti, respective in etapa de constituire si consolidare a Stalului.

Bugetul de venituri si cheltuieli este "documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupa caz, numai cheltuielile, in functie de sistemul de finantare a institutiilor publice" .

Fiind un document ce necesita autorizarea prealabila a puterii legislative, bugetul are caracter obligatoriu.

Bugetul de venituri si cheltuieli constituie nu o simpla lista a veniturilor si cheltuielilor prealabile ale unitatii, ci un veritabil plan financiar, reprezentand o forma de planificare ca urmare a previzionarii pe timp de un an a veniturilor si cheltuielilor.

Bugetul unei anumite perioade se intocmeste inainte de inceputul acesteia, el avand rolul de a pregati un anume comportament pentru obtinerea veniturilor si efectuarea cheltuielilor. Evaluarea se bazeaza pe o cunoastere a nevoilor reale ale serviciilor pentru anul viitor, pe o anticipare a nevoilor ce vor aparea, pe o supra estimare, pe o evaluare directa.

In buget, veniturile sunt prezentate pe surse de provenienta, iar cheltuielile pe destinatii.

In principiu, propunerile de venituri si cheltuieli se fac avandu-se in vedere urmatoarele :

v    structura organizatorica existenta la data intocmirii bugetului, precum si reglementarile si normele in vigoare la acea data;

v    sursele de venituri si baza legala a incasarii lor ;

v    evolutia in perspectiva a cheltuielilor determinate de cresterea preturilor, inflatiei ;

v    consumul specific de materiale ;

v    fundamentarea cheltuielilor in anul de plan fata de anul de baza se va face la cheltuielile curente pe fiecare articol de cheltuieli bugetare .

Finantarea, executarea si controlul resurselor financiare ale institutiilor publice, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale statului presupun stabilirea si respectarea unor norme riguroase la toate nivelele de organizare a finantelor publice .

In privinta fondurilor de la bugetul de stat si bugetul local, s-a manifestat tendinta de a trece finantarea educatiei de la bugetul de stat la bugetul local - tot mai multe capitole de cheltuiala fiind finantate de la acest buget.

Bugetul poate fi deci, privit ca o lista sau un act in care sunt inscrise veniturile de incasat pe de o parte, iar pe de alta parte, cheltuielile ce urmeaza a fi efectuate si destinatiile acestora, dimensionate pe o perioada de timp delimitate, respective un an.

Importanta intocmirii si aprobarii bugetului de venituri si cheltuieli in conducerea activitatii institutiilor publice nu s-a diminuat, din contra, a crescut, bugetul de venituri si cheltuieli ramanand instrumentul principal de conducere, prognozare si analiza a activitatii economico-financiare a institutiei, ca veriga de baza a structurii bugetului administratiei centrale si locale.

Proiectiile pentru anul 2008 vizeaza integrarea politicii fiscal-bugetare in ansamblul politicilor macroeconomice formulate pentru perioada imediat urmatoare, pentru continuarea stabilitatii macroeconomice, a procesului de dezinflatie, mentinerea deficitului de cont curent in limite sustenabile.

Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispozitia statului, repartizate pentru realizarea actiunilor socio-culturale, instructiv-educative, asigurarea apararii tarii, ordinii publice si infaptuirea justitiei, masuri de protectie sociala, stimularea productiei agricole, realizarea programelor de cercetare, asigurarea protectiei si refacerii mediului si pentru functionarea autoritatii publice.

Bugetul de stat, prin intermediul indicatorilor sai, pe de o parte necesitatile financiare ale statului ce decurg din infaptuirea programului guvernamental propus pentru perioada urmatoare, iar pe de alta parte posibilitatile de acoperire a acestor resurse, in conditiile considerate normale din punct de vedere economico-financiar, are metode clasice de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor

Principiile bugetarii si reguli bugetare

a)     Principiul universalitatii

Ø     Veniturile si cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume brute.

Ø     Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte.

b)    Principiul transparentei si publicitatii

Procesul bugetar este deschis si transparent, acesta realizandu-se prin:

Ø     publicarea in presa locala, pe pagina de internet a institutiei publice, sau afisarea la sediul autoritatii administratiei publice locale respective a proiectului de buget local si a contului anual de executie a acestuia;

Ø     dezbaterea publica a proiectului de buget local, cu prilejul aprobarii acestuia;

Ø     prezentarea contului anual de executie a bugetului local in sedinta publica.

c)     Principiul unitatii

Ø     Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice locale.

Ø     Se interzic retinerea si utilizarea de venituri in regim extrabugetar, precum si constituirea de fonduri publice locale in afara bugetelor locale, daca legea nu prevede altfel.

d)    Principiul unitatii monetare

Toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala.

e)     Principiul anualitatii

Ø     Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate, in conditiile legii, pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar.

Ø     Toate operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul unui an bugetar in contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv.

f)      Principiul specializarii bugetare

Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora.

g)     Principiul echilibrului

Cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile bugetului respectiv.

h)     Principiul solidaritatii

Ø     Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unitatilor administrativ-teritoriale, precum si a persoanelor fizice aflate in situatie de extrema dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezerva bugetara constituit in bugetul local.

Ø     Din fondul de rezerva bugetara constituit in bugetul local consiliile locale, judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba acordarea de ajutoare catre unitatile administrativ-teritoriale aflate in situatii de extrema dificultate, la cererea publica a primarilor acestor unitati administrativ-teritoriale sau din proprie initiativa.

i)       Principiul autonomiei locale financiare

Ø     Unitatile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autoritatile administratiei publice locale le pot utiliza in exercitarea atributiilor lor, pe baza si in limitele prevazute de lege.

Ø     Autoritatile administratiei publice locale au competenta stabilirii nivelurilor impozitelor si taxelor locale, in conditiile legii.

Ø     Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie sa afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autoritatilor administratiei publice locale in domeniul lor de competenta.

Ø     Sumele defalcate cu destinatie speciala se utilizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale in conformitate cu prevederile legale.

j)       Principiul proportionalitatii

Resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale stabilite prin lege.

k)     Principiul consultarii

Autoritatile administratiei publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie sa fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat catre bugetele locale.

Reguli bugetare

(1) Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

(2) Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute in legi speciale si in legile bugetare anuale.

(3) Nicio cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele prevazute la art. 1 alin. (2) si nici nu poate fi angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.

(4) Nicio cheltuiala din fonduri publice locale nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata, potrivit legii, si daca nu are prevederi bugetare si surse de finantare.

(5) Dupa aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicatii asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuarii veniturilor sau a majorarii cheltuielilor bugetare aferente exercitiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.

Componentele unui buget de venituri si cheltuieli la o institutie publica

Definirea rolului si a nevoii de finantare a institutiilor de invatamant.

In Romania invatamantul constituie prioritate nationala.

Invatamantul urmareste realizarea idealului educational, intemeiat pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti, si contribuie la pastrarea identitatii nationale.

Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative.

(1) Invatamantul are ca finalitate formarea personalitatii umane prin:

a) insusirea cunostintelor stiintifice, a valorilor culturii nationale si universale;

b) formarea capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice prin asimilarea de cunostinte umaniste, stiintifice, tehnice si estetice;

c) asimilarea tehnicilor de munca intelectuala, necesare instruirii si autoinstruirii pe durata intregii vieti;

d) educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii si al tolerantei, al schimbului liber de opinii;

e) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice, a respectului pentru natura si mediul inconjurator;

f) dezvoltarea armonioasa a individului prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarea sportului;

g) profesionalizarea tinerei generatii pentru desfasurarea unor activitati utile, producatoare de bunuri materiale si spirituale.

(2) Invatamantul asigura cultivarea dragostei fata de tara, fata de trecutul istoric si de traditiile poporului roman.

(3) Finalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si tehnici moderne de instruire si educare, sustinute de stiintele educatiei si de practica scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamant.

Invatamantul de stat este gratuit.

Construirea bugetului unitatii scolare se poate realiza utilizand doua modalitati fundamentale de bugetare:

v    bugetare incrementala sau istorica conform careia baza pentru construirea bugetului pe un an o reprezinta bugetul pe anul trecut la care se adauga sau se scad veniturile si cheltuielile modificate in functie de imprejurari;

v    bugetare cu baza zero pe baza careia construirea bugetului se realizeaza facand inventarul (pe capitole si articole) al tuturor cheltuielilor anticipate a se realiza si calculand costurile acestor activitati.

La nivelul unitatii scolare bugetarea se realizeaza in conditiile existentei unor standarde si a unor costuri normative - pentru cheltuielile de baza - precum si a unor fonduri (numite "granturi") care se distribuie scolilor pe criterii de echitatre (scoli sau zone defavorizate) sau de performante deosebite (bonificatii)[3].

Principalele surse ale bugetului unitatii scolare sunt:

v    alocatii de la bugetul statului si de la bugetul local fiind cele mai importante surse de finantare;

v    venituri extrabugetare;

v    programe nationale si internationale - de reabilitare a scolilor, de relansare a invatamantului rural; de reforma a invatamantului preuniversitar;

v    alte resurse - donatii, sponsorizari .