Impozitul este o plata obligatorie, stabilita prin lege, pe care cetatenii, intreprinderile etc. o varsa din venitul lor in bugetul statului, in conformitate cu anumite norme de impunere; contributie. 2) Obligatie impusa. /<lat. Impositum.

( DEX 1998 )

Impozitul pe venit este una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat, izvorul principal al formarii venitului bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice.

Impozitele reprezinta in zilele noastre obligatii pecuniare, pretinse,iin temeiul legii, de catre autoritatea publica, de la persoane fizice si juridice, in raport cu capacitatea contributiva a acestora, preluate la bugetul statului in mod silit si fara contraprestatie imediata si folosite de catre acesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice si ca instrumente de influentare a comportamentului platitorilor, astfel incat interesele acestora sa fie armonizate cu interesul public.[1]

In Art. 39 al Codului Fiscal se precizeaza categoriile de contribuabili supusi impozitului pe venit.

persoanele fizice rezidente

persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania

persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania

persoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri prevazute la Art.95 Cod Fiscal

Impozitele pe venit sunt acele impozite la care platitorul (una si aceeasi persoana cu suportatorul) sunt persoana fizica sau juridica care realizeaza venit.

Modul de asezare si perceperea impozitului pe venitul persoanelor fizice difera de cel pe venitul persoanelor juridice si de aceea le vom analiza separat.

Astfel, impozitul pe venit imbraca doua forme principale:

impozitul pe venitul persoanelor fizice;

impozitul pe venitul persoanelor juridice.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice

In practica finantelor publice se cunosc doua modalitati principale de asezare a impozitelor directe in raport de tratamentul veniturilor:

a) impunerea separata a fiecarui tip de venit realizat din surse si locuri diferite;

b) impunerea globala ce presupune cumularea tuturor tipurilor de venit indiferent de sursa acestora.

Mai poate exista si o modalitate de impunere mixta, situatie in care se foloseste impunerea globala dar, exista si unele venituri care nu se globalizeaza si se impoziteaza separat.

Prima modalitate este mai simpla si usor de realizat, se micsoreaza cheltuielile de colectare a impozitelor dar, nu se realizeaza echitatea fiscala. Impozitarea globala conduce la impartirea egala a sarcinii fiscale asupra contribuabilor si la echitate fiscala prin impozitarea in functie de posibilitatile economice concrete ale subiectului impozabil si prin introducerea deducerilor personale.

In tara noastra s-a trecut la impozitarea globala incepand de la 1 ianuarie 2000.

Impozitul pe venitul global este suma datorata de contribuabil pentru toate veniturile sale realizate in anul fiscal.

Venitul anual global impozabil este reprezentat de suma veniturilor anuale nete realizate din activitati independente, din salarii si din cedarea folosintei bunurilor, din care se scad pierderile fiscale si deducerile personale.

In afara acestor venituri ale persoanelor fizice care se globalizeaza, exista si alte venituri, cum sunt cele din dividende si dobanzi si altele, a caror impunere este finala si se impoziteaza separat.

De asemenea exista si venituri care nu se impoziteaza, deci care nu trebuie declarate si nu vor fi impuse, din care enumeram selectiv: bursele, bunurile primite sub forma de sponsorizare, sumele incasate din asigurari cu titlu de compensatiei pentru pagubele suportate, veniturile din agricultura si silvicultura etc.

Venitul anual global impozabil se poate determina dupa formula:

unde:

V1 - venituri nete din activitati independente;

V2 - venituri nete din salarii;

V3 - venituri nete din cedarea folosintei bunurilor;

V4 - venituri de aceeasi natura, obtinute din strainatate;

Pf - pierderi fiscale reportate;

Dp - deduceri personale.

Veniturile din activitati independente (V1) provin din trei surse principale:

activitati comerciale;

profesii liberale (medici, avocati, consultanti etc);

drepturi de proprietate intelectuala (brevete, marci, drepturi de autor etc).

Veniturile nete din activitati independente se determina astfel:

V1 = Venituri brute incasate - Cheltuieli aferente deductibile
(inclusiv echivalentul in lei al veniturilor in natura)

Determinarea si plata impozitului datorat

In baza datelor din declaratia de venit global organul fiscal determina venitul anual impozabil dupa formula prezentata mai sus.

Decizia de impunere a organului fiscal stabileste:
- impozitul datorat pentrul anul precedent;
- diferentele de impozit anual ramase de achitat sau de restituit;
- platile anticipate cu titlu de impozit.

Venituri a caror impunere este finala

In aceasta categorie se cuprind veniturile care nu se globalizeaza si sunt impozitate separat. Impozitul in aceste cazuri se retine la sursa de catre platitorul acestui fel de venit in momentul calcularii sale si se vireaza pana la termenul stabilit. Astfel, beneficiarul venitului nu are nici un fel de obligatie privind declararea acestuia.

Veniturile a caror impunere este finala sunt reprezentate de:

veniturile din dividende impozitate cu 5%;

veniturile din dobanzi impozitate cu 1%;

veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare impozitate cu 1%;

veniturile din jocuri de noroc impozitate cu 10% (sumele sub 300 sunt scutite de impozit);

alte venituri impozitate cu o cota de 10%.

2) Impozitul pe venitul persoanelor juridice(impozitul pe profit)

Platitorii de impozite persoane juridice sunt societatile comerciale de orice tip, companiile nationale si regiile autonome, adica toate organizatiile cu scop lucrativ.

Impozitul pe venitul persoanelor juridice imbraca urmatoarele forme:

impozitul pe profit;

impozitul pe dividende;

impozitul pe venituri din vanzarea activelor.

Dintre acestea, impozitul pe profit este cel mai important avand in vedere ca profitul este principala forma de venit a societatilor comerciale.

In sens, larg profitul reprezinta diferenta dintre veniturile unui agent economic realizate din activitatile pe care le desfasoara si cheltuielile aferente obtinerii lor.

Obiectul impunerii este profitul anual impozabil care este reprezentat de diferenta dintre veniturile obtinute de agentul economic intr-un an fiscal si cheltuielile deductibile aferente efectuate. Daca exista si cheltuielile nedeductibile acestea nu pot fi scazute din venituri, ci se insumeaza acestora in vederea determinarii profitului anual impozabil. Impozitul pe profit se obtine prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de impozitare astfel determinate.

Cota de impunere in Romania este de 25% insa exista si cateva exceptii:
-pentru profitul obtinut din activitati de export cota de impunere este de5%;
-pentru baruri si cluburi de noapte se plateste o cota aditionala de 25%;
-pentru profitul Bancii Nationale cota este de 80%.

Impozit progresiv (taxa progresiva) : impozitul reprezinta o mai mare proportie din venitul unei persoane cand venitul creste. Altfel spus, rata medie de impozitare creste.

Impozit regresiv : impozitul reprezinta o proportie mai mica din venit cand venitul creste. Rata medie de impozitare scade.

Impozit proportional (liniar) : procentul din venit platit ca impozit este fix (nu depinde de venit). Deci rata medie de impozitare este constanta.

Echilibrul acestor impozite poate sa aiba un efect significant asupra distributiei veniturilor intr-o economie. Daca un guvern vrea sa schimbe balanta impozitelor de la impozite progresive la impozite regresive, atunci persoanele sarace dintr-o societate vor fi afectate mai mult de impozit.

SALARIUL

Salariul, indiferent de denumirea sa, reprezinta suma de bani data de patron salariatului, in temeiul unui contract individual de munca, pentru munca efectuata sau ce trebuie efectuata si pentru serviciile indeplinite sau ce trebuie indeplinite.[2]

SALARIZAREA

Salarizarea este componenta centrala a sistemului de recompense. Salariile acordate trebuie sa fie corelate cu productivitatea muncii, si anume cresterile fondului de salarii trebuie sa se situeze, ca ritm, in urma cresterii productivitatii.

VENITURILE DIN SALARII

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statul special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.[3]

Impozitul pe venit se diferentia in dependenta de marimea venitului si de starea sociala a contribuabilului.

Sunt considerate venituri salariale si supuse impozitarii sporurile, recompensele, premiile, sumele primite pentru concediile de odihna si concediul pentru ingrijirea copilului, precum si veniturile in natura oferite de angajator angajatului.

Sunt venituri neimpozabile si nu se supun impozitarii sumele acordate pentru decontare cheltuielilor cu transportul, cazarea si diurna in timpul deplasarilor in interes de serviciu, in tara sau in strainatate, precum si sumele primite pentru efectuarea mutarii in interes de serviciu.

In cazul in care salariatul are un singur loc de munca regula generala este urmatoarea: pentru a se obtine venitul net se scade din venitul brut contributiile datorate din punct de vedere legal pentru ajutorul de somaj, pensia suplimentara, asigurarile sociale de sanatate si cheltuielile profesionale, stabilite la o cota de 15% din deducerea personala de baza la acelasi loc de munca. Venitul impozabil se obtine scazand din venitul net deducerile de baza si cele suplimentare, dupa caz.

Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii si promovarii sanatatii populatiei care asigura acordarea unui pachet de servicii de baza.[4]

Daca salariatul are mai multe locuri de munca in afara celui de baza (unde are carnetul de munca) mai intai se stabileste venitul net prin scaderea din venitul brut a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate. Asupra venitului net se aplica apoi baremul legal de impozitare.

Rata marginala de impozitare reprezinta impozitul care este platit pentru fiecare lira () aditionala de venit. In cazul impozitului pe venit, aceasta o sa varieze in functie de banda de impozite in care o persoana se incadreaza. Spre exemplu o persoana care castiga 6,000 pe an va plati o rata marginala de impozite de 10% pentru fiecare lira suplimentara de venit, dar o persoana care castiga 60,000 va plati o rata marginala de 40%.

Deducerile personale

Deducerile personale reprezinta acea parte a venitului care nu se impoziteaza.

Contribuabilii straini si contribuabilii romani fara domiciliu in Romania nu beneficiaza de deduceri personale.

Deducerile personale se impart in doua categorii: deducere personala de baza si deduceri personale suplimentare si sunt acordate, pentru fiecare luna a perioadei impozabile. Perioada pentru care se acorda deducerile personale suplimentare se rotunjeste in favoarea contribuabilului la luni intregi. Perioada impozabila este anul fiscal si corespunde anului calendaristic.

Rata medie de impozitare, in schimb, reprezinta suma totala de impozit pe venit pe care o persoana a platit-o ca o proportie din venit. In general aceasta este diferita de rata marginala de impozitare. Spre exemplu, daca cineva castiga minimul necesar pentru a plati rata superioara de impozite (40%), atunci rata marginala este de 40%. Dar, pentru majoritatea venitului lor, ele au platit o rata mult mai mica de impozit. Prima parte din venit a fost scutita de impozit, urmatoarea parte a fost taxata la 10%, iar partea urmatoare la 22%. Deci rata medie in acest caz va fi mult mai mica decat rata marginala. Cu cat cineva castiga mai mult peste cele 40%, cu atat rata medie se va apropia de rata marginala.

Faptul ca rata medie de impozitare este crescatoare, inseamna ca impozitul este progresiv.

CONCLUZII

Din punct de vedere al optiunilor fiscalitatii, impozitul pe venit este o optiune economica, fiind o prelevare obligatorie asupra venitului, acest venit cunoscand mai multe forme economice.

Venitul intra in patrimoniul contribuabilului, asadar impunerea asupra acestuia este o impunere la sursa.

Venitul din salarii, conform Art.41 din Codul Fiscal, face parte din categoriile de venituri supuse impozitarii.

Beneficiarii acestor venituri din salarii datoreaza un impozit lunar care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

Formele de salarizare folosite in Romania sunt:

a. salarizarea in regie ;

b. salarizarea in acord direct: individual sau colectiv ;

c. salarizarea in acord indirect ;

d. salarizarea prin cote procentuale ;

e. salariul de merit si premii.

Impozitul pe venit se diferentia in dependentta de marimea venitului si de starea sociala a contribuabilului.

Progresivitatea impunerii veniturilor unora dintre persoanele fizice si acordarea de facilitati altora este cunoscuta sub denumirea de echitate verticala.

Sunt considerate venituri salariale si supuse impozitarii sporurile, recompensele, premiile, sumele primite pentru concediile de odihna si concediul pentru ingrijirea copilului, precum si veniturile in natura oferite de angajator angajatului.

Sunt venituri neimpozabile si nu se supun impozitarii sumele acordate pentru decontare cheltuielilor cu transportul, cazarea si diurna in timpul deplasarilor in interes de serviciu, in tara sau in strainatate, precum si sumele primite pentru efectuarea mutarii in interes de serviciu.

In concluzie, impozitul este o plata obligatorie, o contributie, stabilita prin lege, iar cetatenii/intreprinderile o platesc din venitul lor in bugetul statului.

Impozitul pe venit este una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat, fiind si principala sursa in formarea venitului bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice.

BIBLIOGRAFIE:

C.TULAI - "Teorie si practica financiara" - 1985

A.INCEU - "Finante publice" - 2005

Legea 571/2003 privind Codul Fiscal din 22.12.2003

Ordonanta de Urgenta nr 150/31.10.2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate

Universitatea Constantin Brancoveanu

Facultatea de Management - Marketing in Afaceri Economice

IMPOZITUL PE VENITUL PERSOANELOR

FIZICE

Prof. Coord.: Student:

Ducu Corina Rizea Catalina

Grupa: 3102