INVESTITII STRAINE DIRECTE SI FINANTAREA LOR IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

UNIVERSITATEA DE PETROL - GAZE PLOIESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE BANCI

INVESTITII STRAINE DIRECTE

SI

FINANTAREA LOR

" IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE

ASUPRA

MEDIULUI INCONJURATOR"

I.           INVESTITII STRAINE DIRECTE

II.        MEDIUL INCOJURATOR SI POLUAREA

III.     POLITICA EUROPEANA DE MEDIU

IV.      POLITICA DE MEDIU A ROMANIEI

V.         ROSIA MONTANA

ISTORIE

POPULATIE

TURISM

PREZENTARE

OBIECTIVE

MONUMENTE NATURALE

LACURI

LEGENDE

PROIECTUL MINIER

IMPACT ASUPRA MEDIULUI

IMPACT ASUPRA ECONOMIEI LOCALE

IMPACT ASUPRA SITULUI ARHEOLOGIC

RECATIA PUBLICA

VI.      INVESTITII LA ROSIA MONTANA INCEPAND CU ANUL 2003

VII.           INVESTITII IN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI

VIII.        ANEXE

v           Pozitia Grupului Ad- hoc de experti romano-ungari privind raportul de analiza a Grupului Independent de Experti Internationali

(GIEI) referitor la Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIA) pentru proiectul Rosia Montana.

v           Formular pentru consemnarea observatiilor publicului privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul Rosia Montana, adresate in timpul desfasurarii dezbaterilor publice care au avut loc in perioada 24.07.2006 - 25.08.2006

IX. DOAR NOI SI PAREREA NOASTRA

X. BIBLIOGRAFIE

Investitiile straine directe sunt definite de UNCTAD ca investittii ce implica o relatie pe termen lung si reflecta interesul unei entitati intr-o economie straina. Investitiile straine directe presupun exercitarea unei influente semnificative a investitorului (persoana fizica sau juridica) asupra unei firme din alta tara. Fluxurile ISD au trei componente: participarea la capitalul social al unei firme, profiturile reinvestite si imprumuturile intra-companie.

"Investitiile straine directe se remarca prin complexitatea lor. Spre deosebire de comert, de investitiile de portofoliu sau de licente, investitiile straine directe implica si un angajament pe termen lung al potentialului uman, financiar si material al investitorului; ele antreneaza, deci, si fluxuri de tehnologie, cunostinte, forta de munca specializata, management, bunuri si servicii. Asadar, investitiile straine directe sunt ansamblul fluxurilor financiare, materiale, tehnologice si manageriale, pe care o persoana fizica rezidenta, pentru realizarea unei activitati productive de durata, prin detinerea controlului asupra acesteia."

Dupa cum am mai spus investitiile straine directe potenteaza investiile interne aducand contributii importante:

formarea capitalului;

transferul tehnologic, know-how (importul tehnologic conduce si la o activitate de cercetare interna pentru adaptarea ei la conditiile tarii gazda; chiar daca investitorii straini nu aduc intotdeauna cea mai avansata tehnologie, oricum aceasta este mai avansata decat cea existenta). "Din acest punct de vedere, investitiile straine directe pot avea urmatoarele contributii: se introduce o noua tehnologie pentru producerea si comercializarea unui bun/serviciu sau pentru reducerea pretului ununi bun/serviciu deja existent; fluxurile de tehnologie determina introducerea si dezvoltarea unor noi abilitati de a lucra cu noile tehnologii; introducerea noilor tehnologii mareste stocul de cunostinte stimuland inovatia interna."

Dezvoltarea capitalului uman. "Asupra fortei de munca, investitiile straine directe au un impact bivalemt. Pe de o parte, in cazul unor achizitii de companii autohtone, ca urmare a programelor de restructurare, se procedeaza la disponibilizari de personal, ceea ce contribuie, pe termen scurt, la cresterea somajului si intensificarea concurentei si pe piata muncii. Pe de alta parte, investitorii straini creeaza noi locuri de munca si platesc salarii mai mari decat companiile nationale, permitandu-si angajarea unor specialisti tineri, bine pregatiti, care contribuie la crsterea productivitatii muncii. Pe langa latura materiala, angajatii au acces la tehnologie avansata si cunostinte avansate. De asemena se introduc tehnici moderne de management, fie prin crearea unor societati mixte, fie prin migratia personalului calificat catre societatile autohtone."

Dupa cum am mai spus investitiile straine directe potenteaza investiile interne aducand contributii importante:

formarea capitalului;

transferul tehnologic, know-how (importul tehnologic conduce si la o activitate de cercetare interna pentru adaptarea ei la conditiile tarii gazda; chiar daca investitorii straini nu aduc intotdeauna cea mai avansata tehnologie, oricum aceasta este mai avansata decat cea existenta). "Din acest punct de vedere, investitiile straine directe pot avea urmatoarele contributii: se introduce o noua tehnologie pentru producerea si comercializarea unui bun/serviciu sau pentru reducerea pretului ununi bun/serviciu deja existent; fluxurile de tehnologie determina introducerea si dezvoltarea unor noi abilitati de a lucra cu noile tehnologii; introducerea noilor tehnologii mareste stocul de cunostinte stimuland inovatia interna."

Dezvoltarea capitalului uman. "Asupra fortei de munca, investitiile straine directe au un impact bivalemt. Pe de o parte, in cazul unor achizitii de companii autohtone, ca urmare a programelor de restructurare, se procedeaza la disponibilizari de personal, ceea ce contribuie, pe termen scurt, la cresterea somajului si intensificarea concurentei si pe piata muncii. Pe de alta parte, investitorii straini creeaza noi locuri de munca si platesc salarii mai mari decat companiile nationale, permitandu-si angajarea unor specialisti tineri, bine pregatiti, care contribuie la crsterea productivitatii muncii. Pe langa latura materiala, angajatii au acces la tehnologie avansata si cunostinte avansate. De asemena se introduc tehnici moderne de management, fie prin crearea unor societati mixte, fie prin migratia personalului calificat catre societatile autohtone."

Cursul de schimb si balanta de plati

Privatizare/ restructurare

Promovarea exporturilor, imbunatatirea structurii comertului exterior si accesarea unor noi piete de export

Mediul inconjurator constituie un sistem alcatuit din elemente ale cadrului natural si antropic, strans legate prin relatii multiple, care ii asigura calitatile si evolutia. Pe parcursul dezvoltarii pot interveni diversi factori care introduc in sistem elemente ce duc la modificari bruste, inregistrate mai intai la nivelul unor componente si apoi in intregimea acestuia, cu consecintele negative diverse, influentand direct sau indirect viata si activitatea omului. Asadar, actiunile care se petrec in mediul inconjurator duc la perturbari serioase in evolutia si desfasurarea componentelor abiotice, la dezechilibre ecologice, afectand viata si habitatul uman si alcatuind forme de manifestarea a degradarii acestuia.

Prin poluarea mediului se intelege modificarea compozitiei normale a mediului si/sau prezenta unor componenti straini care prin actiunea lor, prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actioneaza asupra omului, produc alterarea starii de sanatate sau creeaza disconfort. Ea reprezinta una din problemele fundamentle ale umanitatii si este consecinta ruperii echilibrului ecologic dintre om si natura.

Poluarea este impurificarea atmosferei cu particule de gaze sau vapori produse artificial sau a apelor naturale de suprafata sau subterane cu ape uzate menajere si industriale. Poluarea este rezultatul oricarei modificari a mediului ambiant, care determina un dezechilibru ecologic natural.

Orice adaos de substanta sau forme de energie (caldura, sunet) pe care

mediul nu le mai poate dispersa, descompune sau recicla, conduce la aparitia poluarii. Poluarea a constituit o problema pentru populatia oraselor inca din antichitate. In Evul Mediu conditiile neigienice favorizau aparitia epidemiilor, iar in secolul XIX depozitarea necorespunzatoare a deseurilor in zonele aglomerate ale marilor orase provocau poluarea aerului si a apei. Astazi datorita tehnologiilor avansate, poluarea este o problema universala.

Astfel poluarea este de mai multe tipuri :

-poluarea atmosferei ;

-poluarea solurilor ;

-poluarea apei.

Prevenirea poluarii si tehnicile de minimalizare a cantitatii de deseuri pot avea success in reducerea cantitatilor de substante polunte.Totusi pentru ca aceste tehnici sa fie folositoare si sa fie aplicate intr-un mod eficient ele trebuie sa fie irefutabile din punct de vedere economic, al mediului si al sanatatii publice.

Nici o activitate pentru prevenirea poluarii nu va fi implementata de catre industrie daca va costa scoaterea produsului din competitia cu produse similare sau daca activitatea are un efect minim asupra calitatii mediului inconjurator sau asupra sigurantei sanatatii publice.

Pentru a evalua in mod eficient cat de folositoare este propunerea unui design sau produs sau o schimbare a unei linii de productii trebuie stiut impactul acestor modificari asupra mediului inconjurator.

Asta inseamna ca cel care ia deciziile trebuie sa aiba niste cunostinte de baza asupra materialelor implicate si impactul lor asupra mediului si sanatatii publice.

El sau ea trebuie de asemenea sa inteleaga rolul acestor materiale in mediu, acesta dictand adesea riscurile pe termen lung si costurile asociate cu depozitarea unui anumit material. Depozitarea unei cantitati mai mari de deseu toxic nu va duce mereu la costuri de termen lung si mai mari pentru industrie pentru ca materialul poate fi degradat cu usurinta si poate avea o perioada scurta de viata in mediu.

De altfel, contaminantul, desi foarte toxic, poate fi in principiu imobil la locul de depozitare din mediu, minimalizand orice potential risc. In plus pentru a evalua avantajele economice ale unor procese tehnologice sau modificari ale unor procese chimice, oricine studiaza aceste schimbari ar trebui sa investigheze proprietatile produselor secundare existente si ale oricaror noi produse secundare anticipate datorita modificarilor si sa determine implicatiile lor ecologice.

Multe din aprecierile asupra impactelor de mediu vor trebui sa fie realizate de catre un inginer calificat sau de catre un om de stiinta, dar inginerul fabricii sau managerul trebuie sa cunoasca indeajuns proprietatile produsilor secundari si degradarea lor in ecosistem pentru a fi capabili sa-si faca o imagine corecta si pentru a lua o decizie buna in ceea ce priveste fabrica.

Aparuta pe agenda de lucru europeana la inceputul anilor 1970, preocuparea pentru mediu dobandeste un caracter distinct odata cu semnalarea, de catre Clubul de la Roma, a diminuarii resurselor naturale si a deteriorarii rapide a calitatii apei, aerului si solului. Au trecut doi ani pana la crearea politicii comunitare de mediu, in 1972 si de aici la dezvoltarea acesteia ca una dintre cele mai importante politici comunitare. Importanta sa nu este datorata anvergurii fondurilor alocate (care nu depasesc fondurile de care dispun politica regionala sau politica agricola) ci faptului ca politica de mediu a devenit politica orizontala a Uniunii Europene, aspectele de protectie a mediului fiind considerente obligatorii ale celorlalte politici comunitare. Prin adoptarea strategiei dezvoltarii durabile ca element principal al campului sau de actiune - adica prin preocuparea pentru natura ca mostenire si resursa a generatiilor viitoare politica de mediu este permanent conectata la tendintele globale de protectie a mediului, asa cum apar ele in urma evenimentelor internationale precum summit-urile de la Rio (1992) si Johanesburg (2002), a protocolului de la Kyoto, etc. In plus, aceasta conectare la si implicare in progresele internationale de mediu transforma Uniunea Europeana in promotor global al dezvoltarii durabile.Prin insusi caracterul ei, dezvoltarea durabila reprezinta nevoia de responsabilizare si educatie pentru protectia mediului, iar acest aspect este reflectat de evolutia politicii comunitare in ultimii ani, politica marcata de trecerea de la o abordare bazata pe constrangere si sanctiune, la una mai flexibila, bazata pe stimulente. Astfel, se actioneaza in directia unei abordari voluntare, in scopul de a promova aceasta responsabilizare fata de mediu si a de a incuraja utilizarea sistemelor de management al mediului.

Politica de mediu nu actioneaza independent, ci reflecta interesul societatii civile in aceasta directie, manifestat prin crearea a numeroase miscari si organizatii de mediu. Mai mult, in unele tari s-a ajuns la crearea si dezvoltarea unor partide politice "verzi", cu un real succes in arena politica. Nu trebuie insa uitate nici rezistenta - sau, mai bine spus retinerea si inertia care se manifesta, atunci cand obiectivele de mediu par a limita competitivitatea industriala si cresterea economica; insa acest aspect nu face decat sa sublinieze o data in plus nevoia unei abordari concertate la nivel european si necesitatea existentei unei politici de mediu active si integrate, capabila sa raspunda provocarilor care apar in plan economic .

Politica de mediu a Uniunii Europene a aparut ca domeniu separat al preocuparii comunitare in anul 1972, impulsionata de o conferinta a Organizatiei Natiunilor Unite asupra mediului inconjurator, care a avut loc la Stockholm, in acelasi an.

In 1973 a fost elaborat primul Program de Actiune pentru Mediu - PAM (1973-1977), sub forma unei combinatii de programe pe termen mediu si de gandire strategica, care accentua nevoia de protectie a apei si a aerului si care continea o abordare sectoriala a combaterii poluarii.

In 1978 a fost adoptat al doilea Program de Actiune pentru Mediu - PAM 2 (1978-1982), structurat pe aceleasi prioritati ca si PAM 1 si fiind, de fapt, o reinnoire a acestuia.

Anul 1981 a marcat crearea, in cadrul Comisiei Europene, a Directiei Generale pentru Politica de Mediu, unitate responsabila pentru pregatirea si asigurarea implementarii politicilor de mediu si totodata initiatoarea actelor legislative din domeniu. Astfel, politica de mediu devine din ce in ce mai complexa si mai strans corelata cu alte politici comunitare.

In 1982 a fost adoptat al treilea PAM (1982 -1986), care reflecta influenta dezvoltarii pietei interne in echilibrarea obiectivelor sale cu cele ale pietei. In plus, acest program de actiune marcheaza trecerea de la o abordare calitativa a standardelor de mediu, la una axata pe emisiile poluante.

Anul 1986 se individualizeaza prin adoptarea Actului Unic European (ratificat in 1997), document prin care protectia mediului dobandeste o baza legala in cadrul Tratatului Comunitatii Europene (Tratatul de la Roma, 1957).

In 1987 a fost adoptat PAM 4 (1987-1992), caracterizat prin aceeasi tendinta de coordonare cu evolutia si obiectivele pietei unice ca si programul precedent. Un element de noutate al PAM 4 il constituie pregatirea terenului pentru strategia cadru de dezvoltare durabila, adica promovarea conceptului de conservare mediului si a resurselor sale in vederea transmiterii aceleiasi mosteniri naturale si generatiilor viitoare.

Programul guvernamental respecta principalele obiective si prioritati din Programul national de actiune pentru protectia mediului, asigurand:

• protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia pe baze stiintifice, acordandu-se atentie sporita speciilor de flora si fauna amenintate cu disparitia, precum si celor cu valoare economica ridicata. Se va urmari ca reconstructia ecologica a unor sisteme deteriorate sa contribuie la asigurarea unei stari favorabile de conservare a speciilor cu vulnerabilitate ridicata;
• dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel european si international; realizarea programului national de masuri tehnice de evaluare si finantare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, in concordanta cu prevederile Conventiei Cadru pentru Schimbari Climatice (1992) si ale Protocolului de la Kyoto (1997);
• apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor, precum si sporirea capacitatii de prevenire, control si interventie, prin realizarea unui sistem perfectionat de monitorizare integrata a factorilor de mediu, realizarea unui sistem informational eficient, care sa poata raspunde in timp real unor situatii de urgenta. In acelasi timp, un accent special se va pune pe dezvoltarea unor sisteme de automonitorizare la agentii economici a caror activitate creeaza un impact deosebit asupra mediului si care prezinta un grad sporit de risc la poluari accidentale;
• protectia ecosistemului complex Dunare - Delta - Marea Neagra, incluzand masuri de reconstructie ecologica in zona Deltei Dunarii pe baza promovarii unor principii moderne de management durabil, inclusiv prin controlul riguros al surselor de poluare;
• ecologizarea agriculturii, folosirea rationala a potentialului agricol, dezvoltarea rurala durabila, in vederea ameliorarii conditiilor de viata si de mediu in tara noastra;
• aplicarea ferma a legislatiei de mediu si adoptarea sistemului de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene;
• descentralizarea sistemului institutional, introducerea si utilizarea instrumentelor economice pentru protectia mediului.

Alinierea politicii si practicii de mediu la directivele Uniunii Europene, in concordanta cu 'Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu', se va desfasura prin:

• evaluarea Capitalului Natural al Romaniei in acord cu diversitatea si vulnerabilitatea actuala a acestuia, dezvoltarea Retelei Nationale de Arii Protejate;
• initierea masurilor de refacere a Capitalului Natural in zonele deteriorate;
• dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa in acord cu prevederile Conferintei de la Dublin (1992) si ale Summit-ului de la Rio de Janeiro (1992);
• realizarea programului national de amenajare si utilizare durabila a solurilor si de combatere a eroziunii solurilor;
• realizarea programului national de gestiune a deseurilor urbane si industriale, de reciclare si refolosire a produselor si materialelor;
• construirea instrumentelor financiare necesare referitoare la mediu, pentru preluarea acquis-ului comunitar, in special in ceea ce priveste domeniul exploatarii apei, protectiei mediului in industrie, agricultura, protectia solului si a terenurilor degradate, protectia organica si certificarea produselor organice;
• consolidarea capacitatilor institutionale si formarea competentelor necesare realizarii unui parteneriat intre institutiile de mediu din Romania si cele ale Uniunii Europene, asigurandu-se astfel suportul administrativ necesar valorificarii oportunitatilor si avantajelor majore care se ofera de Uniunea Europeana prin strategiile si instrumentele destinate sprijinirii tarii noastre in procesul de pregatire pentru aderare. In acelasi timp, se va asigura descentralizarea sistemului institutional prin aplicarea consecventa a principiului autonomiei administrative si a principiului 'poluatorul plateste'. In acest context, se vor stabili competente de protectie a mediului la nivelul comunitatilor locale reprezentate de autoritatile locale si se vor incuraja politicile preventive de protectie a mediului la nivelul agentilor economici, cu efecte in reducerea cheltuielilor bugetare;
• constituirea Fondului pentru mediu ca principal instrument in sprijinul realizarii obiectivelor prioritare din Planul national de aderare la Uniunea Europeana;
• formarea cadrului juridic si institutional pentru facilitarea si stimularea dialogului intre autoritati si societatea civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea socio-economica a tarii;
• conservarea si dezvoltarea capitalului uman din domeniul mediului prin imbunatatirea sistemului educational formativ si informativ, promovarea cercetarii stiintifice si promovarea unor lucrari specifice. Crearea de noi locuri de munca in domeniul mediului si reducerea somajului prin reconversia fortei de munca;
• un obiectiv important in vederea asigurarii unui mediu curat si sanatos, in care siguranta fiecarui cetatean trebuie sa fie o certitudine, il constituie realizarea unui cadru legislativ si institutional modern in domeniul controlului activitatilor nucleare si al realizarii unui sistem sigur de gestiune a deseurilor radioactive si de securitate a instalatiilor nucleare dezafectate. Si in aceasta directie, un rol esential va reveni cooperarii internationale cu organismele similare de control nuclear din alte tari si dezvoltarii bazei de acorduri bilaterale, multilaterale si a conventiilor internationale.

Gospodarirea rationala a apelor

Actiunile prevazute pentru acest domeniu vor avea ca efecte asigurarea unor resurse de apa de buna calitate pentru populatie si a necesarului pentru activitatea economica, cu deosebire pentru industrie, agricultura, modernizarea sistemului de alarmare si avertizare a populatiei pentru situatii de risc, declansarea unui proces investitional pentru executarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase. Principalele masuri ale programului de guvernare vizeaza:

• gospodarirea rationala, cantitativa si calitativa a apelor de suprafata si subterane, in vederea asigurarii surselor de apa pentru diverse folosinte prin lucrari hidrotehnice cu impact negativ minim asupra mediului;
• ameliorarea calitatii apelor raurilor prin punerea in functiune a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti in Bucuresti (Glina), Braila, Galati, Tulcea; realizarea de lucrari de canalizare si statii de epurare a apelor uzate in localitati urbane si rurale, potrivit programului de actiuni pe perioada 2001 - 2004;
• realizarea lucrarilor de alimentare cu apa a localitatilor urbane si rurale, inclusiv prin reabilitarea statiilor de tratare a apei pentru orasele Bucuresti, Timisoara, Iasi, Constanta, Ploiesti, Brasov, Cluj, Oradea, Baia Mare si Bacau;
• continuarea lucrarilor de regularizare, acumulare si amenajare a bazinelor hidrografice (realizarea sistemelor complexe de alimentare cu apa Zetea - Dumbraveni - Medias - Copsa Mica, Valea Prahovei - Azuga - Busteni - Sinaia - Comarnic - Breaza, ecologizarea si regularizarea raului Sasar in Baia Mare);
• reabilitarea si protejarea litoralului romanesc al Marii Negre si a zonei maritime aferente tarii noastre, avand in vedere prioritatile Planului strategic national pentru reabilitarea si protejarea Marii Negre;
• refacerea si conservarea litoralului si a lacurilor cu calitati terapeutice (Techirghiol - Amara s. a.), protejarea litoralului romanesc al Marii Negre impotriva eroziunii;
• apararea impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase prin lucrari de regularizare a cursurilor de apa (inclusiv reabilitarea digurilor de la Dunare), prin modernizarea sistemului informational pentru avertizarea si alarmarea populatiei;
• armonizarea legislatiei in domeniul apelor cu prevederile noii directive a Parlamentului European si Consiliului Europei privind cadrul de actiune comunitar in domeniul politicilor de ape.

STUDIU DE CAZ

ROSIA MONTANA

CUPRINS

• Istorie
• Populatia
• Turism

Prezentare

Obiective

Monumente naturale

Lacuri

Legende

• Proiectul minier

Impactul asupra mediului

Impactul asupra economiei locale

Impactul asupra sitului arheologic

Reactia publica

Rosia Montana (germana Goldbach, maghiara Verespatak, latina Alburnus Maior) este o localitate miniera din Muntii Apuseni, judetul Alba, Transilvania, Romania. Este situata in Valea Rosiei, strabatuta de raul Rosia.

Raul Rosia este bogat in minerale, in special fier care ii da o culoare rosiatica, de unde si denumirea comunei in romana si maghiara. Culoarea rosiatica a apei se datoreaza mineritului excesiv ce dureaza de peste 2000 de ani ce a dus la distrugerea panzei freatice; continutul apei depaseste de 110 ori limita legala la zinc, de 64 de ori la fier si de 4 ori la arsenic, ceea ce o face nepotabila.

Istorie

Localitatea are o existenta milenara, fiind cunoscuta inca dinaintea cuceririi Daciei, amintita de Herodot, Pliniu, Titus Liviu si este una din cele mai vechi localitati cu traditie in exploatarea metalelor pretioase din Europa.

A fost infiintata de catre romani in timpul domniei lui Traian ca oras minier cu colonisti din Iliria.

Era cunoscuta sub numele de Alburnus Maior. Primul document in care s-a specificat acest nume este o tabla din ceara ce dateaza din 6 februarie 131.

In ruinele fostului oras, arheologii au descoperit locuinte, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscriptii in limba greaca si latina si 25 de table de ceara. Multe din descoperirile arheologice pot fi vazute in Muzeul Mineritului din Rosia Montana. Din istoria mineritului se mai poate aminti ca pe valea Rosiei erau steampuri care functionau asemanator morilor de apa, fiind folosite pentru macinarea minereului, in perioada anului cand pe valea Rosiei era debitul apei insuficient pentru steampuri, se deschidea stavilarul unui lac (tau) artificial.

Rosia Montana a cunoscut si trait toate evenimentele istoriei romanilor: In anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de catre revolutionarii lui Closca, nascut in satul Carpinis ce apartine de Rosia, iar in timpul revolutiei din 1848 Avram Iancu a avut aici pe Simion Balint, unul din cei mai devotati revolutionari.

3. Turism

Rosia Montana este situata in centrul Muntilor Apuseni, la poalele Muntilor Metaliferi la 80 km de orasul Alba Iulia, 15 km de Campeni si 11 km de Abrud. Aflandu-se aproape de nodul rutier dintre DN 74 si DN 75 accesul se face cu usurinta din toate partile:

Din Alba Iulia pe DN 74 pe ruta Alba Iulia - Zlatna - Abrud - Rosia Montana.

Din Cluj-Napoca pe DN 75 pe ruta Cluj-Napoca - Turda - Baia de Aries - Campeni - Rosia Montana.

Din Oradea pe DN 76 si DN 75 pe ruta Oradea - Beius - Stei - Nucet - Campeni - Rosia Montana.

Prezentare

Rosia Montana este o localitate raspandita pe versantii vaii Rosiei, nume capatat datorita culorii rosiatice a apei din cauza continutului ridicat in oxizi de fier. Situata la o altitudine de aproximativ 800 m, in valea Rosiei se imbina culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase inalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatarii indelungate.

Muntii sunt acoperiti de paduri, pasuni sau fanete dand aspectul specific Muntilor Apuseni. O caracteristica unica a peisajului este prezenta nenumaratelor lacuri artificiale numite 'tauri'. Aceste lacuri au fost creeate initial pentru a folosi activitatii miniere iar astazi folosesc in scopuri de agrement. Exista in aceasta localitate peste 105 tauri, lacuri sau stavilare (Tarina, Taul cel Mare, Anghel, Brazi, Corna etc.) rezultat al activitatii miniere.

In apropierea Rosiei Montane se afla doua formatiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului si Piatra Despicata. Piatra Corbului este situata pe Dealul Carnic la o altitudine de aproximativ 950 m iar Piatra Despicata se afla intre Dealul Carnic si Dealul Cetatii.

Obiective

Dealul Cetatii este probabil cea mai importanta marturie istorica, aici putand inca fi observate galeriile si puturile din fostele mine romane. Se afla la aproxiamtiv o jumatate de ora de mers din centrul comunei. Aici s-au gasit 25 de table cerate care atesta existenta milenara a oamenilor in aceste locuri. Cea mai importanta este placa nr. XVIII, singura pe care este trecuta data 6 ianuarie 131 d.C. si denumirea de Alburnus Maior. A fost descoperita in anul 1854 si in prezent se afla expusa in Muzeul Mineritului din incinta fostei exploatari miniere. Este si locul amplasarii cetatii Alburnus Maior.

Cetatea Alburnus Maior se afla pe Dealul Cetatii in apropierea fostelor exploatari romane si a reprezentat punctul de aparare al localitatii si ale exploatarilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuinte, morminte, unelte pentru minerit, multe inscriptii in limba greaca si latina si 25 de table de ceara. Majoritatea din descoperirilor arheologice pot fi vazute in Muzeul Mineritului.

Muzeul Mineritului se afla in apropierea fostei exploatari miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi vazute monumente istorice si unelte pentru minerit, gasite de arheologi in ruinele fostului oras, si constructiile folosite pentru separarea aurului de piatra, numite "steampuri". Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite "tauri".

Casele vechi din sec.XVIII-XIX (monumente de arhitectura populara).

Monumentul Eroilor Romani din Primul Razboi Mondial. Obeliscul este amplasat in centrul localitatii si a fost ridicat in anul 1925, in memoria eroilor romani cazuti in Primul Razboi Mondial. Monumentul, cu o inaltime de 4 m, este alcatuit dintr-un postament din beton, pe care se inalta soclul si obeliscul in forma de piramida, care are in terminatie 3 cruci. Imprejmuirea este asigurata de un gard din plasa de sarma. Pe fatada monumentului se afla un inscris comemorativ: "1914-1918/ Inchinare lui Dumnezeu/ Cinstire eroilor neamului".

Monumente naturale

Pe raza comunei Rosia Montana se afla doua situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului si Piatra Despicata.

Piatra Corbului se afla in sudul comunei la aproximativ o ora de mers, pe versantul sudic al Dealului Carnic. Rezervatia geologica ocupa o suprafata de 5 ha, la altitudini cuprinse intre 950 i 1100 m si detine acest statut din anul 1969.Formatiunile ocrotite sunt iviri masive de andezite, ce au luat forma unei cetati in ruine sau a capului unui corb, de unde si denumirea. Stancile sunt supuse unui proces intens de modelare si dezagregare. Crestele stancilor sunt presarate cu ace si turnuri ascutite si surplombe imense ce indica locurile de unde pe parcursul timpului s-au desprins blocuri imense de roca. Numeroasele excavatii din stanca indica locurile vechilor galerii romane, astazi distruse.

In apropierea Pietrei Corbului, intre Dealul Carnic si Dealul Cetatii se afla alta formatiune geologica protejata, numita Piatra Despicata. Este formata dintr-o stanca imensa, separata de sol si formata dintr-un tip de roca nemaiintalnit prin acele locuri. Provenienta stancii este necunoscuta. Legenda spune ca ar fi fost scapata acolo de un urias ce o transporta pe brate peste Muntii Apuseni cu mii de ani in urma.Accesul se poate face din centrul comunei, pe un fost drum industrial.

Lacuri

Pentru separarea aurului de restul minereului s-au construit mori de apa numite "steampuri". Debitul paraielor ce treceau pe langa exploatarile miniere era prea scazut, incat pentru punerea in functiune a steampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite "lacuri pentru steampuri" sau "tauri". Majoritatea lor mai exista si astazi si nemaifiind utile scopului lor initial au fost amenajate pentru piscicultura, agrement si pescuit sportiv.

Taul Mare este situat aproape de izvoarele vaii Rosia, la o altitudine de 930 m. A fost construit in anul 1908 si a primit numele de Taul Mare datorita intinderii lui pe o suprafata mai mare decat celelalte lacuri.

Taul Cornei este situat la obarsia vaii Corna, afluent direct al raului Abrud, la mica distanta de satul Corna, la altitudinea de 930 m. Taul Cornei este unul din cele mai frumoase si mai vizitate tauri din zona.

Taul Brazi este situat pe un afluent al vaii Rosia, la mica distanta de Taul Cornei la aceeasi altitudine de 930 m. Se spune ca lacul ar fi fost construit din ordinul Mariei Tereza. Lacul este inconjurat de o poiana cu vedere spre dealurile din imprejurimi si de o padurice de brazi, de unde si denumirea.

Taul Tarinii este cel mai inalt lac din bazinul Rosiei situat la o altitudine de aproape 1000 m in apropiere de Taul Mare. Lacul este inconjurat de o tarini, de unde si denumirea, si de cateva case imprastiate prin apropiere. Datorita pozitiei intr-un loc deschis, de pe malurile lacului se deschide o panorama spre Varful Vulcan (1263 m) declarat monument al naturii datorita formatiunilor sale carstice.

Alte lacuri din bazinul Rosiei sunt: Taul Anghel, situat in imediata apropiere de Taul Brazi la nici 100 m distanta; Taul Muntari, cel mai vechi si mai mic din zona; Taul Gaurari, aflat pe Valea Selistei un, afluent direct al Abrudului si Taul Cartus aflat putin mai jos de Taul Brazi intr-o albie ingusta.

Legende

Rosia Montana este un loc al povestilor. Printre localnici circula fel de fel de povesti despre morojnete si valve. Morojnetele se cred a fi niste fiinte ce dupa miezul noptii se dau de trei ori peste cap si se transforma intr-un animal asemanator cu veverita si care fura laptele de la vaci. Valvele se cred a fii niste stafii care pot lua diferite forme si traiesc in fostele mine si se arata din cand in cand localnicilor.

Legenda Intemeierii Rosiei spune ca aurul a fost descoperit prima data in zona de catre o femeie pe nume Cotroanta care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a gasit un bulgare care stralucea la soare si si-a dat seama ca e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Taului Mare a primit numele Cotroanta.

4.Proiectul minier

Locul a devenit celebru dupa ce o firma Canadiana, Gabriel Resources, a dorit sa extraga aur din mina folosind tehnica separarii aurului prin cianura, proces ce presupune distrugerea a unei suprafete totale de 16 km care include cinci munti, patru biserici si cimitire, ruinele cetatii romane Alburnus Maior, precum si poluarea zonei la un nivel ce ar dura sute de ani (in comparatie cu durata maxima de productie a minei ce se estimeaza la 15 ani). In total, compania va folosi o suprafata de of 42.82 km si estimeaza ca va extrage 300 de tone de aur si 1600 de tone de argint. Compania nu a primit inca autorizatiile necesare inceperii proiectului.

4.1 Impactul asupra mediului

Proiectul consta in construirea celei mai mari mine aurifere deschise din Europa iar pentru ca proiectul sa fie rentabil din punct de vedere economic, Valea Rosia va trebui impartita in patru mine deschise, in timp ce alta vale, Corna, va trebui sa fie transformata intr-un iaz de depozitare a ceanurii cu o suprafata de 6 km, cu un dig inalt de 180 m. In total, proiectul se estimeaza ca va genera 196 de milioane de tone de cianura.

A existat deja un dezastru ecologic creat de o companie miniera ce folose te cianura in Romania, in Baia Mare, unde o scapare de ceanura din anul 2000 a poluat apele raului Tisa si a Dunarii care au dus la moartea a 1200 tone de peste si contaminarea resurselor de apa a 2 milioane de oameni. Din anul 1990 au existat peste 30 de astfel de incidente in toata lumea, fiecare avand urmari grave asupra mediului.

Un raport lansat de Academia Romana declara ca metoda folosita pentru separarea aurului de cianura este impotriva reglementarilor de mediu ale UE deoarece orice folosire a cianurii la scara larga in minerit este interzisa.

Impactul asupra economiei locale

Gabriel Resources a cumparat deja aproximativ jumatate din comuna de la proprietarii locali. Inaintea inceperii constructiei, compania va trebui sa cumpere toate proprietatile. Legea Romaniei interzice exproprierea.

Proiectul va avea un personal de aproximativ 250 de oameni (inclusiv personal strain) pe o perioada de aproximativ 15 ani, dupa estimarile International Finance Corporation. Dupa estimarile Gabriel Ressources, proiectul va crea peste 1.200 de locuri de munca pe timpul fazei de constructie a minei si 600 de locuri de munca permanente dupa ce proiectul ca deveni operational. Studiul companiei mai estimeaza ca 2 miliarde USD vor intra in trezoreria statului roman (reprezentand aproximativ 4% din profitul companiei). Deoarece Rosia Montana este considerata zona defavorizata, compania va fi taxata sub ratele normale romanesti de impozitare.

In contradictie, Academia Romana sustine ca mine va distruge zona considerabil, ceea ce va determina alte companii sa nu investeasca in zona si va anula valoarea turistica a zonei.

Impactul asupra sitului arheologic

Ruinele cetatii romane, Alburnus Maior, vor fi si ele distruse pentru completarea proiectului. Ruinele Alburnus Maior sunt ale unui oras roman minier si include de la galerii si unelte miniere la ruine ale unor locuinte, temple, morminte etc. fiind descris de UNESCO ca "un patrimoniu national unic in lume".

Compania a investit timp de trei ani intr-o exploatare arheologica, dar este cert ca nu este timp pentru exploatarea completa pana la demolare.

4.4 Reactia publica

Academia Romana, Biserica Ortodoxa, Biserica Catolica si Biserica Unitara si-au exprimat opozitia fata de proiectul minier. La fel de opun si multe companii non-guvernamentale din intreaga lume ca Greenpeace si organizatii politice ca Federatia Europeana a Partidelor Verzi. International Finance Corporation, parte a Bancii Mondiale, si-a exprimat rezerva in ceea ce priveste proiectul.

In anul 2005 guvernul canadian a anuntat ca sustine proiectul Gabriel Ressources in timp ce ministrul mediului din Ungaria, Mikls Persnyi, a anuntat ca guvernul ungar se opune proiectului. In Ungaria populatia se opune proiectului deoarece deversarea de ceanura in raul Tisa in timpul accidentului din anul 2000 a creat cele mai mari daune in zonele din apropierea Tisei din Ungaria. Populatia este ingrijorata si de distrugerea monumentelor si bisericilor, parte a istoriei si culturii Ungariei.

In anul 2005, Gabriel Ressources a inceput o noua campanie media pentru proiect. Publicatii ca Academia Catavencu si editia in limba romana a National Geographic a refuzat sa mai publice reclame ale Gabriel Ressources in urma protestelor organizatiilor ecologice. Aceste organizatii s-au plans si Consiliului National al Audiovizualului spunand ca aceste reclame sunt menite sa induca publicul in eroare, dar Consiliul a respins aceste plangeri.

Desi investitia care urmeaza sa fie realizata la Rosia Montana a fost proiectata sa functioneze 17 ani, exploatarea zacamantului aurifer ar putea dura chiar si 50 de ani, intrucat exista posibilitatea extinderii minei, cercetarile nefiind inca finalizate. Pe perioada functionarii investitiei, a spus el, vor fi create noi locuri de munca, atat in minerit, cat si in activitati colaterale, cum ar fi serviciile, stiut fiind faptul ca la un post de miner se pot crea cel putin cinci locuri de munca in sectoare adiacente. Astfel, mai mult de jumatate din suma investita, adica aproximativ 1,5 miliarde de dolari, ar putea reveni statului, din taxe si impozite de tot felul, daca autoritatile vor sti sa valorifice banii proveniti din activitatile economice, a spus Hutuleac. Mai mult, el crede ca in cazul in care va fi demarata si investitia de la Rosia Poieni, Muntii Apuseni vor deveni 'un nou El Dorado', iar Romania nu va mai fi considerata 'saraca tara bogata', fiind creata bunastarea oamenilor si, implicit, dezvoltarea durabila despre care se vorbeste. La randul ei, bunastarea duce la consum, a spus Hutuleac, oferind ca exemplu Statele Unite, unde 65% din Produsul Intern Brut al tarii provine din servicii. In incheiere, Viorel Hutuleac a sublinat necesitatea realizarii investitiilor straine in mineritul din Apuseni, in general, si la Rosia Montana, in special, care vor duce la imbunatatirea semnificativa a vietii locuitorilor din zona.

Ce inseamna proiectul Gabriel Resources?

Proiectul de exploatare miniera intensiva cu cianuri de la Rosia Montana pune in pericol VIATA in Tara Motilor, deschizand calea producerii celui mai mare dezastru ecologic din Europa de est. SE VOR DISTRUGE: 5 munti, un patrimoniu national unic in lume,10 biserici, 12 cimitire, 958 de gospodarii. Oamenii care nu vor sa se mute sunt amenintati cu exproprierea

Ruinele cetatii romane, Alburnus Maior, vor fi si ele distruse pentru completarea proiectului. Ruinele Alburnus Maior sunt ale unui oras roman minier si include de la galerii si unelte miniere la ruine ale unor locuinte, temple, morminte etc. fiind descris de UNESCO ca "un patrimoniu national unic in lume".

Compania a investit timp de trei ani intr-o exploatare arheologica, dar este cert ca nu este timp pentru exploatarea completa pana la demolare.

Pe data de 24 august 2006, Alburnus Maior a facut publica o analiza experta independenta a Raportului EIM Rosia Montana. Aceasta a fost si depusa in aceeasi zi la Ministerul Mediului ca reprezentand contestatia oficiala a Alburnus Maior. Evaluarea contine sase studii principale. Autorii acesor studii au efectuat vizite in teren la Rosia Montana incepand din mai 2006, desi o buna parte dintre acestia au vizitat constant Rosia Montana inca din 2003. Multe dintre contributiile expertilor au fost facute pro-bono, iar o parte dintre ele au fost sprijinite financiar prin granturi acordate de catre Staples Trust/ UK si Fundatia pentru o Societate Deschisa (www.fsd.ro).

Recent, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor din Ungaria a facut publica analiza Raportului EIM pentru Rosia Montana pe care a realizat-o si a transmis-o partii romane.

Acesta a solicitat autoritatilor romane sa nu emita acordul de mediu pentru proiectul minei de aur si argint propuse la Rosia Montana date fiind deficientele majore si concuziile de baza false prezente in Raportul EIM.

Reprezentantii companiei vor investi circa 800 milioane dolari pentru lucrarile de constructie ale exploatarii aurifere de la Rosia Montana si se asteapta ca profitul net total sa atinga circa 1,2 miliarde dolari. Initial, planul de investitii in proiect viza investitii totale de 600 milioane dolari, din care 437 de milioane dolari in faza de constructie si 123 milioane dolari in faza operationala. Investitiile de mediu se vor situa in jurul cifrei de 250 milioane dolari. Profitul va fi mai mare decat cel calculat initial in 2003, de circa 869 milioane dolari, in urma cresterii pretului aurului la peste 500 dolari uncia, fata de 315 dolari in estimarile initiale. 'Daca am calcula la valoarea actuala a aurului, am ajunge la o rata mai mare a profitului pe uncia de aur, care ar urma sa se situeze la circa 150 de dolari pe uncie', a precizat Young. La sfarsitul anului 2005, investitiile la Rosia Montana vor depasi 150 milioane dolari, in conditiile in care faza de constructie a exploatarii miniere va debuta in 2007. 'RMGC va prezenta raport

Romania va beneficia, incepand cu anul 2006, de cel mai mare proiect de investitii in domeniul protectiei mediului, a afirmat vineri ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, Sulfina Barbu.

Acest proiect de investitii major este rezultatul imputernicirii primite de Ministerul Finantelor pentru identificarea si atragerea de resurse financiare in valoare de 1,441 miliarde euro, esalonate pe perioada 2006-2009 (cu care vor fi finantate alte zece proiecte prioritare de mediu si gospodarire a apelor), iar BIRD va acorda un credit de 191 milioane euro, pentru finantarea unor proiecte prioritare de gospodarire a apelor.

Proiectele ce urmeaza a fi finantate dintr-un imprumut de la BIRD (191milioane euro) vor fi destinate implementarii a trei proiecte. Astfel, pentru servicii municipale va fi un proiect care presupune realizarea de investitii in infrastructura de apa si apa uzata pentru municipalitatile Arad si Bucuresti, la o valoare de 130 milioane euro (pentru Bucuresti - 70 milioane euro si Arad - 60 milioane euro). Un alt proiect presupune finantarea pregatirii de proiecte si intarirea capacitatii institutionale la nivel regional pentru gestionarea si absorbtia instrumentelor structurale - 11 milioane euro.

Cel de-al treilea proiect are in vedere sprijinul pentru MMGA in vederea alinierii la prevederile Directivelor privind continutul de nutrienti in apele subterane si de suprafata - 50 milioane euro - prima faza de extindere a proiectului pilot.

Prima componenta a creditului, respectiv cele 1,441 miliarde euro se va imparti in zece subproiecte. Inchiderea si ecologizarea zonelor afectate de activitatea miniera (iazuri de decantare si halde), vor beneficia de 400 milioane euro, proiectul fiind dezvoltat in comun cu Ministerul Economiei si Comertului. Suma de 63 milioane euro va fi alocata Programului pilot privind reabilitarea zonelor intens poluate Zlatna si Copsa Mica, iar modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in bazinul Cris, in judetul Vaslui si in municipiul Ploiesti va beneficia de 162 milioane euro.

Pentru realizarea sistemului integrat de management al deseurilor in Timis, Iasi si Satu Mare vor fi alocati 83 milioane euro, iar sistemului informatic integrat de mediu cu 29 milioane euro.

Celelalte cinci proiecte deriva din Strategia nationala de aparare impotriva inundatiilor, aprobata in decembrie 2005 si au ca scop marirea gradului de siguranta a barajelor - 220 milioane euro, finalizarea lucrarilor de asigurare a surselor de apa si de aparare impotriva inundatiilor - 250 milioane euro, lucrari noi de aparare impotriva inundatiilor - 165 milioane euro. Zona costiera va beneficia de lucrari de reabilitare in valoare de 41 milioane euro, iar pentru dezvoltarea durabila a rezervatiei biosferei Delta Dunarii vor fi alocati 28 milioane euro.

In sedinta de Guvern, a fost aprobata imputernicirea Ministerului Finantelor pentru a contracta aceste doua credite pentru programe de mediu. Studiile de fezabilitate pentru cele 13 proiecte sunt incheiate si trebuie sa demonstram ca suntem capabili nu numai sa transpunem legislatia ci si sa punem proiectele in paractica, a precizat ministru Sulfina Barbu.

Pozitia Grupului Ad- hoc de experti romano-ungari

privind raportul de analiza a Grupului Independent de Experti Internationali

(GIEI) referitor la Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

(EIA) pentru proiectul Rosia Montana.

In baza intelegerii dintre ministrii mediului din Romania si Republica Ungara, Grupul Ad-hoc de experti al Comisiei Mixte romano-ungare pentru protectia mediului a trecut in revista raportul Grupului Independent de Experti Internationali referitor la Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Rosia Montana.

Mandatul GIEI a fost analizarea capitolelor din Raportul la EIA legate de procesarea si transportul cianurii, constructia si managementul iazului de decantare, managementul apei, managementul de mediu, audit si transparenta, inchiderea minei.

Grupul Ad-hoc de experti isi exprima in cele ce urmeaza pozitia pe care o face publica impreuna cu Raportul GIEI:

Grupul Ad-hoc de experti:

. declara ca Raportul GIEI este un document de lucru care nu constituie punctul de vedere al celor doua ministere

. atrage atentia asupra acelor parti ale Raportului GIEI care pun in evidenta lipsurile si neclaritatile din Raportul la EIA

. constata, in baza Raportului GIEI, ca o parte din lipsurile si neclaritatile constatate au ramas inca deschise si necesita analize in continuare.

. constata ca in baza Raportului GIEI nu pot fi trase concluzii generale cu privire la intregul Raport EIA deoarece Raportul GIEI, in conformitate cu mandatul membrilor GIEI, analizeaza si exprima opinii numai asupra anumitor parti din Raportul EIA

FORMULAR PENTRU CONSEMNAREA OBSERVATIILOR PUBLICULUI

PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU PROIECTUL ROSIA MONTANA, ADRESATE IN TIMPUL DESFASURARII DEZBATERILOR PUBLICE CARE AU AVUT LOC IN PERIOADA 24.07.2006 - 25.08.2006

1 CRAIOVEANU Dan,

CLUJ NAPOCA

str. Jean Jaures nr.12B, ap.2,

Cluj Napoca

Tel: 0722.365.181

Face urmatoarele observatii si comentarii:

1. Inscrierea pentru luarile de cuvant nu a fost facuta de reprezentantii Ministerului, ci de o organizatie neguvernamentala.

2. Doreste o lista cu numele persoanelor care vor raspunde in cazul in care iazul de decantare se va rupe si

Abrudul va fi sters de pe fata pamantului. Vrea sa stie cine va fi raspunzator personal cand vor muri oameni pe Valea

Cornei si in Abrud si cand se va produce dezastrul ecologic? Nu doreste numele unei organziatii "cu sediul in Barbados",

ci oamenii care vor intra in puscarie atunci cand se va intampla un dezastru ecologic.

3. Mentioneaza ca foarte multe capitole ale EIA nu sunt semnate de o persoana anume si doreste sa stie,

nominal, cine sunt cei care semneaza.

2 BENCZE Laszlo,

BISTRITA NASAUD

Str. Panait Cerna nr. 1, bl. A2,

ap. 3, Bistrita Nasaud, jud.

Bistrita

Face referire la faptul ca sunt oameni in Rosia Montana care nu vor sa-si vanda proprietatile, proprietate garantata

de stat, bisericile nu vor sa-si vanda proprietatile, unii oameni declara ca vor merge pana la tribunale

internationale iar statul roman incepe sa piarda tot mai multe procese.

1. Ce va face Gold Corporation in momentul in care trebuie sa se apuce de proiect si or sa fie mai multe

procese pe rol si mai multe procese internationale si nu poate sa lucreze?

2. Cine plateste in momentul acela, dupa 7 ani de promisiuni?

3 DANDEA Eugen,

ROSIA MONTANA

Satu Corna nr. 709, Rosia

Montana, jud. Alba

Tel: 0729.399.106

Sustine proiectul Nu are intrebari

4. DAVID Eugen

Str. Tarina nr.12

Rosia Rosia 1.

Alburnus Maior declara aceasta adunare ilegala si se va adresa MMGA si instantei.

2. Protesteaza pentru ca i s-a dat dreptul sa vorbeasca numai 5 minute: sa i se raspunda de ce, pentru ca o

consultare publica poate tine si 5 zile.

3. Vrea sa stie ce model de proiect se practica aici?

7 OPRISA Stefan

ROSIA MONTANA -

vicepresedinte al

ONG Pro Dreptatea

Rosia Montan.

Centru, nr.207, Rosia Montana

Tel: 0729.399.108

Face urmatoarele observatii si comentarii:

1. Acuza Alburnus Maior si Greenpece de diverse interese si le cere sa vina cu o alternativa la acest proiect.

2. Considera ca oprirea proiectului ar crea dezavantaje:

- mediul va ramane poluat in urma operatiunilor facute de pana acum, fara a investi cineva vreun ban pentru

refacerea lui;

- rata a somajului printre cele mai ridicate;

- zona ar fi nepopulata;

- ar fi o inca o dovada ca la nivel central guvernatilor nu le pasa de soarta rosienilor care au trait dintotdeauna din

minerit.

8 HUTULEAG Viorel,

ROSIA MONTANA

Rosia Montana nr. 95A,

presedintele al Confedereatiei

Meridian Alba Iulia

Tel: 0744.542.575

Sustine proiectul Nu are intrebari

9 BINDEA Andra,

BAIA MARE

Str. Alex. Odobescu nr.3, Baia

Mare

Tel: 0743.675.438

Face urmatoarele observatii si comentarii:

1. Este deranjata de stramutarea celor 9 cimitire. Nu i se pare normal ca cimitirele si bisericile sa se stramute.

2. Mentioneaza modelul de exploatare Tanzanian unde au murit 52 de mineri si unde a lucrat dl Hill si intreaba daca

in Romania va fi folosit modelul Tanzanian?

3. Face precizarea ca cianura nu este solutia, cianura ucide.

10 GHEORGHITA Camelia,

CLUJ NAPOCA

Str. Prof. Ciortea nr.1, ap.22,

Cluj Napoca

Tel: 0740.824.132

1. Doreste sa stie cum se vor vizita pe viitor faimoasele galerii romane, unice in Europa: sub lacul de cianuri?

2. Acuza sustinatorii proiectului din randul populatiei locale de faptul ca sunt platiti.

Doar noi si parerea noastra

Am terminat acest proiect si am ramas putin socati de cate lucruri corupte se pot intampla in tara asta. Cum banii straini pot cumpara onoarea tarii, cum unii nu se gandesc la viitorul nostru, cum romanii in general sunt naivi si creduli cand aud de investitii straine in tara sau cum toti se gandesc doar la castiguri si la putinele consecinte pozitive rezultate dintr'o astfel de investitie. Noi din fericire, sau nefericire deopotriva am ales partea negative a investitiilor straine, asta pentru ca nu totul este ceea ce pare.

Incompetenta unora si naivitatea au facut ca una din cea mai mare zona aurifera a Europei sa cada in mainile unor "criminali".

Ceea ce se intampla de fapt e ceva foarte grav : incercam sa ne depasim statutul prin dezvoltare economica si nu avem timp sa realizam k in acelasi timp suntem in declin si distrugem alte domenii - aici de exemplu mediul.

Desi acest proiect se pare unul bun din punct de vedere economic, iar investitiile masive realizate de firma canadiana la Rosia Montana si profiturile pe care le va obtine statul in urma acestei lucrari par destul de convingatoare si mai mult destul de tentante, trebuie sa vedem, din nefericire, si partea negativa : asteptam ca altii sa ne dezvolte tara distrugand'o - mediul inconjurator, un factor important in existenta noastra si a viitoarelor generatii este pus in pericol, mai mult viata nostra e pusa in pericol.

Nu putem permite acest lucru, si mai ales acum cand in sfarsit am fost acceptati in Uniunea Europeana, Uniune care pune foarte mare pret pe protejarea mediului inconjurator.

Cumva banii strainilor ne'au facut sa nu mai gandim corect?Cum putem noi sa'I lasam sa ne otraveasca solul si aerul cu cianura?Cum putem noi oare sa inchidem ochii cand vor sa mute sate intregi cu tot cu biserici si cimitire?Cum putem sa'i lasam sa distruga singurele galere romane din Europa?Cum putem sa stam sa vedem cum rade CNN'ul de noi k ne vindem "patrimoniul"?Oare am orbit cu totii in fata acestor faradelegi?

Ar fii cazul sa lasam parerile celorlalti de o parte si sa incepem sa gandim singuri, sa incepem sa luam hotarari care ne ajuta din toate punctele de vedere!

Oare cei care au aprobat acest proiect au gandit de unii singuri? Sau mai bine de ce nu s'au gandit k ar avea mai mult de castigat din turismul in aceasta zona decat din acest proiect distrugator!

Dar in definitiv traim in Romania, tara unde si imposibilul poate fii posibil, si in definitiv cu totii avem multe intrebari fara raspunsuri!

Mirela Matei, Ana Cojol - "Relatii Valutar - Financiare Internationale"

www.rosiamontana.ro

www.ier.ro

www.121.ro

www.cdep.ro

enrin.grida.ro

www.anpm.ro

www.bizwords.ro

www.curierulnational.ro

www.wikipedia.com

www.acod.ro

www.ataconline.ro

www.gardianul.ro