Istoricul operatiunilor de leasing

Istoricul operatiunilor de leasing

Radacinile leasingului sunt extrem de adanci, urme rudimentare ale acestor operatiuni gasim inca de la inceputul omenirii. Inca din antichitate, in tari orientale ca Mesopotamia, Egipt, Fenicia apar forme apropiate ale acestor tipuri de operatiuni. Fiind in concordanta cu activitatile preponderente din acea perioada, obiectul acestor operatiuni il constituiau unelte necesare practicarii agriculturii, iar subiectii erau, pe de-o parte, clasele bogate (clerul) si, pe de alta parte, agricultorii carora li se "inchiriau" unelte, pamant etc. Astfel, inca din antichitate s-au observat beneficiile obtinute prin folosinta unui bun, avand mai putina importanta cine detine titlul de proprietate. Aristotel spunea ca "bogatia nu se masoara prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor bunuri, chiar daca sunt proprietatea altora".[1]

De asemenea, reglementarile referitoare la proprietatea personala arendata apar in Codul de legi al regelui babilonian Hammurabi, in anul 1750 i.Ch., aceasta operatiune de arendare cunoscand o larga raspandire la greci si romani. Aici, sclavii adusi din Africa nu erau vanduti, ci "inchiriati" pentru munca, fiind si aceasta o forma rudimentara a leasingului operational.

Prin anul 201 i.Ch., in orasul samaritean Ur, proprietarii de unelte agricole le inchiriau fermierilor, consemnand aceste operatii pe placi de argila. Primele reglementari privind leasingul au fost gasite in vechea Roma, pe la anul 550 i.Ch., in Codul lui Justinian, unde se facea distinctie intre leasingul operational si leasingul financiar. Conform altor opinii, activitati de leasing au fost inregistrate si in obstile satesti din Rusia si tarile din Europa Rasariteana.

Insa primele operatiuni care prefigurau leasingul modern aveau loc in SUA spre sfarsitul secolului al XIX-lea. Astfel, in 1877, aparatele de telefon au fost inchiriate abonatilor, iar acest contract avea sa fie denumit "LEASE".

In 1936, "Safe Stores Inc." a cumparat un teren pe care ulterior a ridicat supermagazinul "Safeway Stores". Avand nevoie de capital mobil, acesta l-a vandut imediat unui grup de investitori care, la randul lor, l-a lasat spre exploatare fostului proprietar in regim "lease", pe o perioada indelungata. Cam in aceeasi perioada o operatiune similara lease-back-ului avea loc in Ohio. Operatiunea consta in vinderea unui imobil catre o banca, cu titlu de garantie, imobil care urma sa fie exploatat in regim "lease" timp de 99 ani, dupa care utilizatorul avea optiunea cumpararii bunului.

"Leasingul financiar" este strans legat de omul de afaceri californian D. P. Bootle care, alaturi de cativa prieteni, a fondat in 1952 "United States Leasing Corporation", prima societate specializata in operatiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care este astazi una din cele mai puternice in domeniu.

Totul a pornit de la o experienta personala a lui D. P. Bootle de pe vremea cand era managerul unei intreprinderi de produse alimentare. Bootle, beneficiind de o comanda foarte profitabila si nedispunand de utilajele necesare si nici de banii necesari, a hotarat sa inchirieze in sistem asemanator contractului "lease" utilajele de care avea nevoie, pentru un termen indelungat. Atunci, Bootle si-a dat seama ca aceasta metoda eficienta de finantare are foarte multe sanse de reusita in viitor si a pus chiar bazele propriei afaceri. Astfel, "US Corporation", cu sediul la San Francisco, avand un capital initial de 20 000 USD, finanta dupa numai doi ani operatiuni de leasing pentru diverse echipamente in valoare de 3 mil. USD.

Societatile de leasing s-au inmultit rapid in SUA. In 1959, acestea operau cu 30 mil. USD, in 1967 cu peste 5 mld. USD, in 1970 cu circa 7 mld. USD, ritmul mediu anual al operatiunilor de leasing in SUA ridicandu-se la 10-15%.

Aceasta extindere rapida a leasingului in SUA, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial s-a datorat nevoilor enorme de capital pentru restructurarea industriei bazate pe producerea armamentelor. Aceasta restructurare presupunea mari investitii care in majoritatea cazurilor erau finantate din credite. Insa acordarea de credite era deosebit de riscanta pentru banci, investitorii nefiind in posibilitatea sa prezinte garantii corespunzatoare cerute de catre acestea. In astfel de conditii, cea mai corespunzatoare garantie s-a dovedit a fi asupra dreptului de proprietate. Astfel, bancile, pentru a minimiza riscul nerambursarii creditelor de catre debitori, nu acordau credite, ci (ele sau eventual societatile de leasing finantate de catre banci) cumparau bunurile de investitii si cedau dreptul de folosinta beneficiarilor contra unei chirii platite la anumite termene bine stabilite. Dreptul de proprietate ramanea la banca, iar daca chiriasul nu platea sumele stabilite prin contract, atunci proprietarul proceda la luarea bunurilor ce-i apartineau, urmand sa gaseasca un alt beneficiar. Avantajul era pentru ambele parti: bancile (sau marii investitori) reducea astfel riscul plasarii banilor in afaceri dubioase, iar clientii au inteles astfel ca pentru ei nu dreptul de proprietate asupra bunurilor conta, ci dreptul de folosinta. Leasingul a luat o atat de mare amploare in SUA si datorita facilitatilor fiscale mari date in acest sens.

Principalele sustinatoare ale leasingului echipamentelor industriale au fost bancile, fie indirect, prin intermediul unor societati specializate de leasing, fie direct, dupa ce acestea au primit autorizarea sa desfasoare astfel de operatiuni. In 1963, cea mai importanta retea bancara, National Banks, a primit aceasta autorizatie, urmata de Bank Holding Companies, in 1970. Pana in 1975, deci in mai putin de 15 ani, bancile fusesera autorizate sa desfasoare operatuni de leasing in mod direct in 41 de state americane[2]. SUA este liderul mondial in domeniu, atat ca volum al tranzactiilor (140 mld. in 1994), cat si din punct de vedere al penetrarii pietei (30% din volumul valoric al investitiilor).

In Europa, leasingul a patruns mai tarziu, mai intai in Anglia si apoi raspandindu-se mai ales in tarile occidentale (Germania, Franta, Olanda, Belgia). Se pun bazele juridice ale leasingului pentru fiecare tara, iar terminologia cunoaste unele nuantari: de exemplu, in Franta apare sub denumirea de "credit-bail".

Dupa anii '70, leasingul se extinde si in Asia si in America Latina, rare fiind tarile in care leasingul nu este practicat sub o forma sau alta.

Se estimeaza ca valoarea contabila a echipamentului nou concesionat se ridica in 1979 la peste 8% din investitiile de capital, pe plan mondial.

In tarile socialiste, leasingul a fost utilizat si reglementat prima data in Cehoslovacia prin anii '80, iar apoi a fost utilizat in tari ca Polonia si Bulgaria. In Ungaria leasingul apare pe la mijlocul anilor '80.

La sfarsitul anului 2002, pe glob existau sapte asociatii multinationale de leasing .

In 1983, s-a organizat primul congres al lumii privind operatiunile de leasing, organizat la Hong-Kong. Scopul cel mai important al acestor organizatii internationale si al reuniunilor internationale privind leasingul este unificarea reglementarilor cu privire la operatiunile de leasing. In acest sens s-a elaborat proiectul UNIDROIT asupra leasingului financiar international[4].

Leasingul nord-american nu este dominat de o asociatie multinationla, aici existand insa asociatii nationale bine dezvoltate. In SUA functioneaza nu mai putin de zece asociatii de leasing. In Marea Britanie, unde industria leasingului este cea mai dezvoltata din Europa, s-au creat patru asociatii de leasing. De asemenea, in Germania functioneaza trei astfel de asociatii, iar in Australia de asemenea trei. In cele mai multe tari insa functioneaza doar cate o asociatie nationala de leasing.

Nici tarile din Europa de Est nu au ramas in urma la acest capitol, dar cu o oarecare intarziere fata de tarile puternic dezvoltate.

Cu privire la legislatia care reglementeaza leasingul, putem exemplifica urmatoarele:

*exista tari cu o legislatie a leasingului foarte bine delimitata (SUA, Marea Britanie, Germania, Franta, Luxembourg);

*tari cu o legislatie a leasingului partial constituita (Elvetia, Spania, Portugalia, Olanda si mai tarziu si in Cehia, Polonia, Ungaria, Romania);

*tari cu cateva reglementari legale privind leasingul (Africa de Sud, Mexic, Taiwan etc.).

Leasingul are o istorie activa, fiind in plin proces de devenire.