Instrumente de plata de tipul debit-transfer

1.Cambia

1.1.Aspecte generale;acceptarea cambiei

Este unul dintre cele mai vechi instrumente financiare fiind folosita incepand cu secolul X de catre comerciantii arabi si este cunoscuta si sub numele de trata sau polita.

Cambia si biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile si instrumente de plata care constata obligatia asumata de catre debitor de a plati la vedere sau la o scadenta fixata, beneficiarului sau ordinul acestuia, o suma de bani determinata .

Cambia este un titlu de credit care pune in relatie trei persoane:

• Tragatorul, acesta fiind cel care emite titlul;
• Trasul, fiind debitorul;
• Beneficiarul, este cel care incaseaza suma inscrisa pe cambie, sau isi achita obligatiile sale prin girarea cambiei.

Este interzisa tragerea unei cambii, asupra altei cambii sau asupra unui alt titlu de credit.

Cambia trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii in conformitate cu Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:

Ø      denumirea de cambie - in scopul de a avertiza pe toti semnatarii asupra drepturilor si obligatiilor ce decurg din angajarea lor in obligatia cambiala.

Ø      ordinul pur si simplu neconditionat de plata, unei sume de bani; acesta pentru a fi explicit reprezinta vointa emitentului de a plati. Ordinul nu poate fi conditionat de efectuarea unei contraprestatii, serviciu sau efectuarea platii intr-un anumit mod. Orice conditionare a ordinului de plata atrage dupa sine nulitatea cambiei. Suma trecuta pe cambie trebuie sa fie inscrisa si in cifre si in litere si se precizeaza moneda in care urmeaza sa se plateasca.

Ø      numele trasului - acesta trebuie sa fie indicat pe cambie, pentru ca el trebuie sa plateasca si va deveni debitor cambial principal, din momentul acceptarii. Tragatorul se poate indica pe el insusi ca tras sau poate indica mai multi trasi, nu alternativ, ci in mod cumulativ. Repartizarea unor cote atrage dupa sine nulitatea cambiei.

Ø      scadenta reprezinta data la care cambia urmeaza sa fie platita. Data are urmatoarele atribute:

Ø      sa fie certa, deci momentul platii nu trebuie sa fie legat de un alt moment,

Ø      sa fie ferma, unica si posibila.

Ø      locul unde se face plata - locul unde se obtine plata din partea trasului, iar in caz de refuz la plata este locul in care va fi actionat in instanta. Emitentul este cel care fixeaza locul platii si legislatia aplicata in caz de litigiu. 

Ø      beneficiarul - persoana careia sau la ordinul careia urmeaza sa se plateasca suma totala. In textul cambiei pot fi desemnati mai multi beneficiari cumulativ sau mentionati in mod alternativ si atunci oricare dintre ei poate exercita cambia. Beneficiar poate fi insusi tragatorul cambiei. Cand in text nu e mentionata clauza ,,nu la ordin'' beneficiarul nu poate transmite cambia prin gir ci prin cesiune si se intocmeste un act suplimentar.

Ø      data si locul emiterii cambiei - trebuie sa cuprinda intotdeauna ziua, luna si anul emiterii pentru a permite:

- Calculul datei scadentei in cazul scadentei la o anumita perioada de la data emiterii - Constatarea capacitatii legale a semnatarilor in momentul aplicarii semnaturii pe titlu Data trebuie sa fie unica, certa si posibila. Datele imposibile sau care se afla in contradictie cu scadenta atrage dupa sine nulitatea cambiei. Daca nu e trecut locul emiterii, este considerat domiciliul tragatorului. Daca nici acesta nu e trecut pe cambie, aceasta este nula.

Ø      semnatura emitentului trebuie sa fie autografa si sa cuprinda numele si prenumele sau denumirea firmei care a emis cambia.

Elemente facultative: dobanda, domicilierea, mentiuni diverse, etc Cambia careia ii lipseste una din conditiunile aratate mai sus nu are valoarea unei cambii. Cambia nu este nula daca nu cuprinde urmatoarele elemente: - mentiunea privind scadenta, in care caz, cambia se considera platibila la vedere; - mentiunea privind locul de plata, in care caz, acesta va fi cel inscris langa numele trasului, respectiv adresa acestuia; - mentiunea privind locul de emitere al cambiei, in care caz, acesta va fi indicat langa numele tragatorului. Pentru ca o cambie sa fie valabila nu trebuie neaparat sa intruneasca conditiile obligatorii inca din momentul emiterii sale, ci in momentul prezentarii la plata. Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre persoanele care isi pun semnatura pe titlu (denumiti semnatari).

1.2.Transmiterea, analiza si acceptarea cambiei

In circuitul comercial cambia indeplineste functii de mijloc de plata, de mijloc de garantare si de mijloc de creditare, elementele obligatorii care trebuie sa fie continute de aceasta fiind obligatoriu legate de aceste functii. Prin esenta sa, cambia este un act scris, desi legea nu prevede expres, aceasta cerinta este subinteleasa deoarece cambia trebuie sa contina anumite elemente. Raportul juridic nascut de emiterea cambiei presupune acceptarea acesteia, trasul avand ordin din partea tragatorului sa efectueze plata dar devine obligat cambial numai in momentul in care accepta cambia. Prin acceptare, trasul devine debitorul principal, el fiind obligat cambial, solidar cu tragatorul, girantii, avalistii. Acceptarea se face prin mentiunea pe cambie 'acceptat', dar este suficienta si numai semnatura trasului (trasul isi ia sarcina 'sa plateasca', iar ceilalti obligati cambial isi asuma obligatia de a face 'sa se plateasca', in mod efectiv ei platind numai in cazul in care debitorul principal, trasul, nu isi onoreaza plata. Ca mijloc de plata, cambia poate servi pentru plata datoriei pe care tragatorul o are la beneficiar (tragatorul are de incasat o anumita suma de bani de la tras si, totodata, are de achitat o datorie fata de o terta persoana - beneficiarul), inlocuind circulatia banilor in numerar. Astfel, in loc ca trasul sa plateasca tragatorului si acesta sa plateasca/ achite datoria sa catre beneficiar, tragatorul da ordin trasului sa plateasca direct beneficiarului. Pe de alta parte, datorita faptului ca trata la ordin poate fi transmisa prin gir, aceasta poate servi la acoperirea obligatiilor de plata intre participantii la lantul andosarii. Astfel, beneficiarul unei trate, care are o datorie fata de un tert, poate plati cu trata, andosand-o in favoarea creditorului sau, care devine noul beneficiar al cambiei (acesta poate sa o utilizeze in acelasi fel pentru plata propriilor datorii). Plata prin trata (descrisa mai sus) nu este una perfecta, deoarece acest instrument nu inlocuieste banii propriu-zisi/ efectivi. Obligatiile sunt stinse prin trata numai temporar, sub rezerva incasarii cambiei la scadenta de catre ultimul beneficiar. Din punct de vedere al mijlocului de garantare, operatiile cu trata se caracterizeaza printr-un grad ridicat de garantie oferit de mecanismul cambial, fapt pentru care cele mai multe banci considera cambia ca un titlu de garantie. In primul rand trasul este obligat sa accepte cambia la prezentare (in caz contrar se recurge la protestul de neacceptare), iar din momentul acceptarii trasul devine debitorul principal al obligatiei de plata. In al doilea rand, cambia poate fi avalizata, un tert (avalistul) asumandu-si obligatia de a plati in locul debitorului, daca acesta nu efectueaza plata. In cazul in care nu se poate realiza in nici unul din modurile prezentate anterior stingerea obligatiilor de plata mentionate in cambie se poate recurge la protestul de neplata. Datorita acestei sigurante ridicate, trata poate fi utilizata ca instrument de garantare in cadrul unor tehnici de plata nesigure (cu grad ridicat de risc - de exemplu incasso-ul documentar) sau ca mijloc de garantare a indeplinirii unor obligatii contractuale. Mijlocul de creditare 'regasit' in cambie este reprezentat de relatia de creditare care apare datorita mecanismului cambial, datorita unui timp mai mare sau mai mic care apare intre momentul nasterii obligatiei de plata a debitorului si momentul incasarii contravaloriii creantei sale de catre creditor, timp in care se poate spune ca exista un credit acordat pentru debitor in care sa realizeze plata inainte de scadenta cambiei. De aceea, in valoarea cambiei trebuie sa se reflecte si costul creditarii, tinand seama de valoarea creantei, dobanda pietei si numarul de zile pana la scadenta. Datorita faptului ca permite operatiunile de scontare, cambia devine un instrument bancar. Scontarea este operatiunea prin care posesorul cambiei obtine de la o banca comerciala, inainte de scadenta, suma inscrisa in titlu (valoarea nominala), diminuata cu dobanda aferenta sumei din acel moment pana la scadenta, plus un comision al bancii (numita banca de scont) numit scont. Rescontarea este operatia efectuata in momentul in care bancile comerciale preschimba cambiile care le detin in bani, la banca centrala, unde se percepe taxa oficiala a scontului, influentand astfel nivelul general al ratei dobanzii (dupa 1971, rescontul a inceput sa joace un rol important in reglarea ratei dobanzii). In ce priveste scadenta (termenul de plata) aceasta poate fi indicata in mai multe feluri in cambie (fapt care induce si specificul cambiei), dupa cum urmeaza:

-scadenta 'la vedere' apare in cazul in care posesorul cambiei (beneficiarul) o poate prezenta la incasare in orice moment de la data emiterii, iar trasul trebuie sa o plateasca in aceeasi zi. De retinut ca acest tip de scadenta are o perioada de prescriere de un an de zile calendaristic (pentru Romania - fiecare tara avand reglementat acest timp de prescriere), motiv pentru care se considera ca trata este un mijloc de creditare pe termen scurt (mai ales ca forma cea mai des utilizata este trata cu valabilitate de 90 de zile);

- scadenta 'la termen' (la un anumit termen de la prezentare), respectiv la un anumit numar de zile de la data acceptarii de catre tras (sau a protestului de neacceptare);

- scadenta 'de valabilitate' (la un anumit termen de la data emiterii) cand este importanta perioada de valabilitate mentionata expres a cambiei, valabilitate care nu elimina acceptarea de catre tras sau alte proceduri cambiale ci o constrange a se desfasura intr-un timp prestabilit; - scadenta 'fixa' (la o data fixa) cand textul/ conditiile cambiei cuprinde ziua, luna si anul in care se face plata.

Plata cambiei se face cand este inaintata la plata fie trasului, fie bancii la care a fost domiciliata (deoarece cambia circula de la un posesor la altul, sub diverse conditii, 'lantul' de circulatie al acesteia nu intereseaza decat in cazul aparitiei de operatii specifice sau litigii). Cambia cu scadenta la o zi fixa sau la un termen de la data emisiunii trebuie prezentata la plata in ziua scadentei sau in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza scadentei, iar cambia scadenta la vedere poate fi platibila la prezentare, dar nu mai tarziu de termenul de prescriere (legal sau precizat expres). Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie prezentata spre plata inaintea unei anumite date, termenul de prezentare curgand de la aceasta data. In urma efectuarii operatiei de plata, trasul care plateste are dreptul sa pretinda de la beneficiar trata cu mentiunea 'achitat', semnata de acesta. De asemenea, daca trasul vrea sa faca o plata partiala, beneficiarul nu poate refuza plata, fiind obligat sa mentioneze pe trata suma primita si sa dea chitanta trasului asupra efectuarii acestei plati partiale.

Refuzul de plata al trasului ca si exigibilitatea cambiei inainte de scadenta, transforma obligatia de garantie a tragatorului, girantului si avalistului in obligatie de plata. Posesorul cambiei poate actiona, in cazul nerespectarii obligatiei de plata, prin doua tipuri de operatiuni cambiale: extrajudiciara si judiciara. Actiunea cambiala cea mai frecventa este regresul (care apare numai in caz de refuz de acceptare sau de plata a tratei si numai dupa indeplinirea formalitatilor de protest). In acest caz, beneficiarul actioneaza impotriva tragatorului si a celorlalti semnatari ai documentului respectiv (andosatori si avalisti) la scadenta, in conditiile in care trasul refuza plata (acceptarea totala sau partiala) sau daca intervine falimentul trasului sau cel al tragatorului. Daca in cambie nu este indicat locul platii, aceasta va fi prezentata pentru plata la domiciliul trasului, la cel al acceptantului prin interventie sau la domiciliul celui "indicat la nevoie".

Posesorul poate cere pe cale de regres : - Suma aratata in cambia neacceptata sau neplatita, impreuna cu dobanda, daca a fost stipulata.

- Dobanda legala socotita cu incepere de la scadenta. - Cheltuielile de protest si alte cheltuieli justificate. Daca regresul este exercitat inainte de scadenta, va fi dedus un scont la suma aratata in cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Bancii Nationale in vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului. - Acel care a platit prin regres cambia poate cere de la girantii sai : - Intreaga suma platita. - Dobanda legala la aceasta suma, socotita cu incepere din ziua cand a platit suma. Cheltuielile pe care le-a facut. Orice obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea fi exercitat, in schimbul platii, predarea cambiei cu protestul si un cont de intoarcere achitat. Orice girant care a platit cambia poate sterge girul sau si pe acelea ale girantilor urmatori.
            Prescriptia efectelor cambiale are mai multe particularitati. Astfel, in mod normal, ea se prescrie intr-un an calendaristic (sau in functie de prevederile legale in vigoare) - termen asemanator si actiunii beneficiarului impotriva celorlalti semnatari cand anul calendaristic este socotit de la data protestului adresat in timp util sau la scadenta, in cazul unei cambii cu clauza 'fara protest'. In cazul actiunii in justitie, rezultand din cambie, contra trasului care a acceptat cambia, prescrierea intervine la trei ani de la data scadentei. Actiunea unui andosator contra altuia sau impotriva tragatorului se prescrie in termen de sase luni de la data cand acestia au platit sau au fost actionati in justitie. De retinut este faptul ca actele de intrerupere a curgerii termenului de prescriptie nu au efect decat in privinta celui care le-a efectuat. Tehnica platilor prin cambii mai cunoaste o serie de operatiuni cum sunt:
- avalizarea - este o operatiune asemenatoare garantiei, prin care tragatorul, daca nu este sigur de solidaritatea trasului, poate apela la un tert care sa 'garanteze' prin 'aval' (aceasta operatiune este o fidejusiune comerciala si nu produce efecte cambiale, conform Codului Comercial, art. 42). Astfel, se va inscrie pe fata sau pe dosul cambiei una din formulele 'pentru aval', 'pentru garantie' sau 'avalizat' la care avalistul va semna si va preciza data semnaturii (este foarte rara utilizarea simplei semnaturi a avalistului si, de aceea, nu este indicata). Avalistul este, de obicei, o banca care se obliga sa faca plata daca trasul nu va achita suma respectiva la scadenta, in aceasta operatiune garantul fiind avalist, iar debitorul garantat fiind avalizat. Cambia poate purta mai multe avaluri date pentru acelasi avalizat sau pentru avalizati diferiti, asa cum avalul poate fi acordat si numai pentru o parte din suma inscrisa pe cambie. Platind cambia, avalistul dobandeste drepturile izvorate din ea contra avalizatului, ca si impotriva celor care sunt obligati fata de avalizat, in temeiul cambiei (totodata el poate cere predarea cambiei cu protestul si un cont de intoarcere achitat).
- girul sau andosarea - este o operatiune de transmitere a cambiei care se face printr-o dispozitie scrisa pe cambie de catre beneficiarul acesteia, catre tras, care urmeaza sa plateasca suma aratata in titlu, la ordinul persoanei pe care o indica, la locul si la data mentionata in cambie. Girul are loc atunci cand beneficiarul (girantul) este debitor la randul sau fata de o alta persoana (girator) cel putin cu aceeasi suma (sau in functie de acordurile dintre parti). Girarea cambiei se face prin mentiunea 'girat catre' pe dosul cambiei, insotita de semnatura girantului si data acordarii acesteia, de unde si denumirea alternativa de 'andosare' (cel care transmite cambia se numeste girant iar cel care devine noul posesor se numeste giratar). Girul transmite toate drepturile izvorate din cambie, fara a mai fi necesara notificarea debitorului cambial, inclusiv garantiile reale care au fost constituite pentru asigurarea platii cambiei. Daca un gir mentioneaza mai multi giratari, cumulativ, exercitarea drepturilor cambiale, inclusiv a dreptului de a transmite titlul printr-un nou gir, apartine tuturor, in comun, prin consens. Daca mai multi giratari sunt indicati alternativ, giratarul posesor al cambiei poate exercita singur aceste drepturi. Cu fiecare nou gir, valoarea obligatiei cambiale sporeste deoarece executarea acestei obligatii este garantata de mai multi codebitori solidari. Girantul se poate sustrage obligatiei de garantie mentionand formula 'fara obligatie sau 'fara obligo', dar exonerarea se aplica strict girantului care a folosit aceasta formula, nu si celorlalti giranti. Primul girant este tragatorul, iar fiecare dintre girantii urmatori trebuie sa figureze ca giratari in girul precedent. Daca in sirul de giruri apare un gir in alb, semnatarul girului urmator este considerat ca giratar al girului in alb. In cazul in care in sirul giratarilor se interpune girul unui incapabil, sirul se intrerupe deoarece acest gir si toate cele care urmeaza sunt nule, ramanand sa produca efecte juridice numai girurile care au permis girul incapabilului. Legitimarea calitatii de posesor al cambiei se face prin mentionarea numelui ca giratar in ultimul gir inscris pe dosul cambiei. Trasul nu are calitatea sa verifice realitatea girurilor, ci numai identitatea posesorului. Este bine de retinut ca exista si giruri speciale din care se poate aminti de : -girul pentru incasare ('pentru acoperire', 'pentru procura') care are caracterul unui mandat, giratarul putand gira numai cu un titlu de procura, -girul in garantie care reprezinta actul de afectare a cambiei ca garantie a executarii altei obligatii comerciale, -girul fara garantie (mentionat mai sus), -girul 'nu la ordin' care are ca efect interzicerea unui nou gir, -girul de intoarcere care se efectueaza prin girul cambiei de catre beneficiar in folosul trasului sau al tragatorului, -girul dupa protest care produce numai efectele unei cesiuni care garanteaza numai existenta creantei, nu si solvabilitatea debitorilor cambiali, care pot opune cesionarului toate exceptiile personale pe care le putea opune cedentul.

- forfetarea - este operatiunea de vindere a unei cambii indiferent de scadenta, unor institutii specializate care, spre deosebire de bancile comerciale, la scadenta preiau riscurile de neplata ale debitorului. Taxa de forfetare este superioara celei de scont, iar operatiunea presupune si transmiterea documentelor are sa asigure incasarea ara dificultati a cambiei (autorizatii, etc.).

In cazul incalcarii prevederilor legale privitoare la cambie se ajunge invariabil la incidentul de plata si/ sau interdictia bancara.

Despre alterari In cazul alterarii textului unei cambii, semnatarii posteriori alterarii sunt tinuti in limitele textului alterat; semnatarii anteriori sunt tinuti potrivit textului original. In cazul in care din titlu nu rezulta sau nu dovedeste ca semnatura a fost pusa inainte sau dupa alterare se presupune ca a fost pusa inainte. In caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unei cambii, posesorul va putea instiinta despre aceasta pe tras si sa ceara anularea titlului printr-o cerere adresata presedintelui tribunalului locului in care cambia este platibila.

2.Biletul la ordin

2.1.Aspecte generale

Biletul la ordin este socotit a fi o varianta a cambiei si este un instrument de plata si titlu de credit, sub semnatura privata, prin care o persoana numita subscriitor sau emitent, in calitate de debitor, se obliga sa plateasca unei persoane numita beneficiar, care are calitatea de creditor, o suma fixa de bani, la un anumit termen sau la prezentare. Deci, se poate observa ca, fata de mecanismul cambial, in cazul biletului la ordin exista doar emitent (care cumuleaza functiile tragatorului si trasului, fiind debitorul obligatiei de plata) si beneficiar (creditorul platii), cu toate ca biletului la ordin ii sunt aplicabile, in general, toate prevederile referitoare la cambie cum sunt girul, avalul, scontarea, scadenta, plata, regresul, etc.. El reprezinta un angajament de plata asumat prin formula 'voi plati', motiv pentru care nu se pune problema acceptarii.

Obligatia emitentului unui bilet la ordin este aceea de a plati la scadenta suma inscrisa pe titlu.

Biletul la ordin trebuie sa contina obligatoriu urmatoarele elemente (ANEXA 3): denumirea de bilet la ordin (lipsa denumirii atrage nulitatea titlului), promisiunea de plata pura, simpla si neconditionata,scadenta e o data certa, unica si posibila, atunci cand nu e trecuta e considerata la vedere,locul unde se face plata, atunci cand acesta nu e specificat este considerat locul unde s-a intocmit respectivul bilet, numele si adresa beneficiarului, (biletul la ordin nu poate fi la purtator) data si locul emiterii (data emiterii trebuie sa fie unica, posibila si certa), semnatura emitentului autografa.

Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre persoanele care isi pun semnatura pe titlu.

Daca lipseste scadenta, biletul la ordin este platibil la vedere, iar daca lipseste locul platii, este luat in considerare cel mentionat dupa numele semnatarului.

Operatiuni privind biletul la ordin

Primirea in garantie a biletului la ordin pentru creditele pe care bancile le acorda clientilor implica verificarea de catre banca a urmatoarelor aspecte[2]:

daca aceste instrumente sunt valabil emise si contin toate elementele prevazute de reglementarile legale in vigoare;

daca scadenta biletului la ordin este corelata cu scadenta ratelor creditului garantat;

daca semnaturile si amprenta stampilei, in cazul persoanelor juridice, corespund cu cele din Fisa specimenelor de semnatura aflate la banca;

daca are inscris pe titlu clauza "fara protest".

Daca titularul de cont isi achita intre timp obligatiile contractuale (rate de credit, dobanzi, etc) pentru care a prezentat titlul de credit, banca va mentiona "achitat" pe biletul de ordin, dupa care va aplica semnatura de decontare, va data si semna, instrumentul de plata fiind returnat clientului respectiv.

Motivele pentru care un bilet la ordin poate fi refuzat la inscrierea in fisierul national de bilete la ordin sunt:

biletul la ordin cu scadenta la vedere, refuzat din lipsa totala de disponibil, in cazul prezentarii in termen la plata;

biletul la ordin cu scadenta la vedere, refuzat din lipsa partiala de disponibil, in cazul prezentarii in termen la plata;

biletul la ordin cu scadenta la un anumit termen de la vedere, la un anumit timp de la data emiterii sau la o data fixa, refuzat din lipsa totala de disponibil, in cazul prezentarii in termen la plata;

biletul la ordin cu scadenta la un anumit termen de la vedere, la un anumit timp de la data emiterii sau la o data fixa, refuzat din lipsa partiala de disponibil, in cazul prezentarii in termen la plata;

refuzat din lipsa totala sau partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata dupa expirarea termenului de prezentare;

biletul la ordin emis cu data falsa sau caruia ii lipseste o mentiune obligatorie;

lipsa de mandat a semnatarului;

falimentul platitorului;

litigiu cu privire la dreptul de proprietate;

biletul la ordin declarat pierdut, furat, distrus;

modificarea sau stergerea unei mentiuni obligatorii;

vicii de completare a mentiunilor de pe biletul la ordin.

2.2.Circuitul biletului la ordin

1.Intre Firma 1 si Firma 2 se incheie un contract, de o anumita valoare, pentru achizitia unor bunuri de investitii, urmand ca suma sa fie achitata in termen de 30 de zile dela receptia lor;

2.Firma 1 in calitate de debitor (emitent) emite biletul la ordin in favoarea Firmei 2 in calitate de creditor (beneficiar);

3.La scadenta, Firma 2 prezinta biletul la ordin pentru plata Firmei 1;

4.Firma 1 achita biletul la ordin si isi stinge datoria pe care o avea la Firma 2.

		Se stinge creanta

Fig.1.Circuitul Biletului la Ordin

3 Cecul

3.1.Aspecte generale; tipuri de cecuri

Cecul este un instrument de plata utilizat pe scara larga in tarile cu economie avansata (in anii '80 mai mult de 90 % din platile interne in SUA erau reglate prin cec), fiind utilizat in plati interne si internationale (inclusiv in turism). In tara noastra cadrul legal al platii prin cec este dat de Legea nr. 59/ 1934 asupra cecului, modificata prin Legea nr. 83/ 1994.

Premisele juridice ale emiterii cecului sunt reprezentate de conventia dintre tragator si societatea bancara precum si de acoperirea/ previziunea (provizionul) reprezentand soldul creditor al contului bancar al tragatorului sau autorizatia de descoperire a contului acordata de banca (descoperirea contului - overdraft).

Conform cerintelor BNR, formularele de cec trebuie sa cuprinda: serie si numar distincte pentru fiecare formular (fila cec), elemente de desen (filigran incorporat si retea complexa de linii, text sau desen in culori fluorescente, dintre care cel putin doua culori care sa fie detectate sub ultraviolete, fibre invizibile cu reflexie albastra, verde si rosie, tratare chimica a hartiei si imprimarea cu cerneluri insensibile la apa sau agenti chimici, elemente secrete de securitate alese de fiecare banca si cunoscute numai de catre acestea, microtext, incorporarea unui desen care nu poate fi reprodus prin copiatoare alb negru sau color, banda rezervata procesarii automate (in partea de jos a filei si, nu in ultimul rand, aprobarea BNR inainte de tiparirea formularelor.

Cecul este un inscris (un ordin scris - prin intermediul unui formular tipizat, pus la dispozitie de catre banci pentru titularii de conturi de cecuri) prin care o persoana (tragator, emitent) da ordin unei banci (tras), la care persoana respectiva are un disponibil in cont, de a plati o suma de bani determinata unei terte persoane (beneficiarul cecului), plata facandu-se la vedere. Pentru emiterea cecurilor, titularii trebuie sa dispuna de conturi care sa acopere sumele ordonate de cecul emis, pe baza de disponibil, depozit bancar sau pe baza de credit (mai este utilizat si termenul de provizion), lipsa sumelor de acoperire fiind aspru pedepsita de lege in orice tara fiind socotita drept infractiune. Cecul este reprezentat de un formular tipizat.

Partile implicate:

tragatorul este cel care ordona plata, (persoana fizica sau juridica)

trasul este intotdeauna o banca, fie ca e banca la care tragatorul are deschis un cont, fie ca e una corespondenta,

beneficiarul - persoana fizica sau juridica indicata de tragator in favoarea careia se va face plata.

Aspecte implicate:

trasul ( banca ) nu plateste fara a avea un ordin,

presupune existenta unei intelegeri intre tragator si banca privind disponibilul din care se va face plata,

presupune existenta unui disponibil in contul tragatorului.

Cecul este intotdeauna platibil la vedere.

Principala functie a cecului este cea de mijloc de plata, beneficiarul platii putand fi o persoana (beneficiar) mentionata de tragator (acesta fiind un cec de plata) sau poate fi chiar tragatorul (fiind vorba despre un cec de retragere). Deci, debitorul unei plati trage un cec in favoarea creditorului, acesta din urma putand incasa contravaloarea cecului de la banca emitentului speciale).
            El mai poate fi utilizat si pentru obtinerea de numerar de la banci (cec de numerar - in acest caz emitentul trage un cec pe numele sau, asemenea unei retrageri de disponibil din cont sub forma de numerar) sau pentru amanarea platii (credit pe termen scurt din momentul nasterii obligatiei de plata pana cand cecul este efectiv incasat, numai in anumite situatii - cecul se emite la o data cand provizionul nu este constituit dar se va constitui pana in ziua inaintarii cecului spre incasare/ decontare, in acest interval de timp beneficiarul acordand 'credit' tragatorului, asemenea cazului unor cambii, sau cecul este predat de catre beneficiar bancii sale, pentru scont sau pentru incasare, in ambele situatii banca creditand imediat contul remitentului cu suma corespunzatoare, fara a mai astepta incasarea la tras, acordand astfel un credit).
            Se poate deduce pana acum ca functiile cecului sunt:
a. instrument de retragere din soldul creditor al propriului cont bancar;
b. instrument de plata cu moneda scripturala;
c. instrument de credit.

Elementele obligatorii ale cecului sunt denumirea de cec, ordinul pur si simplu, neconditionat de a plati, suma trecuta in cifre, litere si moneda in care se va face plata, numele trasului, locul platii,( daca nu se specifica este sediul trasului), locul si data emiterii, semnatura emitentului autografa.

Tipuri de cecuri:

1. dupa modul in care este trecut beneficiarul:

nominative - situatie in care beneficiarul este trecut in mod expres si cecul se achita numai acestuia, sunt transmise de obicei prin cesiune,

la purtator - caz in care nu se mentioneaza expres numele beneficiarului, cecul putand fi incasat de orice persoana care il detine,

la ordin - se mentioneaza numele beneficiarului si mentiunea la ordin care da dreptul acestuia sa transmita cecul altei persoane prin gir.

2. dupa modul de incasare:

cecuri barate utilizate pentru plata intr-un cont bancar al beneficiarului, (reprezinta cecuri de virament - neputand fi platite in numerar), si in cazul cecului documentar, atunci cand tragatorul conditioneaza plata de prezentarea anumitor documente la banca.

Bararea poate fi:

generala - nu sunt mentiuni intre cele 2 linii paralele si atunci banca nu poate plati decat unei banci sau unui client al sau si poate circula prin andosare,

speciala - atunci cand se scrie denumirea bancii unde se efectueaza plata.

cecuri nebarate - si in cazul acestor cecuri se poate plati in numerar la ghiseul bancii, sau in cont fara nici o restrictie.

Exemplu de cec special - cecul certificat - este cecul care poarta el specificarea expresa a existentei provizionului la banca trasa.

Cecul de calatorie - cec cu valoare fixa imprimata pe formularul cecului. El este emis de banci si vandut clientilor pentru a inlesni lichiditatile in calatorii, pentru a inlocui cash-ul in deplasarile in strainatate. Protectia acestui tip de cec se asigura prin semnatura.

3.2.Circulatia si plata cecului

Modalitatea de transmitere a cecului este reglementata in mod diferit, in functie de modul de plata, astfel:

cecul nominativ cu sau fara clauza expresa la ordin este transmisibil prin gir si remiterea cecului;

cecul nominativ cu clauza "nu la ordin" este transmisibil numai in forma cesiunii de drept comun;

cecul la purtator se transmite prin simpla traditiune a cecului.

Circuitul cecului:

in baza unui disponibil constituit la banca sa, tragatorul primeste de la acesta un carnet de cecuri;

- intre tragator si beneficiar se incheie un contract de vanzare cumparare avand ca obiect active transferate sau servicii prestate;

- tragatorul emite cecul prin care da ordin bancii sale sa plateasca la prezentare posesorului sau, suma inscrisa pe cec;

- beneficiarul cecului il emite spre incasare bancii initiatoare, urmand ca acesta sa-l trimita prin canal intrabancar, bancii prezentatoare

- in cadrul sedintei de verificare a instrumentelor de plata de debit (11.30-12.00), banca prezentatoare prezinta bancii destinatare cecul spre verificare;

- unitatea bancara destinatara verifica disponibilul din contul tragatorului si accepta sau refuza plata;

- trasul debiteaza, in cazul acceptarii, contul tragatorului, comunicand apoi bancii beneficiarului informatiile privind acceptarea de plata a cecului;

- daca tragatorul nu are disponibil in cont, banca il va reclama la CIP, aceasta din urma amendand titularul contului si interzicandu-i ca timp de 1 an sa nu mai completeze un cec barat;

- banca destinatara remite cecul bancii primitoare;

- banca beneficiarului (banca prezentatoare) introduce scriptic cecul in compensare. Cecul este compensat si in aceeasi zi banca beneficiarului crediteaza contul clientului sau cu suma inscrisa pe cec;

- creanta beneficiarului asupra tragatorului se stinge. Ca urmare a functiei sale principale de instrument de plata, cecul poate fi platit numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la plata a cecurilor emise si platibile in Romania sunt: - 8 zile, in cazul cecului platibil chiar in localitatea in care a emis (daca domiciliul bancii trase se afla in localitatea in care a fost emis); - 15 zile, in cazul cecului platibil intre localitati diferite - 30 zile, in cazul cecului circular; - cecul emis intr-o tara straina si platibil in Romania trebuie sa fie prezentat in termen de 30 de zile, iar daca a fost emis in afara de Europa in termen de 70 de zile.Cecul emis in Romania si platibil intr-o alta tara are ca termen de prezentare termenul prevazut in legislatia tarii in care urmeaza sa se faca plata. In cazul in care disponibilul din contul tragatorului este suficient si sunt respectate cerintele legale referitoare la cec si la incidentele de plati, precum si cecelalte reglementari legale referitoare la plati, fila de cec se plateste.Dar, in cazul in care disponibilul este insuficient, banca va achita partial cecul, inscriind pe verso-ul acestuia "Achitat partial suma de ..", in cifre si in litere, motivul refuzului. In cazul refuzului total de plata a unui cec, pe verso-ul acestuia se mentioneaza "Refuzat total la plata", motivul refuzului, urmate de semnatura, data si stampila bancii.

3.3.Operatiuni de regres si protest

Posesorul poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si celorlalti obligati, daca cecul prezentat in termen util nu este platit si daca refuzul de plata este constatat :

Fie printr-un act autentic (protest).

Fie printr-o declaratie a trasului datata si scrisa pe cec, cuprinzand ziua cand a fost prezentat.

Fie printr-o declaratiune datata a unui oficiu de compensatie, constatatoare ca cecul i-a fost remis in termen util si ca nu a fost platit. Posesorul pastreaza drepturile sale contra tragatorului, cu toate ca cecul nu a fost prezentat in timp util, sau nu s-a facut protestul ori constatarea echivalenta protestului. Daca, dupa trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai exista prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi in total sau numai in limita sumei disparute. Protestul sau constatarea echivalenta trebuie facut inaintea expirarii termenului de prezentare. Posesorul trebuie sa instiinteze de neplata pe girantul sau si pe tragator, in cele patru zile lucratoare care urmeaza zilei protestului, sau constatarii echivalente ori zilei prezentarii, in caz de stipulatiune 'fara cheltuieli'. Fiecare girant trebuie, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care a primit instiintarea, sa anunte pe girantul sau de instiintarea primita, aratand numele si adresele acelora care au facut instiintarile precedente ; se va proceda tot astfel pana la tragator. Termenele aici aratate curg de la primirea instiintarii precedente. Tragatorul, girantul, avalistul, poate prin stipulatiunea 'fara cheltuieli', 'fara protest' sau orice alta expresie echivalenta, scrisa pe cec si semnata, sa scuteasca pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatari echivalente. Aceasta stipulatiune nu scuteste pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de instiintarile ce urmeaza a fi facute. Dovada neobservarii termenelor este in sarcina aceluia care o opune posesorului. Daca stipulatiunea este inscrisa de tragator, ea produce efectele sale fata de toti semnatarii ; daca ea este inscrisa de catre un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Daca cu toata clauza inscrisa de tragator, posesorul face protestul sau constatarea echivalenta, cheltuielile raman in sarcina sa. Daca stipulatiunea a fost inscrisa de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatarii echivalente, daca un atare act a fost facut, pot fi cerute de la toti semnatarii. Posesorul poate cere pe cale de regres : - Suma aratata in cecul neplatit - Dobanda legala, socotita de la prezentare. -Cheltuielile de protest sau cele ale constatarii echivalente, acelea ale instiintarii facute cum si celelalte cheltuieli. Acel care a platit prin regres cecul poate cere de la girantii sai : - Intreaga suma platita. - Dobanda legala la aceasta suma, socotita din ziua cand a platit suma. - Cheltuieli pe care le-a facut. Oricare obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, in schimbul platii, predarea cecului, impreuna cu protestul sau constatarea echivalenta si un cont de intoarcere achitat. Orice girant care a platit cecul poate sterge girul sau si acelea ale girantilor urmatori. Cand prezentarea cecului, facerea protestului, sau a constatarii echivalente in termenele prescrise, este impiedicata de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majora), aceste termene sunt prelungite. Concluzionand, cecul este un instrument de plata in a carui folosire se impun cateva recomandari:
- pentru cei care fac plati: cecul trebuie folosit pentru plati insemnate, la distanta, pentru care este necesara preconstituirea unui mijloc de proba, emiterea unui cec sa se faca numai daca exista o prealabila si suficienta proviziune in cont, emiterea de cecuri 'in alb' sa fie refuzata indiferent de motivul posibil a fi invocat, riscurile unei asemenea emiteri fiind imense, de cele mai multe ori cu caracter infractional, carnetul de cecuri (formulare) trebuie sa fie nesemnat (si/ sau stampilat) si pastrat intr-un loc sigur, furtul sau deteriorarea acestuia fiind obligatoriu anuntat in scris imediat catre banca.
- pentru beneficiarii filelor cec (platilor prin cec): sa verifice atent daca cecul nu prezinta anomalii tehnice si daca cuprinde toate elementele necesare pentru validitatea sa, sa solicite platitorului actul de identitate ale carui date sunt inscrise pe spatele cecului, sa nu conteze pe lipsa de indrazneala a emitentului de a emite cecul respectiv fara acoperire - refuzul bancii de a efectua plata in lipsa provizionului pastreaza sansa ca emitentul sa plateasca direct sau sa alimenteze contul pentru efectuarea platii, sub conditia ca fila cec sa nu expire deoarece nu exista prevederi de a prelungi validitatea acesteia, fara ca acest lucru sa afecteze in vreun fel infractiunea comisa de emitent - , sa depuna cecul la banca in limitele legale de 8 (pentru decontari locale emitentului) si 15 zile (pentru alte localitati) - la expirarea acestui termen cecul nu mai poate fi utilizat dar creanta nu este stinsa, deoarece exista termenul legal de prescriptie de 3 ani si, in acest caz se va reveni asupra necesitatii de stingere a acesteia catre emitentul cecului fie prin emiterea altei file cec fie prin efectuarea platii sub alta forma - , sa anunte imediat politia in momentul in care banca refuza cecul deoarece acesta a fost declarat pierdut sau furat - pentru a elimina supozitia de complicitate cu emitentul sau autorul furtului. In cazul incalcarii prevederilor legale privitoare la cec se ajunge invariabil la incidentul de plata si/ sau interdictia bancara.
            Incidentul de plata este reprezentat de imposibilitatea unui tragator (beneficiar al unui cec) de a opera si/ sau incasa una sau mai multe file cec. In general, incidentul va aparea odata cu depunerea spre incasare a filei/ filelor cec respective, moment in care banca tragatorului, BNR si banca trasului (emitentului) vor 'intra' intr-o procedura tipica (precizata expres de normative legislative) initiata de refuzul de plata/ interzicerea platii din diferite motive. Acestea sunt reprezentate de:
- cec emis fara autorizarea trasului;
- cec refuzat din lipsa totala sau partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata dupa expirarea termenului de prezentare;
- cec refuzat din lipsa totala de disponibil, in cazul prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de prezentare;
- cec refuzat din lipsa partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de prezentare;
- tragatorul se afla in incapacitatea de a emite cecuri;
- cecul prezinta diferite conditionari privind efectuarea platii, litigiu de proprietate;
- cec emis cu o data falsa sau caruia ii lipseste o mentiune obligatorie;
- cec circular/ cec de calatorie emis la purtator;
- cecul apartine unui tiraj de intrumente neavizate de BNR;
- cec emis de catre un tragator aflat in interdictie bancara;
- cecul apartine unui set de instrumente care a fost retras din circulatie;
- falimentul tragatorului cec declarat pierdut, furat, distrus;
- lipsa de mandat a semnatarului vicii de completare a mentiunilor de pe cec (cu referire la modificarea unor elemente de pe cec, inscrierea gresita sau lipsa unui numar de cont, neconcordanta semnaturilor).
            Interdictia bancara este 'regimul impus de catre banca unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioada de un an, conform unor angajamente reciproce aplicabile platii cu cecuri, ca urmare a unor incidente de plati majore, si anume:
- emiterea unui cec fara autorizarea trasului;
- refuzul cecului ca urmare a constatarii de catre banca trasa a lipsei partiale sau totale de disponibil in contul tragatorului, in cazul in care acesta dispune altfel, in total sau in parte, de disponibilul avut, inainte de trecerea termenului fixat pentru prezentare;
- emiterea unui cec cu o data falsa sau caruia ii lipseste una dintre mentiunile obligatorii;
- emiterea unui cec circular sau a unui cec de calatorie ' la purtator';
- emiterea unui cec de catre un tragator aflat in interdictie bancara'. (conform Regulamentului 3 din 13 mai 1996 privind organizarea si functionarea la BNR a Centralei Incidentelor de Plati modificat de Circulara 6 BNR din 17 februarie 1997).
            Nu trebuie uitat faptul ca procedurile interbancare 'initiate' de incidentul de plata au repercusiuni deseori mult mai grave decat interdictia bancara deoarece, pe traseul solvarii litigiului nascut intervine obligatia legala de interventie a Judecatoriei Teritoriale. Aceasta isi va da acordul asupra legalitatii oricarui incident de plata, la sesizarea obligatorie din partea BNR, si, daca este cazul, sesizeaza Procuratura pentru 'solvarea' incidentelor de tip infractional.