IMPACTUL ECONOMIC SI SOCIAL AL PARADISURILOR FISCALE

IMPACTUL ECONOMIC SI SOCIAL AL PARADISURILOR FISCALE

In prezent, in lume exista aproximativ 70 de jurisdictii care sunt paradis fiscal, printre cele mai utilizate sunt:

in Europa: Irlanda, Insula Man, Jersey, Cipru, Liechtenstein, Elvetia, Portugalia, Alderney, Guernsey, Gibraltar;

in zona Pacificului: Noua Zeelanda, Hong Kong, Vanuatu, Singapore, Malaezia, Samoa de Vest, Nauru, Insulele Cook;

in zona Caraibelor: Bahamas, Bermude, Insulele Cayman, Antigua si Barbuda, Belize, Costa Rica, Panama, Turks si Caicos, Insulele Britanice Virgine, Aruba, Barbados, Antilele Olandeze, Montserrat, ;

in Africa si Oceanul Indian: Liberia, Insulele Marshall, Mauritius;

in SUA: Delaware, Wyoming, New York, Nevada, Utah.

Pentru a analiza impactul paradisurilor fiscale la nivelul economiei mondiale trebuie avute in vedere o multitudine de aspecte si de factori cu un grad ridicat de instabilitate. De exemplu regimul fiscal, care sufera modificari numeroase si in perioade de timp destul de scurte. Analiza evidentiaza implicatiile paradisurilor fiscale sub mai multe aspecte (N, 2004)

a) din punct de vedere economic:

• influenta asupra tarilor cu o fiscalitate excesiva, tari vazute ca si adevarate 'infernuri fiscale', cat si asupra tarilor care au o fiscalitate rezonabila;
• efectul asupra unui investitor la alegerea unui paradis fiscal;
• implicatiile statutului de paradis fiscal pentru tara care il alege.

b) din punct de vedere social-politic, de exemplu:

• schimbarea rezidentei unei persoane;
• lupta care se duce pe plan politic atat de catre Uniunea Europeana cat si SUA pentru a stopa competitia neloiala in privinta taxarii facuta de catre jurisdictiile cu statut de paradis fiscal. Dar acestea reprezinta doar cateva din implicatiile paradisurilor fiscale, insa impactul este mult mai amplu si exista o serie de implicatii care raman destul de greu de perceput chiar si pentru viitor.

Efectele paradisurilor fiscale asupra tarilor care nu au statut de paradis fiscal

Este destul de dificil a estima impactul real mai ales din cauza secretului bancar care nu permite o cunoastere a volumului de capitaluri care tranziteaza paradisurile fiscale. Dar pierderile din incasarile fiscale sunt considerabile. Un alt efect asupra tarilor in curs de dezvoltare este accentuarea inegalitatilor sociale intre si in interiorul acestora, amplificandu-se discrepanta intre cei bogati, care dispun de importante capitaluri avand posibilitatea sustragerii veniturilor de la impozitare prin plasarea acestora in paradisuri fiscale si cei saraci (majoritatea populatiei) care nu isi pot permite fuga din calea impozitelor. Paradisurile fiscale nu sunt vazute cu ochi buni de statele lumii care practica o fiscalitate ridicata, deoarece disponibilitatea paradisurilor fiscale ar putea avea ca efect devierea activitatii economice din tarile cu rate de impozitare mari si erodarea bazelor impozabile - ca sursa de venit pentru guvernele acestor tari.

Dovezile insa conduc la o concluzie diferita (H, : activitatile economice din paradisurile fiscale par a fi complementare cu fenomenul de investire in tarile cu taxe ridicate si situate in apropierea acestora, posibilitatea de a infiinta o filiala intr-o jurisdictie offshore determina investitii si vanzari mai mari in tarile vecine, care nu garanteaza aceeasi lejeritate fiscala, dar care beneficiaza de o piata consistenta. Prin urmare, disponibilitatea paradisurilor fiscale in vecinatate se pare ca mai mult stimuleaza decat deviaza activitatea economica intr-o regiune, in acelasi timp faciliteaza si evitarea fiscalitatii din tarile respective.

Efectele paradisurilor fiscale pentru cei care aleg o astfel de jurisdictie

Principalul motiv care determina alegerea unui paradis fiscal atat de catre societati cat si de persoane individuale este tendinta spre minimizarea sarcinii fiscale la care se adauga realizarea unui mai bun management al riscului si reducerea costurilor.

Utilizatorii individuali ai paradisurilor fiscale se pot gupa in anumite categorii: multimilionari cu averi ce depasesc 2 milioane USD; expatriati si emigranti; oameni de afaceri, in special proprietarii afacerilor de familie; mostenitori ai unor exorbitante averi; antreprenori; inventatori, consultanti, ingineri, avocati, medici, scriitori, detinatori ai drepturilor de proprietate etc. In mod traditional proveneau din Europa si din America de Nord , dar in ultimul deceniu a crescut foarte mult numarul celor care provin din Europa de Est si din Asia de Sud-est. Aleg paradisurile fiscale pentru a-si proteja averile, evitand plata unor impozite apasatoare in propriile tari, de asemenea pentru a-si pastra anonimitatea si confidentialitatea afacerilor. Unele tari precum Irlanda ofera avantaje fiscale persoanelor fizice, care au calitatea de artist, dar si pentru detinatori de know-how, licente, marci de fabricatie si alte drepturi intelectuale, fapt care a determinat un adevarat exod al creierelor din tarile dezvoltate spre acest paradis fiscal (D, 1998).

Societatile sau corporatiile, de asemenea prin alegerea unui paradis fiscal isi reduc in mod semnificativ cheltuielile cu plata impozitelor sau a taxelor, ceea ce antreneaza realizarea unor economii de scara, reflectate in final in cresterea profitului care poate fi reinvestit. Dar impactul paradisului fiscal asupra unei companii difera in functie de domeniul de activitate al companiei si bineinteles de tratamentul fiscal aplicat distinct de catre fiecare jurisdictie in parte.