UNIVERSITATEA ECOLOGICA

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL SI ADMINISTRATIV

MANAGEMENTUL ACTIVELOR SI PASIVELOR BANCARE PE EXEMPLUL BRD

Capitolul 1

MANAGEMENTUL ACTIVELOR SI PASIVELOR BANCARE

1.1. Privatizarea moment esential al actualei structuri organizatorice a BRD

Anul 1998 a reprezentat pentru Banca Romana pentru Dezvoltare inceputul unui nou capitol in istoria sa - privatizarea, cel mai important eveniment al anului pentru banca, dar si pentru intregul sistem bancar romanesc.

Cumpararea pachetului majoritar de actiuni de catre grupul bancar francez Societe Generale a constituit o reusita deosebita din cel putin trei motive :

Calitatea partenerului - Societe Generale se numara printre primele 10 grupuri bancare din lume;

Recunoasterea de catre partenerul francez a activitatii BRD in multifunctionalitatea sa, precum si insusirea, de catre Societe Generale, a obiectivelor sale strategice privind extinderea si diversificarea activitatii;

Cuantumul afacerii ( cresterea de capital si pretul de achizitionare), tinand seama de climatul economic neprielnic atat pe plan intern, cat si international, care a determinat inhibarea interesului investitional pentru tarile cu economie in formare.

Succesul privatizarii BRD a primit recunoastere si pe plan international prin premiul "Privatizarea anului in Europa de Est" acordat de catre publicatia "Privatisation International".

Astfel, la finele anului 1998 totalul bilantului a crescut cu 55,2% fata de anul precedent, nivel care acopera rata inflatiei de 40,6% si asigura si o crestere in termeni reali. Baza de capital a atins un nivel de 1910 miliarde lei, inregistrand o crestere de 83%, iar in cadrul acesteia capitalul social s-a triplat atingand 405,5 miliarde lei, acestea fara a socoti majorarea de capital de 20% care s-a consumat in anul 1999.

Totodata banca a realizat si un indicator de adecvare a capitalului de 18,3%, reflectand potentialul bancii de a-si extinde activitatea si intari pozitia pe piata. In conditiile mentinerii unui mediu economic instabil, banca a manifestat in continuare prudenta in intreaga sa activitate, iar eforturile sale au vizat consolidarea pozitiei pe piata si a situatiei financiare si indicatorilor de performanta care raman superiori celor ai concurentei.

La aceasta a contribuit previzionarea integrala a riscurilor crescande in activitatea bancii, aplicarea Normelor Bancii Centrale de scoatere in afara bilantului a unor credite neperformante si suportarea din venituri a pierderilor aferente acestora.

Astfel, urmare acestei "curatiri" a bilantului, profitul inainte de impozitare a fost numai 641 miliarde lei. Indicatorii de profitabilitate, desi au marcat o tendinta nominala de scadere s-au ameliorat in termeni reali, ceea ce a facut ca, potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate ( IAS ), sa obtina in 1998 un rezultat net de peste 3 ori mai mare fata de 1997.

Creditarea clientilor corporativi din sectorul privat a cunoscut o dinamica deosebita, respectiv 159,9% fata de finele anului 1997, creditele acordate in acest sector reprezentand 70% din totalul portofoliului de credite.

Creditele pe termen mediu si lung au inregistrat si ele o crestere semnificativa reprezentand 30% din portofoliul bancii, fiind acordate atat din fonduri proprii, cat si din liniile de finantare puse la dispozitia bancii de Banca Mondiala, BERD, BEI s.a.

In vederea limitarii riscului in cursul anului 1999 s-au constituit provizioane specifice de risc de credit si dobanda in valoare de 313,4 miliarde lei, care reprezinta 7,4% din total cheltuieli.

Activitatea de trezorerie a beneficiat de un management performant, asigurand gestionarea cu bun randament a resurselor mobilizate la nivelul unitatilor teritoriale si ale centralei.

Au fost incurajati clientii bancii sa-si fructifice economiile banesti in conditii de dobanda real pozitiva, dar si solicitantii de credite, care au avut acces la resursele bancii in conditii de dobanda moderata.

Este de remarcat tendinta de crestere permanenta a depunerilor in lei si valuta ale persoanelor fizice, ceea ce confirma increderea de care se bucura BRD ca banca depozitara. Volumul acestor depozite a fost de 4.119 miliarde lei inregistrand, practic, o dublare.

In conditiile unui mediu concurential s-au realizat serviciile oferite si calitatea acestora, modul de servire si raporturile cu clientela, eforturile fiind indreptate si spre construirea unui parteneriat pe termen lung.

Revitalizarea activitatii de marketing a inviorat si modernizat serviciile oferite.

Folosind un "mix" de tehnici de marketing s-a propus abordarea unor activitati care sa promoveze ideea ca orice actiune intreprinsa de banca trebuie indreptata in directia satisfacerii cerintelor efective si potentiale ale consumatorilor de servicii si produse bancare.

In scopul largirii gamei de produse si servicii oferite clientilor, s-a promovat forfetarea si scontarea efectelor de comert in valuta atat pe piata primara - cu exportatori romani - cat si pe piata secundara - cu banci si institutii financiare.

Si in 1999, BRD si-a mentinut pozitia de leader in operatiunile de factoring de export, fiind singura banca din Romania membra a Factors Chain International, care ofera servicii de factoring firmelor exportatoare.

In 1998 a fost finalizata etapa de pregatire a introducerii EURO, astfel incat chiar de la inceputul anului banca realizeaza operatiuni comerciale si financiare in aceasta moneda.

In 1999 banca avea relatii de corespondent cu 521 banci si sucursale ale acestora, ceea ce a permis incredere si disponibilitate pentru relatiile cu BRD, fapt concretizat si in planul unor facilitati acordate.

De asemenea s-au dezvoltat si diversificat serviciile oferite pe piata de capital (depozitare, decontare si custodie), consolidand pozitia de leader pe aceasta piata si imaginea de care se bucura banca, precum si cresterea cotei de piata pentru unele activitati realizate atat prin Directia Piete de Capital, cat si prin subsidiara ECO-INVEST BRD.

1.2. Bilantul contabil si situatia financiara ca forma de expresie a activitatii BRD

Bilantul Bancii Romane pentru Dezvoltare -- Groupe Societe Generale a fost intocmit pe baza documentelor contabile certificate si verificate - in acord cu principiile generale de contabilitate.

Activele si pasivele bancii au crescut in 2000 cu 111% in termeni nominali si cu 36% in termeni reali, ceea ce demonstreaza o crestere substantiala a activitatii.

Active

. Operatiunile de trezorerie si interbancare au totalizat 8.066.108 milioane lei, reprezentand 34,3% din totalul bilantului, in crestere cu 250% fata de inceputul anului. Printre aceste operatiuni se remarca :

depozitele la banci ( 41,8% ), in suma de 3.372.736 milioane lei, in crestere cu 212% fata de inceputul anului ;

contul curent de la BNR ( 30,4% ), in suma de 2.452.115 milioane lei, in crestere cu 285% ;

conturile la banci corespondente ( nostro ), in suma de 1.659.514 milioane lei, in crestere cu 54%.

. Operatiunile cu clientela reprezinta 10.569.779 mil. lei sau 45,0% din totalul activului bilantier, in crestere cu 84% fata de inceputul anului.

. Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse :

operatiunile cu titluri insumeaza 1.526.862 mil. lei sau 6,5% din totalul bilantului, in crestere cu 11% fata de inceputul anului ;

operatiunile diverse totalizeaza 522.183 mil lei sau 2,2% din totalul bilantului, in crestere cu 76% fata de inceputul anului.

4. valorile imobilizate reprezinta 2.796.566 mil. lei, adica 11,9% din totalul activului bilantier, o crestere de 97% fata de inceputul anului. Din acest total, 2.732.226 mil. lei ( 97,7% ) sunt imobilizari in curs, corporale si necorporale.

In ceea ce priveste plasamentele ( purtatoare de dobanzi ), evolutia este urmatoarea :

Pasivele

1.Operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare au totalizat 1.623.273 mil. lei sau 6,9% din total, in crestere cu 155% fata de inceputul anului.

2.Opetratiunile cu clientela, in valoare de 17.014.254 mil. lei sau 72,5% din total, sunt in crestere cu 111% fata de inceputul anului.

3.Operatiunile cu titluri si operatiunile diverse totalizeaza 1.004.381 mil. lei sau 4,3% din total.

4.Capitalurile proprii, cele asimilate si provizioanele, in valoare de 3.839.590 mil. lei sau 16,4% din bilantul total, sunt in crestere cu 94% fata de inceputul anului si se compun din :

1.742.253 mil. lei capital social subscris si varsat ;

486.612 mil. lei fond de rezerva, in crestere cu 42% ;

217.146 mil. lei rezerva generala pentru riscul de credit, in crestere cu 92% ;

169.757 mil lei alte rezerve, in principal diferente de curs pentru disponibilitatile in valuta care constituie capital social, si alte fonduri, reprezentand surse proprii de finantare a imobilizarilor corporale in curs ;

588.108 mil. lei - alte fonduri ;

561.929 mi. lei - rezerva din reevaluarea imobilizarilor corporale ;

73.785 mil. lei provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

Activele purtatoare de dobanda au detinut 83.2% din total active, in crestere cu 45,4% fata de anul 1999.

In cadrul activelor purtatoare de dobanda creditele au continuat sa reprezinte cel mai important plasament al bancii, atingand 61,7%, in crestere cu 49,5% fata de anul precedent:

Plasamentele in certificate de trezorerie, titluri de stat si obligatiuni in valuta au cunoscut un trend ascendent si au reprezentat 14,9%, in total active purtatoare de dobanda.

Rezervele minime obligatorii existente in cont in ultima zi a anului si calculate in conformitate cu reglementarile Bancii Nationale s-au triplat, urmare a cresterii ratei de constituire a acestora, precum si a volumului resurselor luate in calcul.

Schimbarile intervenite in structura pasivelor purtatoare de dobanda reflecta actiunile intreprinse de banca pentru asigurarea stabilitatii in timp a acestora, precum si interesul agentilor economici de a-si valorifica mai eficient resursele temporar disponibile, fapt concretizat in cresterea ponderii depozitelor la termen la 62,4%, comparativ cu 43,1% in anul 1999, si reducerea disponibilitatilor la 28,0% fata de 51,6% anul precedent.

Cu toate ca pasivele purtatoare de dobanda au inregistrat o crestere de 53,2%, superioara cresterii activelor purtatoare de dobanda, ponderea acestora in total pasive a scazut la 75,9%, comparativ cu 76,9% in 1999.

Contul de profit si pierdere

Veniturile totale obtinute in anul 2000 au cunoscut o evolutie pozitiva, fapt demonstrat de cresterea cu 63,7%, comparativ cu anul precedent.

Cele mai importante venituri s-au obtinut din dobanzi, a caror pondere a atins 57,3% din total si din operatiuni de schimb si arbitraj - 25,0%.

Cheltuielile au cunoscut cresteri mai accentuate, acestea s-au dublat fata de anul precedent. Trebuie mentionat ca cheltuielile cu resursele au crescut cu 33,1% si au reprezentat 38,7% din totalul cheltuielilor.

Aplicarea la sfarsitul anului 1999 a prevederilor Normei BNR nr. 7/1998 a permis o curatire dramatica a portofoliului de credit prin scoaterea in afara bilantului a celor neperformante si deschiderea anului 2000 pe o baza extrem de sanatoasa. Astfel, au fost utilizate provizioanele existente pentru acoperirea unor credite neperformante si a dobanzilor aferente acestora in suma de 159,9 mld. lei, iar pentru un volum de credite neperformante si dobanzi aferente in suma de 178,4 mld. lei, neacoperite cu provizioane, au fost inregistrate pierderi din creante nerecuperabile. Aceasta a exercitat presiuni asupra profitului, nu numai ca urmare a pierderilor inregistrate din creante nerecuperabile, dar si ca urmare a impozitarii acestora, fiind tratate drept cheltuieli nedeductibile. Influenta asupra profitului net s-a ridicat la 247 mld. lei.

Ca urmare, a profitul net obtinut a insumat 373,4 mld. lei si reprezinta 61,8% din nivelul realizat in anul 1999. Potrivit reglementarilor existente, profitul obtinut a fost utilizat pentru cresterea capitalurilor proprii - 269,8 mld. lei, precum si pentru acordare de dividende si stimularea personalului - 103,6 mld. lei.

Indicatorul de solvabilitate, determinat potrivit reglementarilor Bancii Centrale ca raport intre fondurile proprii si activele riscante s-a mentinut la un nivel ridicat, de 18,3%.

Rentabilitatea financiara, exprimand profitabilitatea obtinuta la capitalurile investite de actionari, s-a situat la 25,3%, iar rentabilitatea economica, ce cuantifica eficienta utilizarii activelor la 4,1%. Lichiditatea bancii s-a mentinut si in anul 2000 la un nivel corespunzator, indicatorul credite/depozite situandu-se la 74,9%.

1.3. Efectuarea si efectele privatizarii

Dupa ani de pregatire si in urma crearii in 1997 a cadrului legal pentru privatizarea bancilor, anul 1998 a insemnat intrarea in faza operationala a procesului de privatizare a BRD. Astfel, in prima jumatate a anului 1998 au avut loc primele actiuni concrete:

Conducerea BRD si-a exprimat punctul de vedere cu privire la strategia de privatizare elaborand Charta Privatizarii, a carei esenta o constituia privatizarea cu un grup de investitori strategici - 31%, impreuna cu un investitor institutional - BERD si / sau IFC - 15%;

Au fost elaborati Termenii de Referinta pentru organizarea licitatiei internationale in vederea angajarii de catre Comisia de privatizare a unui consultant pentru privatizare; licitatia a fost castigata de catre un consortiu condus de catre DAIWA Europe Ltd.;

Consortiu, pe baza unui proces detaliat de due diligence cu managementul bancii a finalizat doua lucrari: Studiul de fezabilitate al privatizarii si Raportul de evaluare;

Banca a elaborat "Strategia de dezvoltare 1998-2001", pe ale carei previziuni financiare se bazeaza raportul de evaluare pe care banca si l-a intocmit cu forte proprii.

Ca urmare si a sugestiilor formulate si de conducerea bancii, strategia de privatizare aprobata de actionarul majoritar a prevazut doua etape:

Privatizarea cu un investitor strategic care sa detina 51% din capitalul social majorat, un investitor institutional - 5% si personalul bancii - 8,33%;

Oferta publica secundara cu listarea actiunilor la Bursa de Valori Bucuresti si in strainatate prin certificate de depozit globale si certificate de depozit americane.

Elementele favorabile ale strategiei de privatizare au fost: demersurile pline de succes intreprinse de conducerea BRD de a determina FPS si Guvernul sa ofere investitorului strategic 51% din capitalul majorat si nu doar 36% , dupa cum se precizase initial, precum si nefolosirea "actiuni de aur".

Totusi la 14 decembrie 1998 au avut loc:

Semnarea contractului de vanzare-cumparare a pachetului majoritar de actiuni de 51% din capitalul social majorat al Bancii Romane pentru Dezvoltare intre Fondul Proprietatii de Stat si Societe Generale;

Semnarea contractului Escrow de Subscriptie intre cele patru parti: Societe Generale, Fondul Proprietatii de Stat, Banca Romana pentru Dezvoltare si ING Bank N.V., Bucharest Branch.

La 15 decembrie 1998 Societe Generale a semnat angajamentul de subscriptie al carui obiect consta in cumpararea unui numar de actiuni existent si actiuni noi, necesar pentru a achizitiona 51% din noul capital social majorat, inregistrat, al Bancii Romane pentru Dezvoltare, sub rezerva semnarii protocolului de prefinalizare, platind 20,15 USD/actiune.

Banca a semnat urmatoarele doua documente importante:

&     "garantii"- de la 30.06.1998 pana la momentul semnarii contractului: 14.12.1998;

&     "angajamente" pe care si le asuma incepand cu 14.12.1998, pana la plata efectiva efectuata de catre Societe Generale si care, desi au limitat BRD, au avut meritul de a incredinta Societe Generale ca profilul de risc pentru care au semnat nu se va modifica in cele trei luni pana la "protocolul de finalizare".

Privatizarea BRD a reprezentat un succes deosebit, avand in vedere conditiile dure de piata in care s-a realizat, lucru recunoscut de autoritatile competente in domeniu.

La 18 martie 1999, dupa efectuarea platilor, structura actionariatului BRD a devenit urmatoarea:

- Societe Generale 51,000%;

- Salariatii 8,333%;

- SIF Banat Crisana I 5,000%

- SIF Moldova II 5,000%;

- SIF Transilvania 5,000%;

- SIF Muntenia IV 5,262%;

- SIF OlteniaV 5,545%;

- FPS 14,860%;

TOTAL 100,000%

Evenimentul anului 2000, pentru Banca Romana pentru Dezvoltare, a fost punerea in vanzare prin oferta publica secundara a actiunilor pe care fondul Proprietatii de Stat le mai detinea din capitalul bancii. Aceasta actiune reprezenta o noua etapa din strategia de privatizare.

B.R.D. si-a inceput activitatea ca societate bancara cu capital social de stat la sfarsitul anului 1990, prin preluarea patrimoniului Bancii de Investitii, banca specializata in finantarea investitiilor.

Privatizarea BRD: un proces in mai multe etape

Martie 1999: Un pachet de 8,33% din capitalul social este vandut personalului, conducerii si pensionarilor bancii de catre FPS.

Martie 1999: Lansarea oficiala a privatizarii: Societe

Generale cumpara 51% din capitalul social.

Noiembrie 1999: Sucursala din Bucuresti a Societe Generale este integrata in BRD. Ea este prezenta in Romania din anul 1981 si deschisese doua agentii in provincie, in 1998.

Noiembrie 1999: Continuarea procesului de privatizare: BERD cumpara 4,99% din actiuni.

Octombrie 2000: FPS propune spre vanzare pachetul de 9,87% din actiuni, ramas in posesia acestuia.

Noiembrie 2000: Un pachet de 2,55% din capital este vandut prin oferta publica - FPS mai detine 7,32%. BRD - GSG este declarata societate deschisa si inscrisa la Oficiul de Inregistrare a Valorilor Mobiliare.

Ianuarie 2001: BRD - GSG este cotata la Bursa de Valori din Bucuresti.

Pe data de 15 octombrie 2000, Fondul Proprietatii de Stat a lansat oferta de vanzare a pachetului de actiuni detinut la BRD, de 9,87% din capitalul social. Acesta este procentul ramas in posesia FPS la sfarsitul primei etape din privatizarea bancii, dupa achizitionarea pachetului majoritar de 51% din capitalul social de catre Societe Generale, a 8,33% de catre personal, management si pensionarii bancii, si a 4,99% de catre BERD.

Valoarea nominala a actiunii (ROL) 5.000

Numar total de actiuni 348.450.670

Actiuni puse in vanzare 34.357.315

Valoarea actiunii (ROL) 28.960

Actiuni vandute 8.842.206

Subscrierea actiunilor puse in vanzare de catre FPS a luat sfarsit la 15 noiembrie 2000. Din pachetul de 9,87% ramas in posesia FPS, 2,55% din capitalul social a fost alocat. In prezent, FPS detine inca 7,32% din capitalul social al BRD.

In ciuda unui context economic dificil, 11.604 de investitori, din care 11.321 de persoane fizice si 283 persoane juridice, au subscris. Printre acestia, 593 erau angajati BRD.

La 28 noiembrie, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a validat inchiderea Ofertei Publice Secundare Initiale si a declarat BRD societate deschisa.

Cotarea efectiva a bancii la Bursa de Valori din Bucuresti a avut loc pe 15 ianuarie 2001.

1.4. Evolutia BRD in perioada post-privatizare

Anul 1999 a reprezentat pentru BRD o schimbare de proportii. Privatizandu-se, BRD - pana atunci o banca de stat, specializata in finantarea investitiilor - a devenit o banca privata, cu o vocatie comerciala generala.

Toate sectoarele bancii au trait aceasta evolutie in 1999 - care, concret, a avut loc in 3 etape:

- etapa I: realizarea privatizarii, prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni de catre Societe Generale;

- etapa II: restructurarea bancii, si mai ales integrarea in BRD a sucursalei Societe Generale din Bucuresti;

- etapa III: continuarea procesului de privatizare, prin cumpararea de catre BERD, in decembrie 1999, a 4,99% din actiunile inca detinute de FPS.

Desigur, acest proces juridic a fost insotit de o evolutie comerciala. Sosirea Societe Generale a favorizat un amestec de culturi de netagaduit: profesiunii traditionale de finantare a societatilor - punctul forte al BRD - Societe General i-a adaugat experienta ei de banca privata, obtinuta cu obstacolele concurentei, in special in ce priveste populatia si clientela comerciala, si a dezvoltarii de noi produse si profesiuni.

Pe de alta parte, 1999 nu a fost numai o perioada de schimbari, ci si un exercitiu de crestere puternica pentru BRD, care si- a dezvoltat considerabil cota de piata, si-a imbunatatit portofoliul de clienti particulari cu mai bine de 100.000 de conturi si a lansat o gama inovatoare de servicii de carduri destinate populatiei - toate acestea in ciuda unui mediu macro-economic nefavorabil, marcat de hiper-inflatie si de recesiunea PIB.

Aceasta evolutie accentuata, in decursul careia implicarea BRD in sectoarele cele mai sanatoase ale economiei (sector privat, populatie) a crescut sensibil, nu a scapat analistilor si observatorilor specializati in domeniu.

Astfel, grupul Euromoney Publications a decernat BRD, pentru al doilea an consecutiv, "Premiul pentru Europa Centrala", o distinctie recunoscuta care o consacra drept cea mai buna banca romaneasca.

La randul ei, revista americana Global Finance a acordat bancii titlul de "cea mai buna banca romaneasca", titlu care o plaseaza in topul celor mai bune banci comerciale din Europa Centrala si de Est. Banca a obtinut de asemenea premiul "Banca anului 1999", acordat de revista Piata Financiara - cea mai importanta publicatie in domeniu din Romania.

Obiective strategice propuse au fost:

Profitabilitatea:

&     Imbunatatirea managementului riscului pentru toate activitatile si operatiunile bancii;

BRD va avea de implementat planul sau strategic de afaceri pe anii 1999-2001, intr-un mediu economic si financiar in continua transformare in care concurenta se va accentua din ce in ce mai mult. De aceea, principalele obiective propuse , prevad asigurarea unui echilibru intre o activitate prudenta, dar eficienta si cu performante financiare solide.

Pozitia pe piata:

Cresterea cotei de piata in domeniul creditului neguvernamental pana la 18-20%;

Consolidarea si dezvoltarea activitatii de retail banking pana la 30% din activitatea bancii;

Stabilirea de noi relatii cu clientii performanti, atragerea de companii multinationale ce activeaza in Romania si , in primul rand majoritatea clientilor actionarului strategic al bancii;

Participarea la finantarea din imprumuturi sindicalizate a unor proiecte de investitii mari, indeosebi in domeniul resurselor primare, telecomunicatii etc., impunerea BRD ca leader consortial pentru asemenea proiecte;

Dezvoltarea de noi activitati: servicii de specialitate, consultanta financiara, evaluare, fuzionari de societati, leasing, asigurari;

Servicii de consultanta marilor clienti corporativi pentru emisiuni de actiuni pe pietele internationale;

Dezvoltarea si diversificarea serviciilor in activitatea de import/export si atingerea unei cote de 15% din comertul exterior al Romaniei care sa se deruleze prin BRD;

Acces nemijlocit la piata de capital internationala;

Crearea unor unitati specializate pentru desfasurarea sau dezvoltarea anumitor activitati, precum si a unor prestari de servicii pentru anumite categorii de clienti;

Continuarea politicii de dezvoltare a retelei teritoriale, pe baze profitabile, prin consolidarea unitatilor in zonele unde exista potential cert de dezvoltare, precum si prin inchiderea unitatilor cu profitabilitate scazuta;

Finalizarea privatizarii integrale a bancii.

&     Consolidarea bazei de capital si mentinerea constanta a unei ROE in termeni reali de 15%, care sa permita participarea la finantarea marilor proiecte;

&     Cresterea veniturilor din comisioane, taxe si tarife si a ponderii acestora in total venituri pana la 20%;

&     Mentinerea in permanenta a lichiditatii, in conditiile utilizarii integrale si eficiente a resurselor;

&     Perfectionarea continua a conducerii tuturor activitatilor bancii pe baza de bugete de venituri si cheltuieli si indicatori de performanta.

Organizarea:

Perfectionarea managementului bancii, continuarea descentralizarii si debirocratizarii actului decizional;

Perfectionarea comunicarii interne si externe a bancii, flexibilizarea structurilor sale organizatorice;

Alinierea normelor si procedurilor bancii la exigentele actionarului majoritar si ale noului sistem informatic.

Capitolul 2

Managementul operatiunilor bancare active

2.1. Principalele operatiuni active

In principal activele bancii, in lei si in valuta, se grupeaza in:

Numerar in caserie:

Credite;

Investitii de portofoliu;

Conturi NOSTRO;

Depozite la alte banci;

Disponibil in lei si rezerve minime obligatorii in USD, la BNR.

2.1.1. Creditele bancare, principala operatiune activa

In prezent, creditele bancare constituie componenta principala a activelor, atat ca marime absoluta cat si relativa, in cadrul produselor specifice puse la dispozitia clientelei.

Activitatea de creditare, in lei si valuta, trebuie sa fie supusa, in permanenta, unor presiuni decizionale, la toate nivelurile organizatorice ale bancii, care sa se materializeze in optiuni pe termen mediu si lung cuprinse in strategie, directii si obiective pe termen scurt pentru anul respectiv, precum si in actiuni operative.

Necesitatea de a se actiona permanent asupra portofoliului de credite este determinata de:

Locul principal pe care il ocupa, ca valoare absoluta si relativa, in totalul plasamentelor bancii, constituind astfel sursa cea mai importanta de venituri si calea de utilizare eficienta a resurselor proprii si atrase de banca, dar in acelasi timp si sursa principala de risc;

Structura complexa a acestuia, atat din punct de vedere al formei organizatorice a clientelei beneficiare si sectoarealor de activitate din economie in care s-au efectuat aceste plasamente, cat si termenelor de rambursare;

Gradul de risc pe care il are si in mod deosebit, anumite produse utilizate in cadrul acestei activitati;

Necesitatea consolidarii pozitiei fiecarei unitati a bancii prin numarul, diversitatea si puterea economico-financiara a clientelei, gama de produse de creditare utilizate in relatia cu aceasta, rezultatele obtinute, materializate in rambursarea la termen a creditelor acordate si incasarea dobanzilor datorate, asigurarea unui echilibru in structura intre plasamente pe diferite termene si resursele corespunzatoare, precum si pe valute.

Plafoanele de credite, atat in lei cat si in valuta, reprezinta avizul trezoreriei pentru existenta resurselor necesare si constituie principalul instrument de cunoastere si previzionare, atat la nivelul unitatii, cat si al centralei, a activitatii de trezorerie.

Nivelul anual, cu defalcare pe trimestre si luni, al creditelor pe termen scurt, mediu si lung se stabileste prin bugetul de venituri si cheltuieli al bancii potrivit normelor de intocmire si de executie al acestuia.

Lunar, Directia trezorerie transmite sucursalelor judetene si sucursalelor din Municipiul Bucuresti plafoanele de credite, respectiv soldul maxim admis, atabilite de Directia servicii bancare pentru populatie, pe baza analizei necesarului de credite estimat de sucursalele judetene si a resurselor preliminate de trezorerie pentru aceste plasamente, avand in vedere, in principal:

Directiile si obiectivele cuprinse in strategia bancii pentru perioada respectiva, cu deosebire cresterea gradului de lichiditate a portofoliului de credite acordate din surse proprii si atrase de la clienti, prin respectarea principiului de invers proportionalitate intre volumul creditelor si durata acestora;

Nivelul creditelor prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli al bancii;

Evolutia preliminata a resurselor pe total si in structura;

Preliminarea plasamentelor in credite pentru luna urmatoare, de catre sucursalele judetene si sucursalele din Municipiul Bucuresti transmise prin fax cu 5 zile lucratoare inainte de finele lunii precedente - pentru lei si a doua zi lucratoare dupa balanta din data de 23 ale fiecarei luni - pentru valuta;

Asigurarea cu prioritate a plafoanelor necesare pentru acordarea creditelor prevazute in contractele incheiate;

Cresterea gradului de acoperire a plasamentelor cu resurse atrase pe plan local;

Conditiile prevazute in acordul de imprumut, in cazul in care sursa de acordare este un imprumut extern.

Pana la primirea plafoanelor de credite lunare, unitatile teritoriale vor urmari incadrarea in limitele aprobate pentru luna precedenta, diminuate cu rambursarile prevazute in luna curenta. Eventualele acordari de credite peste plafoanele respective se pot efectua numai dupa primirea suplimentarii acestora.

La primirea de la Centrala - sucursalele judetene si sucursalele din Municipiul Bucuresti, defalca si transmit plafoanele de credite la unitatile din subordine.

Conducerile sucursalelor judetene - pe total unitati arondate, precum si conducerile sucursalelor si agentiilor - pentru activitatea proprie, urmaresc incadrarea zilnica in plafoanele de credite aprobate, atat pe total cat si in structura. Nu este admisa utilizarea disponibilitatilor de la o categorie la alta.

Aprobarea sau promovarea la aprobare de noi credite se face numai daca este asigurat plafonul necesar de catre Centrala Bancii.

Eventualele modificari ale plafoanelor de credite in cursul lunii, pe total sucursala sau in structura, se vor efectua de Directia trezorerie, pe baza avizelor date de Directia credite sau Directia servicii bancare pentru populatie. Pentru aceste modificari, solicitarile fundamentate ale sucursalelor judetene si din Municipiul Bucuresti se vor transmite celor doua directii, dupa caz.

Aprobarea modificarii, in cursul lunii, a plafoanelor de credite se transmite de catre Directia trezorerie - pentru lei si valuta.

Orice solicitare suplimentara de plafon de credite va fi examinata prin prisma modului in care se actioneaza pentru imbunatatirea activitatii in domeniul creditarii, cunoscand ca performantele financiare ale intregii banci sunt legate nemijlocit de modificarile care intervin in structura si calitatea creditelor.

2.1.2. Analiza acordarii creditelor in lei si valuta

In activitatea de creditare, conducerile unitatilor bancii vor actiona pentru aplicarea cu fermitate a directivelor strategice de baza ale BRD - care sa asigure cresterea profitabilitatii si minimizarea riscurilor.

In acest scop se va urmari restructurarea portofoliului de clienti, prin incurajarea agentilor economici cu bonitate ridicata si perspective de dezvoltare, in corelare cu tendintele de restructurare economica, a celor cu activitate preponderenta de export, cu cifra de afaceri mai mare si viteza de rotatie a capitalului circulant foarte rapida.

De asemenea, se va urmari sa cresca gradul de lichiditate al portofoliului de credite prin aprobarea de credite pe termene cat mai scurte si respectarea graficelor de rambursare.

Principali indicatori de performanta care asigura o evaluare reala a activitatii de creditare desfasurate, comparativ cu obiectivele de performanta stabilite pe total banca si care trebuie sa fie permanent in atentia conducerii unitatilor bancii se refera la:

Cresterea ponderii creditelor pe termen scurt in totalul creditelor;

Reducerea ponderii creditelor restante si / sau neperformante in totalul activitati de creditare - pe total si separat pentru credite pe termen scurt, mediu si lung;

Cresterea gradului de acpoerire a portofoliului de credite cu resurse atrase de la clientii bancii, la vedere si pe termen.

Conducerile unitatilor bancii au obligatia sa analizeze, zilnic, evolutia creditelor si incadrarea in plafoanele aprobate urmarind, totodata, respectarea prevederilor conventiilor incheiate intre BRD si alte institutii financiar - bancare si publice.

Sucursalele judetene si sucursalele din Municipiul Bucuresti raportaza zilnic Directiei trezorerie, situatiile privind realizarea creditelor in lei. Pe baza balantelor de verificare din datele de 7,15,23 si ultima zi din luna, Directia Informatica elaboreaza "Situatia realizarii creditelor in valuta" (pe surse de acoperire si termene de acordare ) pe care o transmite Direcsiei trezorerie la aceeasi data la care s-a editat balanta de verificare.

Situatiile centralizate privind realizarea creditelor in lei si valuta sunt utilizate, in principal, pentu:

Monitorizarea lichiditatii bancii;

Aprobarea, in executie, a unor modificari de plafoane, solicitate de sucursale si avizate favorabil de catre Directia de credite sau Directia servicii bancare pentru populatie;

Difuzarea, zilnic, la Directia credite si Directia servicii bancare pentru populatie in vederea urmaririi incadrarii sucursalelor in plafoanele de credite aprobate, pe total si in structura;

Regularizarea de catre Directia credite a nivelurilor sumelor trase din fondurile puse la dispozitie de alte institutii financiar - bancare si publice;

Informatizarea zilnica a conducerii bancii.

2.1.3. Garantiile creditelor

In raporturile sale cu debitorul, adeseori, creditorul este expus unor riscuri care impun luarea unor masuri pentru garantarea creantei. In cazul in care in ziua scadentei debitorul este in stare de insolvabilitate si nu mai poate sa-si execute obligatia asumata, creditorul, daca are garantii constituite in conditiile legii, pe baze contractuale, le poate executa recuperandu-si creanta.

Faptul de a fi contractat o obligatie, implica pentru debitor, raspunderea nelimitata si cu intregul sau patrimoniu, pentru garantarea executarii obligatiei. Conform art. 1719 Cod civil, 'Bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a creditorilor sai si pretul lor se imparte intre ei proportional'. Legea creaza deci in favoarea creditorului un drept de gaj general asupra tuturor bunurilor debitorului, iar in caz de neexecutare a obligatiei, creditorul are dreptul sa fie despagubit din masa generala de bunuri ale debitorului.

Din punct de vedere al Codului civil, garantiile sunt:

Garantia reala, care rezulta din afectarea speciala de catre client sau tert a unuia sau mai multor bunuri din patrimoniul sau, in asigurarea rambursarii creditului acordat. Aplicatia acestor garantii o face gajul si ipoteca, fiind garantii care se pot executa si in afara procedurii falimentului;

Garantiile personale, sunt cele procurate de una sau mai multe persoane care se obliga, cu propriul patrimoniu, sa plateasca in locul clientului bancii, daca acesta nu achita la scadenta creditul acordat si dobanda. Aceasta obligatie a garantului se numeste fidejusiune sau cautiune.

Ipoteca

Ipoteca este o garantie reala si accesorie care nu deposedeaza pe debitorul proprietar al bunului ipotecat si care da dreptul creditorului neplatit sa urmareasca si sa execute bunul in mainile oricarui detinator, in scopul de a recupera creanta sa, cu preferinta fata de ceilalti creditori.

Ipoteca practicata de banca este ipoteca conventionala, aceasta luand nastere prin conventia partilor si se constituie printr-un contract.

Contractul de ipoteca este un contract solemn, deoarece pentru nasterea valabila a ipotecii nu trebuie numai acordul de vointa al partilor, ci si constatarea acestuia printr-un act scris investit cu forma autentica de autoritatea competenta.

Ipoteca nu trebuie sa figureze neaparat in actul din care rezulta creanta, ea putand sa fie constituita si prin act separat.

Pentru a constitui o ipoteca se cere ca cel care se angajeaza juridic sa aiba capacitatea de a instraina. In afara de capacitatea de a instraina, constitutorul trebuie sa fie proprietarul imobilului sau dreptului imobiliar pe care urmeaza sa-l afecteze ipotecii.

Bunurile care se ipotecheaza trebuie sa fie imobile.

Ipoteca se stinge prin:

plata creantei garantate;

renuntarea creditorului la privilegiu;

anularea actului constitutiv al ipotecii;

pierderea imobilului.

Gajul

Gajul este contractul in virtutea caruia debitorul remite creditorului un lucru mobil drept garantie a datoriei, acesta avand dreptul sa retina lucrul in posesiunea sa pana la plata datoriei, iar in caz de neplata sa se despagubeasca din pretul bunului, cu preferinta fata de ceilalti creditori.

Obiect al contractului pot fi numai bunurile mobile ce se afla in circuitul civil, putandu-se gaja bani, actiuni, efecte de comert, marfuri, drepturi de autor, brevete de inventie si alte lucruri mobile

Gajul este un contract unilateral din care se naste obligatia creditorului de a restitui bunul dupa ce a fost platit.

Constitutorul gajului trebuie sa fie proprietar al acestuia si sa fie capabil de a-l instraina. Predarea bunului este o conditie esentiala pentru existenta in mod valabil a gajului.

Cautiunea

Cautiunea este un contract prin care o persoana se obliga sa execute prestatiunea debitorului in cazul cand acesta n-ar indeplini-o.

2.2. Activele interbancare

Activele interbancare reprezinta disponibilitatile si depozitele la alte bancii.

2.2.1. Activele interbancare in lei

Activele intrbancare in lei sunt formate din:

Disponibilitatile existente in conturile de corespondent deschise de unitatile bancii la alte banci comerciale cu sediul in aceeasi localitate, alta decat resedinta de judet. La sfarsitul zilei, soldurile acestor conturi de corespondent se sting prin contul curent al sucursalei judetene de care apartin unitatile respective;

Disponibilitatile existente in contul curent al centralei BRD, deschis la BNR;

Depozite, constituite de Centrala bancii, la alte banci.

Activele si pasivele interbancare, in lei sunt prezentate in Situatia zilnica a activelor si pasivelor interbancare care se intocmeste la nivel central.

In totalul activelor interbancare, cea mai mare pondere o detin disponibilitatile existente in contul curent al centralei BRD, deschis la BNR.

Pe baza acestei situatii, Directia trezorerie urmareste evolutia activelor si pasivelor interbancare.

Zilnic, Serviciul trezorerie in lei stabileste excedentul de resurse si prezinta conducerii directiei, propunerile de plasare a acestuia ( suma, perioada, etc.), in functie de limitele maxime de expunere pentru operatiuni de treorerie, in relatiile cu celelalte banci. Sumele defalcate pe termene de constituirese comunica Serviciului arbitraj care efectueaza plasamentele respective si transmite Serviciului trezorerie in lei ticket-dealul care contine date privind denumirea bancii la care a fost efectuat plasamentul, suma, perioada depozitarii si dobanda.

Zilnic, Serviciul trezorerie in lei intocmeste Situatia depozitelor BRD la alte banci urmarind evolutia acestor plasamente, incadrarea in limitele maxime de expunere pentru operatiuni de trezorerie, aprobate pe banci, rambursarea lor la termen precum si veniturile realizate din plasamente in depozit si certificate de trezorerie, situatie care se prezinta conducerii bancii.

2.2.2. Activele interbancare in valuta

Activele interbancare in valuta sunt formate din:

Disponibilitatile BRD existente in conturile de corespondent la alte banci (NOSTRO);

Disponibilitatile in contul de rezerve obligatorii deschis la BNR;

Depozitele constituite de BRD la banci din tara si / sau strainatate.

In acivitatea de monitorizare globala a activelor si pasivelor, Directia de trezorerie urmareste mentinerea in cursul lunii, in contul curent si cel de rezerva in valuta, a unor solduri medii care sa asigure rezervele obligatorii in lei si valuta ale bancii si plasarea resurselor disponibile, in conditiile prevenirii inregistrarii deficitului de rezerva.

2.3. Operatiunile de plasament

Achizitia de efecte publice si actiuni constituie o cale de plasare a resurselor bancilor in vederea obtinerii de prorfituri

Legile de organizare bancare prevad in majoritatea tarilor, ca modalitate obligatorie de asigurare a lichiditatii detinerea de active usor lichidabile, de regula bonuri de tezaur, titluri de imprumuturi de stat etc.

Imobilizarea activelor bancare in titluri, reduce posibilitatile de creditare a economiei; dimpotriva reducerea activelor in titluri sporeste capacitatea de creditare a imtreprinderilor de catre banca.

Stimularea vanzarii si achizitiei bonurilor de tezaur de catre banci, prin oferte avantajoase facute de banca de emisiune la piata libera, constituie una din politicile monetare si de credit.

2.4. Directii de perfectionare a Managementului operatiunilor active

Managementul resurselor de creditare constituie acel ansamblu de tehnici, metode, practici, prncipii si modalitati de optimizare a raportului resurse - plasamente, cu influenta directa asupra resurselor privite ca variabile in activitatea bancara. Este necesara, in permanent, o relativa ealitate resurse - plasamente, implicand, eventual, excedente sau deficite pe termen foarte scurt.

Atunci cand ne referim la gestiunea activelor bancare avem in vedere o supraveghere si gestiune a plasamentelor bancii, care in practica internationala sunt foarte diversitficate. Gestiunea activelor bancare inseamna tendinta de a obtine active de o calitate ridicata si cu o expunere cat mai redusa la risc. Operatiunile active ale bancilor comerciale sunt operatiuni in care bancile isi angajeaza resursele pentru indeplinirea atributiilor proprii si obtinerea de profit.

Corelat cu specificul activitatii bancii, managementul activelor va urmarii in principal:

♦ limitarea riscurilor in procesul de creditare prin utilizarea unui sistem de limite maxime de expunere pe ramuri, clienti, tipuri de credite, perioade de creditare;

♦ corelarea cat mai buna a riscului asumat in activitatea de creditare cu nivelul profitului prognozat;

♦ orientarea plasamentelor bancii in directoo cu grad sporit de siguranta, atunci cand acestea apar pe piata financiar - bancara: bonuri de tezaur, titluri de imprumut de stat, plasamente interbancare;

♦ efectuarea de plasamente in actiuni prin participatiuni la capitalul social al unor socetati cu activitati profitabile si expuneri minime la risc, in conditiile permise de legislatia in vigoare.

Un aspect de mare importanta pentru managementul activelor il reprezinta problema lichiditati bancii. Intrucat toate activele pot fi transformate in principiu in lichiditati, managerul de banca trebuie sa aprecieze cat mai riguros gradul de lichiditate al fiecarui activ, astfel incat:

sa asigure al termen transferul de bani in economie;

sa contribuie la maximizarea profitului.

Activitatea de plasare a resurselor sub forma creditului bancar impune o serie de comentarii legate de anumite conditii, obiective si subiective, care trebuie respectate intr-o analiza de creditare, si anume:

conditii de ordin juridic, referitoare la existenta unor reglementari care sa precizeze masurile de protectie acordate contractelor incheiate intre banca si imprumutat;

conditii de ordin institutional, constand in existenta unui sistem de institutii si organisme bine concepute, cu atributii clare in efectuarea operatiunilor de credit, dar si in exercitarea controlului asupra modului in care sunt respectate aceste atributii;

conditii de ordin social- politic, referitoare la cadrul general de stabilitate a deciziilor macroeconomice, cat si la atitudinea regimuli politic existent fata de economie, de libera initiativa, fata de piata;

conditii de ordin economic, legate de situatia de ansamblu a economiei nationale, de perspectivele ei, dar si de conjunctura economica a momentului pe plan intern si international. Are importanta situatia resurselor existente in econimie la dispozitia agentilor economici, accesul la acestea, structura economie nationale, situatia pietei de marfuri, a capitalurilor;

conditii de ordin psihologic, referitoare la consolidarea increderii clientiolr in disponibilitatea bancilor de a-i servi cu promptitudine, dar si la calitatile manageriale care se cer indeplinite de catre clienti.

Pentru perfectionarea procesului de creditare, bancile din Romania trebuie sa aiba in vedere un ansamblu de masuri menite sa satisfaca nevoile de finantare, prin credit bancar, a tuturor clientilor sai, indiferent de ramura sau forma de proprietate.

Prin urmare, in actul decizional de aprobare a creditului, trebuie avute in vedre anumite principii generale ale strategiei creditarii subordonate reguluior bancare de prudenta si eficienta, si anume:

acceptarea unui risc corelat cu profitul care previzioneaza a se obtine;

acceptarea riscurilor care pot fi cuantificabile si care au termen scadent, in procesu de cuantificare a riscului vor fi folosite proceduri si tehnici internationale: performanta financiara a clientului, structura tranzactiei, calitatea si structura sursei de rambursare, calitatea si structura garantiilor;

corelarea cat mai stransa a maturitatii creditelor cu cea a resureslor;

asigurarea realizarii unei solvabilitati minime de 8%, iar expunerea totala fata de un singur debitor sa nu fie mai mare de 20% din fondurile proprii ale bancii;

excluderea de la creditare a unor tari, banci, ramuri, clienti care intampina dificultati, precum si stabilirea unor sume limita pe ramuri de activitate, de clienti, pe tipuri de credite, pe termene de rambursare;

atenuarea pe cat posibil, a numarului de credite mici si foarte mici care necesita un volum mare de munca pentru instrumentate si urmarire, recum si reducerea creditelor foarte mari care antreneaza o expunere ridicata a bancii fata de respectivii clienti;

acordarea de credite numai agentilor economici cu un serviciu al datoriei bun, care au asigurata desfacerea productiei prin contracte si comenzi , si ale caror creante depasesc volumul datorilor pe care acestia le au de achitat;

abordarea creditului pe baza unei metode de analiza financiar - istorica coputerizata, care sa dea posibilitarea interpretarii cat mai reale a datelor in evolutia lor;

alocarea unor plafoane de credite catre unitatile teritoritoriale in functie de gradul de acoperire a plasamentelor cu resurse colectate pe plan local.

CAP:3 Managementul operatiilor bancare pasive

3.1. Principalele operatiuni bancare pasive

Pasivele bancii sunt formate, in principal, din:

Conturi curente si depozite clienti (persoane juridice);

Depozite publice;

Disponibilitati si depozite ale populatiei;

Certificate de depozit, obligatiuni si alte titluri de credit;

Conturi LORO;

Depozite de la banci;

Refinantare BNR;

Imprumuturi de la institutii financiar - bancare;

Fonduri proprii.

3.1.1. Disponibilitatile si depozitele clientilor in lei si valuta

Disponibilitatile si depozitele clientilor reprezinta principala resursa a bancii si cuprind:

a)     Conturile curente;

b)     Depozitele la vedere;

c)     Depozitele la termen;

d)     Depozitele colaterale pentru deschiderea de acreditive, emiterea de scrisori de garantie, cecuri certificate, ordine de plata, garantii gestionari;

e)     Depozitele publice, in lei, formate din: conturile curente, de depozite si imprumuturile de la institutii - publice.

Monitorizarea resurselor se efectueaza atat de catre unitatile bancii (inclusiv pe clienti) cat si de catre Directia Trezorerie (la nivelul intregii banci).

La nivelul sucursalelor judetene:

Studierea periodica a evolutiei resurselor clientilor bancii (persoane juridice si fizice), precum si a posibilitatilor de atragere de noi conturi ale altor persoane juridice si fizice din judet;

Mentinerea coturilor curente si de depozite existente si atragerea de noi resurse;

Actionarea permanenta pentru realizarea resurselor, in volumul si structura stabilite prin strategia BRD si bugetul de ventiuri si cheltuieli aprobat.

La nivelul Directiei trezorerie:

Stabilirea, la elaborarea strategiei bancii si a bugetului de venituri si cheltuieli, a necesarului de resurse pentu acoperirea cererii de plasamente;

Urmarirea saptamanala a evolusiei soldurilor conturilor curente si de depozit ale clientilor pe total banca si adoptarea de masuri pentru plasarea acestora;

Atragerea de resurse la nivel central pentru efectuarea platilor dispuse de clienti, realizarea rezervelor obligatorii si a plasamentelor.

Pentru cunoasterea gradului de stabilitate a resurselor atrase de banca, Directia informatica transmite, zilnic Situatia depozitelor pe termen, in lei, constituite de clienti si Situatia depozitelor pe termen in valuta, constituite de clienti, iar lunar Situatia restituirii depozitelor pe termen pentru cele in lei si pentru cele in valuta.

3.1.2. Pasivele interbancare, in lei si valuta

Pasivele interbancare reprezinta:

Soldurile din conturile de corespondent ale unor banci comerciale (LORO) deschise la BRD, in lei si valuta;

Soldurile conturilor de depozite constituite de alte banci comerciale la BRD, in lei si valuta.

3.1.3. Refinantare BNR in lei

In cadrul politicii sale monetare, valutare, de credit si plati, BNR poate acorda bancilor credite pe termene ce nu pot depasi 90 zile, garantate cu:

Titluri de stat provenite din emisiuni publice cu scadente de plata in termen de maximum un an de la data constituirii garantiei prin remitera lor in portofoliul BNR;

Cambii si bilete la ordin trase sau subscrise pentru plata unor prestatii comerciale, industriale sau agricole de catre persoane juridice eligibile, potrivit normelor emise de BNR;

Warante sau recipse de depozit emise cu privire la bunuri fungibile sau alte bunuri valabil asigurate contra riscurilor de pierdere, distrugere sau deteriorare;

Depozite constituite la BNR sau alte persoane juridice agreate de BNR constand din orice active pe care aceasta le poate vinde, cumpara sau tranzactiona.

BNR stabileste si face publice conditiile de creditare, nivelul minim al ratei dobanzii la creditele care se acorda bancilor si criteriile ce trebuie indeplinite de banci pentru a putea solicita credite pe baze competitive.

BNR poate stabili plafoane de creditare, niveluri ale ratei dobanzi, termene de rambursare si alte conditii in care se pot acorda credite discretionare sau pe baze competitive.

Pentru toate operatiunile efectuate, BNR stabileste si incaseaza dobanzi, comisioane si alte forme de acoperire a costurilor de functionare si a riscurilor asumate, cu exceptia operatiunilor efectuate prin contul curent general al Trezoreriei statului.

BNR poate acorda credite in conditii de rambursare, garantare si dobanda.

Creditarea de catre BNR pe descoperire de cont este interzisa.

3.1.4. Fondurile proprii ale bancii, in lei si valuta

Ptrivit Normelor BNR nr. 16/1995 privind fondurile proprii ale socetatilor bancare, acestea sunt formate din suma capitalului propriu si capitalului suplimentar, diminuata cu participatiile bancii la alte socetati bancare.

a)     Capitalul propriu se compune in principal din:

capitalul social varsat;

fondul de rezerva;

rezultatul reportat, reprezentand profitul nerepartizat;

rezultatul net al exercitiului curent, reprezentand profit (pierderi);

fondul imobilizarilor corporale;

surse proprii de finantare;

alte rezerve.

b)     Capitalul suplimentar este format din:

rezerva generala pentru riscul de credite;

alte rezerve;

sume inregistrate in contul, alte fonduri;

alte conturi de diferente;

datoria subordonata.

Capitalul suplimentar va fi luat in calcul numai in proportie de cel mult 100% din nivelul capitalului propriu.

3.2. Managementul corelat al activelor si pasivelor

la bancile comerciale

Pentru ca o banca sa poata practica o gestiune dinamica a activelor si pasivelor, este necesar ca un numar de conditii care tin de situatia proprie si de mediul exterior,sa fie reunite. Pana in '70, bancile erau foarte rar confruntate cu probleme de structura a activelor si pasivelor. Creditele erau finantate prin depozite ,iar atunci cand suma aflata in depozite era insuficienta pentru asigurarea echilibrului financiar, bancile imprumutau resurse de la Banca Centrala prin intermediul rescontului, mecanismul avea un caracter automat. De asemenea,finantarea investitiilor bancare au intimpinat dificultati.Investitiile erau mai putin importante, iar capacitatea de autofinantare degajata anual era suficienta pentru a le finanta. De asemenea, multe banci erau strict specializate si in consecinta gama produselor si serviciilor restransa si deci, relativ usor de gestionat.

Reformele initiate dupa anii '80 in domeniul pietelor de capital si noile reglementari bancare au creat conditii necesare punerii in functiune a unei gestiuni dinamice a activelor si pasivelor.

Romania nu are inca un sistem bancar puternic din punctul de vedere al nivelului activelor bilantiere.

Toate bancile care opereaza pe piata romanesca au la un loc active care nu le depasesc pe cele ale unei singure banci de talie medie din Occident.

In plus, de-a lungul timpului sistemul a mai pierdut din active, in primul rand din cauza caderii Bancorex. Daca in 1996 valoarea activelor bancare se ridica la 13.6 miliarde de dolari, aceasta s-a prabisit in 2000 la 8.9 miliarde, circa 4.5 miliarde de dolari s-au pierdut datorita creditelor neperformante.

Sistemul bancar romanesc este puternic polarizat, cinci banci dintr-un total de 40 detinand peste trei sferturi din activul sistemului. Aceasta situatie nu are sanse sa se schimbe prea curand decat daca va avea loc o consolidare la nivelul bancilor de la locul cinci in jos, prin fuziuni sau achizitii.

Analistii spun ca in urmatorii ani sistemul bancar va inregistra o crestere exponentiala a activelor, ceea ce nu va fi un fenomenprea spectaculos avand in

vedere ca este vorba practic de o recuperare a pierderilor inregistrate in ultimii ani.

3.3. Cerinte privind corelarea activelor si pasivelor bancare

Bancile, ca intermediare in valorificarea capitalului, se caracterizeaza prin aceea ca, axandu-se pe un capital propriu, relativ mic, mobilizeaza pe calea creditului resurse (in principal depozite, in diferite conditii, si credite de la alte banci) ce reprezinta obiectul operatiilor pasive. Pe de alta parte, prin operatiile active, bancile utilizeaza aceste resurse pentru acordarea de credite agentilor economici sau prin achizitia de valori mobiliare, de regula bonuri de tezaur, opertie frecventa si cu pondere in activitatea bancara in majoritatea tarilor cu economie de piata.

Optimizarea activitatii bancare implica o valorificare superioara a resurselor mobilizate de banca prin atragerea unor operatiuni active aducatoare de maximum de profit.

Succesul activitatii bancare este strans legat de corelarea eficienta in detaliu, intre activele si pasivele existente.

Evident in activitatea bancilor un factor important este reprezentat de dimensiunile pasivelor si respectv activelor, care sunt semnificative pentru insesi proportiile rezultatelor, ale profitului.

Factorul calitativ in aceste rezultate revine modului de corelare a activelor cu pasivele care, in ultima instanta, este hotarator in obtinerea unor rezultate pozitive si, care, se manifesta astfel ca o latura esentiala a exercitarii managementului bancar.

Problema alegerii marimii structurii financiare se pune, intr-o banca, potrivit teoriei portofoliului. Ca orice agent economic, banca poseda o functie de utilitate, care reflecta gusturile si preferintele in materie de randament si risc. Ea este confruntata, in acelasi timp, cu problemele alegerii, in viitorul incert, a structurii activelor si pasivelor sale, stiind ca fiecare structura genereaza un risc global mai mult sau mai putin ridicat, in aceste conditii, banca prin alegerea sumei si a combinatiilor de active si pasive, cauta sa maximizeze randamentul portofoliului sau si sa mentina riscurile la un nivel acceptabil, respectand regulamentele la care este supusa.

Banca trebuie sa aleaga acele conbinatii dintre activele si pasivele sare sa faca posibila fie maximizarea randamentelor, fie mentinerea riscului la un nivel cat mai scazut.

Riscul, sau mai degraba riscurile sunt inerente activitatii bancare, obiectivul gestiunii activelor si pasivelor nefiind suprimarea lor, ci administrarea cat mai eficienta a acestora. Riscurile la care este expusa o banca sunt:

-riscul creditului;

-riscul dobanzii;

-riscul cursului de schimb;

-riscul de insolvabilitate (care este un risc inclus in celelalte).

Asumarea riscului

Un indicator al calitatii creditelor acrdate este rata reala de crestere a acestora (rata nominala ajustata cu inflatia) pe ansamblul sistemului bancar. Este larg acceptata ideea ca pentru o banca, si, cu atat mai mult pentru un sistem bancar, exista o corelatie directa intre volumul imprumuturilor acordate si riscul asumat. In cele mai multe cazuri, unei cresteri mai mari a imprumuturilor acordate i se asociaza un risc mai mare.

Pentru o banca, rata de crestere a imprumurturilor acordate este corelata negativ cu capacitatea de evaluare a oportunitatii acestora si monitorizare a imprumuturilor. De aceea, in majoritatea cazurilor, cu cat este mai ridicata rata de crestere a imprumuturiloracordate cu atat mai repede se deterioreza calitatea lor. Putem spune ca exista o corelatie pozitiva intre rata reala de crestere a imprumuturilor acordate si raportul dintre capitalul propriu si activele totale. Cresterea imprumuturilor acordate nu este in mod necesar bazata pe confortul conferit de existenta unor garntii guvernamentale.

Compararea activelor cu pasivele se desfasoara pe doua planuri:

-pe planul duratei de mobilizare si angajare a resurselor;

-pe planul pretului creditului.

Durata de mobilizare si angajare a disponibilitatilor este strans legata de pozitia de lichiditate a bancii si devine mijloc de operare pentru evitarea riscului lichiditatii.

Lichiditatea este proprietatea generala a activelor si pasivelor de a fi transferbile rapid si cu minim de cheltuieli in moneda lichida.

In czul unei bancii, lichiditatea reprezinta capacitatea bancii de a obtine in orice moment si la un pret rezonabil fonduri necesare finantarii angajamentelor sale.

Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani. Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele sacdente. Astfel putem spune ca lichiditatea patrimoniului constituie premia asigurarii solvabilitatii.

Se apreciaza ca disponibilitatile banesti pot satisface cerintele de plata imediata daca detin 3-5% din activele circulante sau 1-5% din total active.

Riscul de lichiditate care are in vedere de fapt lipsa lichiditatii reprezinta imposibilitatea bancii de a face fata exigibilitatii imediate cu lichiditatile disponibile.

In cadrul operatiilor bancare interesele partilor sunt divergente astfel creditorul are interesul sa-si ofere spre imprumut capitalul, dar are interesul ca termenul de rambursare sa fie cat mai scurt pentru a pastra o anumita disponibilitate asupra sumelor cedate. Din contra debitorul este interesat ca suma imprumutata sa fie pe termen cat mai lung pentru a-si consolida poztia financiara.

In aceste conditii echilibrul activelor cu pasivele din punct de vedere al scadentei devine aproape imposibil, astfel gestiunea riscului de lichiditate se transforma intr-o problema de gestiune a activelor si pasivelor cu grade diferite de lichiditate.

In acest cadru categorisirea pasivelor si activelor ca si compararea si confruntarea lor se face tinand seama de durata de angajare, astfel spus de durata de maturizare, de ajungere la scadenta a creantei.

Pentru a avea conditii de lichiditate banca trebuie sa-si asigure echilibrarea nu numai pe ansamblu ci si pe fiecare segment de durata.

♦ Indicatori de lichiditate

Pentru a aprecia situatia de fapt este necesar sa recurgem la instrumente de analiza specifice.

O prima posibilitate este indicele de lichiditate (liquididity index).

Aceasta se stabileste prin ponderare (aplicand categoriile examinate cifre de ponderare,in crestere si in succesiune) in raportare a pasivelor ponderate la activele ponderate. Aceasta metoda pondereaza activele si pasivele fiecarei clase cu un numar mediu de zile aferent fiecarei clase.

Relatia de calcul a indicelui de lichiditate este:

Indicele de lichiditate =

In situatia optima, indicele este egal cu 1 (unu) sau apropiat acestei marimi si se asigura o corelatie multumitoare intre pasive si active.

Un indice supraunitar arata o acoperire a activelor pe termen scurt din pasive pe termen lung, ceea ce afecteaza serios profitul bancar.

Un indice subunitar (si cu cat este mai mic decat 1) arata o acoperire a activelor pe termen lung din resurse pe termen scurt si un grad sporit de risc din punct de vedere al asigurarii lichiditatii.

Structura pasivelor si activelor unei banci

pe diferite categorii de durate:

Indicele de lichiditate =

- in acest caz indicele de lichiditate este subunitar ceea ce inseamna ca acoperirea activelor pe termen lung din resurse pe termen scurt.

Un alt indice semnificativ este pozitia de lichiditate ca diferenta intre disponibilitati si active lichide si pasive imediate (adica obligatiile cu termene de rambursare ajunse la scadenta).

Alt indice cu o cuprindere mai larga este rata lichiditatii care arata angajarea muncii pe piata creditului, respectiv masura in care trebuie acoperite imprumuturile cu termenele de rambursare in etapa respectiva cu noi resurse.

rata lichiditatii =

Un alt indicator este raportul credite / depozite, un indicator usor de calculat, insa mai putin expresiv. O valoare supraunitara sau o evolutie in acest sens arata o scadere a lichiditatii, un raport subunitar echivalent este cu o imbunatatire a lichiditatii.

♦ Impasurile in lichiditate

Impasurile in lichiditate masoara declaje previzionale, cu diferite date viitoare, intre ansamblul angajamentelor si resurselor. Impasurile (gap-urile) sunt diferantele dintre activele si pasivele la o anumita data - impasuri in stocuri, sau diferentele intre variatiile lor in timpul unei perioade date - impasuri in fluxuri.

Impasurile in lichiditate sunt stabilite in proiectie. Calculul lor, cel mai frecvent, este efectuat pe baza activelor si pasivelor existente la data calculului. Profilul difera insa de cel ce va fi obtinut prin incorporarea riscurilor viitoare noi, care intra mai tarziu in bilant, numite si "productiila noi'.

Impasul in stocuri este calculat la o anumita data, prin diferenta intre expunerile pasivului si activului. Prin conventie, acesta valoare algebrica este intodeauna calculata in acelasi sens pentru toate. Un impas pozitiv reprazinta un excedent de resurse, iar un impas negativ reprezinta un deficit de resurse.

Impasul in fluxuri este definit, pe timpul unei perioade date, prin diferenta intre intrarile si iesirile de fonduri ale perioadei.

Problema lichiditatii bancii este o problema de management bancar. Banca Centrala monitorizeaza, insa, indicatorii de lichiditate bancara de care se tine seama in acordarea calificativului general al bancii. Acesti indicatori de lichiditate sunt calculati pe baza rapoartelr financiare prezentate periodic Bancii Centrale.

Indicele de lichiditate, calculat ca raport intre activele pe termen scurt si pasivele pe termen scurt, poate fi aplicat pe diferite scadente.

Coeficientul fondurilor proprii si resursele permanente stabileste un rraport minim de 60% intre resursele bancare pe termen lung si utilizarea lor. Sunt considerate fonduri proprii si asimilate fondurile proprii si resursele pe termen lung cu scadenta de peste 5 ani. Pe de alta parte sunt considerate activele: credite acordate pe termen mai mare de 5 ani, portofoliul de titluri si capitalul fix.

Rezervele obligatorii ale socetatilor bancare. In Romania, socetatile bancare sunt obligate sa constituie rezerve minime obligatorii in conturi la BNR, in functie de nivelul depozitelor atrase.

Nivelul pervazut al rezervelor obligatorii se determina ca produs intre baza de calcul si rata rezervelor obligatorii.

Baza de calcul o constituie nivelul mediu, pe perioada de observare, a mijloaceor banesti, in lei sau in valuta, atrase de socetatile bancare de la persoane fizice sau juridice, sub forma de depozite sau instrumente negociabile sau nenegociabile, platite la vedere sau la termen, inclusiv sumele in tranzit intre sediile socetatilor bancare. Sunt execptate depozitele guvernamentale si cele asimilate acestora.

Baza de calcul poate prezenta doua ipostaze, in functie de obiectivele monetare:

Nivelul primar al bazei de calcul - il constituie nivelul elementelor de pasiv asupra carora se aplica o rata primara a rezervelor obligatorii;

Nivelurile marginale ale bazei de calcul - le constituie nivelurile medii, in perioada de observare, care depasesc nivelul primar si asupra carora se aplica ratele marginale ale rezervelor obligatorii.

Perioada de observare ( intervalul pe care se determina baza de calcul) o constituie a doua chenzina din luna anterioara si prima chenzina din luna de aplicare.

Perioada de aplicare (intervalul de timp in care trebuie mentinut cont la BNR nivelul preazut al rezervelor obligatorii) este luna calendaristica.

In cazul in care nivelul prevazut al rezervelor obligatorii este mai mic decat cel prevazut, poate fi luata in considerare, in completarea rezervelor obligatorii si o parte a numerarului aflat in caseriile socetatilor bancare.

Nivelul efectiv al rezervelor minime obligatorii este purtator de dobanda, pana la nivelul prevazut al rezervelor obligatorii, exceptand numerarul inclus in nivelul efectiv al rezervelor obligatorii. Excedentul de rezerve nu este purtator de dobanda.

Pentru deficitul de rezerve se calculeaza si se percepe o dobanda penalizatoare speciala pe durata unei luni calendaristice.

Lichiditatea valutara. Aceasta regula completeaza folosirea rezervelor minime obligatorii ca instrument de control indirect al expansiunii creditelor in valuta. In baza acestor norme, rata rezervelor minime obligatorii in valuta variaza in functie de gradul de lichiditate valutara al socetatii bancare.

Gradul de lichiditate valutara reprezinta raportul dintre totalul activelor nete in valuta ale bancii, poderat cu coeficientul de lichiditate al fiecarui activ in parte si totalul activelor nete in valuta ale socetatii bancare.

Activele nete in valuta sunt urmatoarele:

a)     valuta efectiva si cecurile incasate in caseriile bancii;

b)     disponibilitatile in valuta in conturi curente la banci in strainatate;

c)     plasamente in valuta la banci din strainatate pe termene de pana la un an sau in obligatiuni in valuta emise sau garantate de Ministerul Finantelor sau BNR;

d)     soldul net al disponibilitatilor si plasamentelor la alte banci de pe teritoriul Romaniei sau la BNR;

e)     participatii in valuta la capitalul unor banci sau al altor persoane juridice;

f)      plasamente in valuta pe termene de peste un an la banci sau alte persoane juridice in strainatate;

g)     credite interne nete in valuta;

h)     alte active in valuta.

Pentru primele patru active nete se pondereaza cu 1, pentru celelalte coeficientul este subunitar. Gradul de lichiditate trebuie sa fie cel mult egal cu 1.

Capitolul 4

Managementul dobanzii, cheia de baza a performantelor bancare

4.1. Dobanda

In formularea, dezvoltarea si perpetuarea conceptelor cu privire la credit si dobinzi, ginditori, scolile si curentele s-au angajat primordial in explicarea, justificarea si utilizarea dobinzii, de fapt ea insusi latura specifica si esentiala a manifestarilor relatiilor de credit.

Teoria dobanzii a constituit una din problemele cele mai discutate de filozofi, sociologi si economisti. S-au confruntat, din cele mai vechi timpuri,pe un cimp de lupta si in termeni economici, dar, in fapt, ca rabufniri ale disputelor filozofice si religioase.

Cand stiinta economica a inceput a lua forma, de a se structura, eliberata de diatribele filozofilor si dogmatismul teologilor, intre problemele analizate in primul rand de economistii care se afirmau, a fost acest fenomen pe care relatiile capitalismului modern il relevau constant. Din acest moment, legat de studiile naturii si formarii capitalului, multe scoli au intentionat sa construiasca o teorie a dobanzii.

Se poate spune ca fiecare scoala a incercat sa dea dobanzii o caracteristica determinata si distincta, in conformitate cu propriile lor puncte de vedere.

4.1.1. Elemente definitorii ale dobanzii

Daca propunem, mai intai o definitie, este foarte dificil de a reflecta in ea toate aceste puncte de vedere. Incercam totusi sa formulam un concept ghid care sa ne permita sa intelegem principalele idei ale economistilor care au studiat problematica dobanzii.

Dobanda este, in mod firesc, comuna cu conceptul de capital si cu elementele timp si risc.

Aceste concepte si elemente se regasesc in cele mai succinte formulari ale dobanzii.

Astfel, intr-un sens, dobanda poate fi considerata ca o remunerare pe care capitalistul o primeste pentru folosirea capitalului propriu ( dobanda originara a capiatlului) sau pentru capitalul incredintat spre utilizarea altor persoane ( dobanda imprumutului ) pe o durata data, pentru o folosire oarecare.

In sens restrans, sau ca formula mai mult utilizata, dobanda este suma ce revine proprietarului la rambursarea sumei imprumutate sau la pretul folosirii capitalului si totodata remunerarea riscului pe care il implica imprumutul respectiv.

Bhm Bawerk, unul dintre cei mai importanti analisti ai dobanzii, porneste de la unele constatari empirice, si spune:

→ dobanda unui capital se produce independent de activitatea personala a capitalistului;

→ pare ca este o calitate fireasca a capitalului;

→ se formeaza fara ca acsta ( capitalul ) sa epuizeze ( deci dincolo de limitele umane ) si are astfel o durata eterna de constituire.

4.1.2. Factorii care determina nivelul dobanzii

Ca element al contractului de credit, nivelul dobanzii este acceptat, in fiecare caz in parte, de creditor si debitor, ca urmare a unei negocieri de durata sau mai operative.

Fiecare dintre parti doreste sa aibe, in contextul acceptarii solutiei anumite orientari care sa motiveze si sa justifice decizia adoptata.

Deci se pune problema de a discerne si considera factorii cu audienta si acceptabilitate generala.

Un prim asemenea factor este productivitatea capitalului, o anumita productivitate a capitalului, adica o anumita rata a profitului, aflate intr-o dinamica determinata de evolutii si conjuncturi.

Intreprinzatorul, atunci cand isi propune sa mobilizeze un capital suplimentar, trebuie sa evlueze realist posibilitatile de rentabilitate, respectiv dimensiunile profitului, intrucat el va trebui sa remunereze corespunzator pe detinatorul de capital.

Contractul de credit care include ca un element semnificativ nivelul dobanzii, este de fapt un acord, intre cele doua parti interesate, cu privire la nivelul dobanzii, sau altfel exprimat, un compromis intre cele doua parti. Angajadu-se in a plati o anumita dobanda, debitorul admite o anumita diminuare a profitului sau net.

Deci:

Profitul total = Dobanda + Profit net.

Evident ca productivitatea capitalului poate fi diferita de la etapa la etapa, fapt perceptibil pentru ambele parti care isi vor stabili pozitii in consecinta.

Compromisul, sau maniera de a ajunge la intelegere trebuie sa persiste intre reletiile dintre debitor si creditor asigurand permenenta conditiilor de creditare.

Numai luarea in considerare a interesului celui care economiseste va dezvolta la acesta interesul de a continua sa economiseasca, creand premisele pentru mentinerea si cresterea ritmului de dezvoltare economica.

Pe de alta parte, detinatorii de capitaluri, in mare masura provenite din economii, in calitate de creditori trebuie sa aprecieze gradul real de productivitate a capitalului, atunci cand isi formuleaza pretentiile cu privire la dobanzi, creand conditii ca intreprinzatorii sa continue sa existe si sa poata astfel fructifica si in viitor capitalul oferit.

Iata deci contextul in care, in fiecare moment dat, nivelul dobanzii reflecta si exprima nivelul de productivitate a capitalului de care este intim legat.

Un al doilea factor ce determina nivelul dobanzii este lichiditatea.

Independent de orice alte conditii, creditorii vor prefera acea forma de imprumut care sa le asigure lichiditatea. Deci se prefera termene scurte.

Orice angajare mai indelungata a resurselor creditului, orice diminuare a lichiditatii sale este insotita de o sporire a sumelor platite ca dobanzi, implica o crestere a nivelului dobanzii.

Deci stabilirea nivelului dat al dobanzii in cadrul contractului de credit este si o expresie a compromisului intre creditorii care doresc o cat mai ridicata lichiditate si debitorii interesati in a plati cat mai putin pentru aceasta.

Riscul nerambursarii este un alt factor general al nivelului dobanzii.

Rambursarea la termen este o conditie a perpetuarii raporturilor de credit si a sisitemului de credit. Rambursarea este o cerinta generala care poate fi asigurata daca in cazurile particulare se iau masurile necesare de evitare si acoperire a acestui risc.

Aceste cerinte, in general acceptate, conduc la separarea elementelor de structura a dobanzii in:

♦ dobanda pura, care este costul utilizarii capitalului, si

♦ plata necesara pentru recuperarea riscului nerambursarii, respectiv pentru acoperirea pagubelor suferite pe acasta cale.

O asemenea considerare a riscului si a solutiilor de acoperiremotiveaza o politica personala a bancilor in domeniul dobanzilor, orientata dupa gradul de risc pe care il presupune fiecare credit acordat, functie de conditiile reale pe care le are fiecare debitor.

De asemenea, la randul lor, deponentii care asigura partea preponderenta a resurselor bancilor sunt, in mai toate tarile, asigurati prin institutii speciale cu privire la redobandirea integrala a sumelor depuse. Evident, platile pentru asigurarea depozitelor prezinta un cost pentru banci, un element de cost al creditului.

Raportul dintre cererea si oferta de credite este evident un factor esential in determinarea nivelului dobanzii.

Oferta de credite este determinata primordial de nivelul economisirii in tara respectiva, de optiunile traditionale ale populatiei pentru economii. Evolutia nivelului de economisire poate fi stimulata de nivelul dobanzii, dar oricare ar fi nivelul dobanzii, exista un nivel dat a economisirii.

Stabilitatea economica si politica are si ea un rol deosebit in a incuraja formarea capitalului. Orice fenomen de instabilitate politica si de dezechilibru economic, in special inflatia, diminueaza nivelul economisirii si influenteaza negativ diensiunile resurselor de creditare.

Cererea de credite este interconditionata de cei trei mari debitori: guvernul, agentii economici si familiile, deopotriva influentati de evolutia activitatii economice si tendintele de dezvoltare a investitiilor.

4.1.3. Dobanda nominala si dobanda reala

Un aport teoretic la dezvoltarea teoriei dobanzii aduce Irwing Fischer. Acesta acorda o importanta deosebita aprecierii diferite a dobanzii nominale ( de piata ), fata de dobanda reala. Dupa Fischer, rata reala a dobanzii este determinata de peroductivitatea marginala a capitalului fizic, care depinda de inclinatia spre economii a populatiei si starea tehnologica.

Rata reala a dobanzii este, dupa Fischer, rata fundamentala a acestuia, pa cand rata nominala este in esenta o secundara a ratei reale.

Rata nominala a dobanzii incorporeaza o frana a inflatiei, expresie a echilibrului monetar.

Ralatia intre dobanda reala si cea nominala este un element esential al teoriilor contemporane asupra dobazii.

Rata dobanzii nominale este definita ca rata de schimb dintre un dolar astazi si un dolar la timpul viitor. Rata reala a dobanzii, pe de alta parte, este rata de schimb intre bunuri si servicii astazi si bunurile si serviciile la o data viitoare.

Intr-o lume fara inflatie sau deflatie, rata nominala a dobanzii este egala cu rata reala a dobanzii.

Perioada actuala caracterizata prin intense, permanente si generalizate procese inflationiste pune pe prim plan riscul eroziunii capitalurilor. Riscul eroziunii capitalurilor se refera la posibilitatea pierderilor pe care creditorii le pot suferi prin faptul ca valoarea reala ( la momentul de referinta ) a ratelor de rambursare a imprumutului nu poate acoperi integral capitalul imprumutat, evaluat in aceiasi termeni. In aceste conditii, creditorul nu renunta a-si valorifica capitalul prim imprumuturi, dar va cauta, prin conditiile creditului, sa-si asigure o compensare corespunzatoare pentru piederile suferite prin deprecierea minetara, pri ridicarea nivelului dobanzii, etc.

Dobanda reala este direct proportionala cu dobanda nominala si invers proportionala cu gradul de depreciere monetara.

Rata reala a dobanzii este dificil de masuratdeoarece rata previzibila a inflatiei nu poate fi masurata. Numai rata nominala a inflatiei este data publicitatii.

Unii economisti au incercat sa estimeze rata previzibila a inflatiei luand in considerare ratele trecute, dar aceste incercari s-au dovedit a fi fara succes.

4.1.4. Riscul ratei dobanzii

Riscul ratei dobanzii sensibilitatea rezultatelor financiare ale unei banci la schimbarile ratei dobanzii.

Riscul ratei dobanzii este consecinta activitatii de intermediere financiare.

Maniera in care o banca isi structureaza activele si pasivele determina pozitia riscului ratei dobanzii. Exemplul cel mai frecvent este al unei banci ce finanteaza active pe termen lung cu dobanda fixa din pasivele pe termen scurt sau cu dobanda variabila. Avand in vedere ca dobanzile pentru termene scurte sunt mai mici decat dobanzile pe termene lungi, asemenea banci obtinand profituri luand cu imprumut de pe pietele cu termene scurte si dand cu imprumut pe piete cu termene lungi.

Consecinta acestei strategii este faptul ca banca isi asuma un risc al ratei dobanzii. Atunci cand dobanzile pe termen scurt cresc, creste si costul fondurilor atrase, in timp ce dobanzile castigate din activele pe termen lung raman reletiv fixe. In aceasta situatie, marja dintre castigul din active si costul pasivelor poate deveni negativa. Chiar daca ea ar fi pozitiva, venitul net din dobanzi la bancii va fi insuficient sa acopere cheltuielile generale ale bancii, fapt ce duce la pierderi care vor eroda capitalul.

Pozitia ratei dobanzii unei banci este determinata in principal de masura in care activele si pasivele sunt in concordanta. Neconcordanta se refera la sincronizarea modificarilor dobanzilor la active si la pasive.

In masura in care ajustarea dobanzilor la active se face la o data diferita de cea a pasivelor, exista o nepotrivire, o neconcordanta. Rezulta ca ele sunt supuse unui risc al ratei dobanzii si sunt sunt afectate de miscarile acesteia.

Trebuie subliniat faptul ca riscul ratei dobanzii apare si in tarile in care dobanzile sunt fixate de administratie si raman fixe o perioada indelungata. Un anumit numar de factori pot conduce la schimbari ale acestor rate ( ex: cresterea substantiala a ratei inflatiei) si o asemenea schimbare va afecta conditiile financiare in care opereaza institutiile si adeseori consecintele modificarilor ratei dobanzii in asemena tari pot fi mult mai pronuntate avand in vedere faptul ca managerii bancii nu au experienta in managementul riscului ratei dobanzii.

Strategia riscului ratei dobanzii este stabilita in principal de Directia Resurse si Plasamente impreuna cu conducerea bancii. Strategia de stabilire a ratei dobanzii stabilita in functie de strategia de creditare, de atragere de fonduri si de ratele dobanzii practicate de celelalte banci.

Esentiale pentru masurarea riscului ratei dobanzii sunt acuratetea si actualitatea informatiilor cu privire la termenele de ajustare a dobanzilor la active si la pasive.

Riscul mare al ratei dobanzii a facut ca strategia de management a activelor si pasivelor bancare sa devina o problema de cea mai mare importanta pentru bancile comerciale.

Multe banci au dat dovada de incetineala in adoptarea tehnicilor de control a riscului ratei dobanzii in conditiile in care este un fapt dovedit ca bancherii trebuie sa caute sa-si extinda tehnicile de management a riscurilor pentru a supravietui intr-un mediu tot mai competitiv.

Pentru a usura controlul riscului ratei dobanzii au fost dezvoltate metode de masurare a expunerii bancii la riscul ratei dobanzii.

Una dintre cele mai folosite metode este metoda GAP.

Metoda GAP este utilizata pentru a izola venitul net din dobanzi de riscul venitului. Acesta tehnica utilizeaza GAP pentru a masura expunerea venitului net din dobanzi la fluctuatiile ratei dobanzii.

O prima problema intr-o analiza de gap este aceea a orizontului de timp pentru care se fac aprecieri, daca acesta este mare majoritatea activelor si pasivelor apar ca fiind sensibile si in momentul in care banca este nevoita sa modifice dobanda, constata existenta multor dobanzi fixe.

O solutie pentru aceasta situatie ar fi structurarea activelor si pasivelor dupa perioade ce permit modificarea dobanzilor, aceasta grupare este asemanatoare cu cea intalnita la riscul de lichiditate la calculul indicelui de lichiditate.

GAP este definit in functie de activele si pasivele cu dobanda sensibila, care sunt acele active si pasive a caror scadenta se situeaza in orizontul de planificare sau a caror dobanda, este revizuita in cadrul orizontului de planificare considerat.

Mai exact, GAP este diferenta dintre activele cu dobanda sensibila si pasivele cu dobanda sensibila.

Gestiunea riscului de dobanda prin Gap se bazeaza pe anticiparea evolutiei ratei dobanzii pe piata si in functie de aceasta se modifica structura activelor si pasivelor astfel incat sa se obtina un gap favorabil (pozitiv) atunci cand se anticipeaza o cestere de dobanda, sau negativ daca scade dobanda.

Venitul net din dobanzi este complet izolat de riscul ratei dobanzii cand GAP este egal cu zero.

Se presupune ca ratele dobanzii cresc usor de la o luna dupa inceperea planificarii.

Atunci cand pasivele sensibile la risc ajung la scadenta sau le este ajustata rata dobanzii, ele vor fi inlocuite cu pasive ce au rate inalte ale dobanzii, ducand astfel la cresterea cheltuielilor cu dobanzi si reducand net dobanzile. Si activele sensibile la risc vor fi inlocuite cu active cu rate inalte ale dobanzii, ducand astfel la cresterea venitului din dobanzi al bancii.

Cu un GAP initial egal cu zero, se obtine un venit net aproape neschimbat din dobanzi.

Fvenitul net din dobanzi este, de asemenea, neschibat daca ratele dobanzii coboara in mod neasteptat dupa inceperea orizontului de planificare di cauza reducerii cheltuielilor cu dobanzi.

Izolarea maxima de riscul ratei dobanzii este deci realizata atunci cand GAP este egal cu zero.

In principiu, orizonturile pot avea orice lungime, iar GAP poate fi definit pentru orice numar de subperioade.

4.2. Rezerva minima obligatorie - instrument al politicii de creditare

4.2.1. Baza de calcul al rezervelor minime obligatorii

Baza de calcul al rezervelor minime obligatorii se constituie din mijloace banesti in moneda Nationala si in valuta, reprezentand obligatii ale bancii fata de persoane fizice si juridice, sub forma de surse atrase, imprumutate, datorii si alte obligatii.

Se excepteaza mijloacele banesti:

a.     atrase de la Banca Nationala a Romaniei si de la persoane juridice care, la randul lor, sunt obligate sa constituie rezerve minime obligatorii la Banca Nationala a Romaniei;

b.    atrase de la institutii financiare externe, daca au o scadenta mai mare de 12 luni de la finele perioadei de aplicare. Sumele a caror rambursare se efectueaza esalonat sunt exceptate atata timp cat scadenta acestora este mai mare de 12 luni de la finele perioadei de aplicare;

c.     care intra in contul curent general al trezoreriei statului.

Nivelul bazei de calcul se determina ca medie a soldurilor zilnice ale elementelor de pasiv, prevazute la art. 3 in perioada de observare.

Perioada de observare o constituie chenzina: 1-15 ale lunii, respectiv 16-30 (31) ale lunii.

Pentru mijloacele banesti in valuta, mediile soldurilor zilnice se determina pe fiecare tip de valuta in parte, dupa care se transforma in dolari S.U.A. sau in euro, dupa caz.

Cursurile de schimb folosite pentru transformarea celorlalte valute in dolari S.U.A. sau in euro sunt cursurile pietei valutare, comunicate de Banca Nationala a Romaniei, in vigoare in ultima zi lucratoare anterioara perioadei de aplicare.

4.2.2. Constituirea rezervelor minime obligatorii

Bancile sunt obligate sa mentina in conturile deschise la Banca Nationala a Romaniei nivelul prevazut al rezervelor minime obligatorii ca medie zilnica pe durata perioadei de aplicare.

Perioada de aplicare o constituie chenzina imediat urmatoare perioadei de observare.

Nu sunt incluse in calculul mediei zilnice sumele care depasesc nivelul maxim prevazut al rezervelor.

Rezervele minime obligatorii se calculeaza si se mentin astfel:

a.     in lei, in contul curent al bancii, deschis la centrala Bancii Nationale a Romaniei pentru mijloacele banesti in lei;

b.    in dolari S.U.A. sau in euro, in contul LORO al bancii, deschis la centrala Bancii Nationale a Romaniei pentru mijloacele banesti in valuta. Optiunea pentru una dintre cele doua valute este a fiecarei banci. O data formulata, ea nu poate fi modificata timp de 12 luni calendaristice.

Costul eventualelor operatiuni de schimb valutar, necesare bancilor pentru constituirea rezervelor in valuta, precum si riscul valutar generat de aceste operatiuni sunt suportate in intregime de banca in cauza.

Incadrarea in cerintele privind rezervele minime obligatorii se realizeaza atunci cand nivelul efectiv al rezervelor, este egal cu nivelul prevazut al acestora.

Nu se fac compensari intre depasirea si neindeplinirea rezervelor minime obligatorii in lei sau in valuta.

Cotele procentuale necesare pentru calcularea nivelului minim prevazut si a nivelului maxim prevazut al rezervelor, se stabilesc prin circulara de catre Banca

Nationala a Romaniei si se comunica bancilor cu cel putin 7 zile inainte de inceperea perioadei de aplicare[1].

Daca o banca inregistreaza deficit de rezerve, acesta se va adauga la nivelul calculat al rezervelor minime obligatorii ale perioadei de aplicare urmatoare. In acest caz nivelul prevazut al rezervelor minime obligatorii, este obtinut prin insumarea deficitului de rezerve al perioadei de aplicare precedente si a nivelului calculat al perioadei de aplicare curente.

Sumele zilnice cu care bancile se situeaza sub nivelul minim prevazut al rezervelor sunt asimilate deficitului de rezerve. Media zilnica a acestor sume in perioada de aplicare se adauga la nivelul calculat al rezervelor minime obligatorii ale perioadei de aplicare urmatoare.

In cazul in care o banca inregistreaza deficit de rezerve timp de doua luni consecutive, aceasta poate fi supusa unei supravegheri prudentiale, prin inspectie la sediul bancii, din partea Bancii Nationale a Romaniei.

Banca Nationala a Romaniei stabileste prin circulara ratele rezervelor minime obligatorii, in functie de obiectivele sale de politica monetara, si le comunica bancilor cu cel putin 7 zile inainte de inceperea perioadei de aplicare.

Ratele rezervelor minime obligatorii raman in vigoare pana la comunicarea expresa a modificarii lor.

In functie de obiectivele politicii sale monetare, Banca Nationala a Romaniei poate stabili ca pentru anumite elemente ale bazei de calcul, expres mentionate, sa diferentieze ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile.

In cazul in care Banca Nationala a Romaniei decide aplicarea prevederilor art. 16, nivelul prevazut al rezervelor minime obligatorii se determina prin insumarea nivelurilor aferente fiecarui element al bazei de calcul.

4.2.3. Remunerarea rezervelor minime obligatorii

Pentru nivelul efectiv al rezervelor, Banca Nationala a Romaniei plateste dobanda pana la nivelul prevazut al rezervelor minime obligatorii.

Stabilirea si modificarea ratei dobanzii platite la rezervele minime obligatorii se fac de catre Banca Nationala a Romaniei prin circulara. Rata dobanzii se va situa cel putin la nivelul ratei dobanzii medii la depunerile la vedere practicate de banci.

Rata dobanzii medii practicate de banci la depunerile la vedere se calculeaza lunar de catre Banca Nationala a Romaniei, distinct pentru lei si pentru valuta, ca medie ponderata, pe baza datelor transmise de banci. Soldurile depunerilor la vedere, inclusiv cele neremunerate, precum si ratele dobanzilor aferente sunt cele din ultima zi calendaristica a lunii. Ratele dobanzilor astfel calculate se aplica pentru rezervele minime obligatorii din luna calendaristica urmatoare (perioade de aplicare).

Pentru excedentul de rezerve, astfel cum este definit la art. 2 lit. j), Banca Nationala a Romaniei nu plateste dobanda.

La calcularea dobanzilor, anul se considera de 360 de zile, iar luna, de 30 de zile.

Plata dobanzilor la rezervele minime obligatorii se face in prima zi lucratoare dupa terminarea perioadei de aplicare pentru care s-a facut calculul.

4.2.4. Raportarea si verificarea rezervelor minime obligatorii

In termen de 3 zile lucratoare de la expirarea perioadei de observare, bancile vor raporta, in scris, Bancii Nationale a Romaniei - Directia generala operatiuni monetare, valutare si de credit - baza de calcul pentru determinarea rezervelor minime obligatorii (conform anexelor nr. 1-3).

O banca nou-infiintata incepe sa raporteze si sa constituie rezerve minime obligatorii dupa expirarea primei perioade de observare complete.

Datele necesare pentru calcularea ratei medii a dobanzilor la vedere practicate de banci (conform anexei nr. 4) se transmit Directiei generale politica monetara si valutara in termen de 3 zile lucratoare de la sfarsitul lunii calendaristice.

Banca Nationala a Romaniei va verifica la sediul bancilor exactitatea datelor raportate pentru calculul rezervelor minime obligatorii si al ratei medii a dobanzilor practicate la depunerile la vedere. Bancile au obligatia de a pastra documentele primare care au stat la baza raportarilor pe o perioada de 3 ani.

Verificarea se poate realiza la sediul principal, la sucursale si la alte sedii secundare ale bancilor.

In cazul unor diferente intre datele raportate de banci si situatia constatata in urma controlului efectuat de Banca Nationala a Romaniei se procedeaza astfel:

a.     deficitele de rezerva rezultate ca urmare a raportarii unei baze de calcul mai mici sunt preluate in nivelul prevazut al rezervelor minime obligatorii in perioada de aplicare urmatoare incheierii actului de control si se sanctioneaza;

b.    in cazul raportarii unei baze de calcul mai mari, dobanda platita in plus pentru nivelul efectiv al rezervelor va fi recuperata de Banca Nationala a Romaniei de la banca in cauza.

Neraportarea in termenul stabilit a bazei de calcul atrage dupa sine luarea in calcul, in mod automat, de catre Banca Nationala a Romaniei a nivelului prevazut al rezervelor minime obligatorii, aferent perioadei de aplicare precedente, majorat cu 10% .

Neraportarea in termenul stabilit a datelor necesare pentru calcularea ratei medii a dobanzilor la vedere practicate de banci atrage dupa sine luarea in calcul, in mod automat, de catre Banca Nationala a Romaniei a ultimelor date transmise de banca in cauza.

Neraportarea repetata sau raportarea eronata a bazei de calcul si a datelor necesare pentru calcularea ratei medii a dobanzilor la vedere practicate de banci se sanctioneaza cu amenda aplicabila bancii, cuprinsa intre 0,1% si 1% din capitalul social al acesteia, sau administratorilor, directorilor executivi ori cenzorilor, intre 1-6 salarii medii / banca din luna precedenta, conform prevederilor art. 69 din Legea nr. 58/1998

In cazul in care o banca inregistreaza deficit de rezerve, Banca Nationala a Romaniei va aplica, in conformitate cu prevederile art. 69 din Legea nr. 58/1998, una dintre urmatoarele sanctiuni:

avertisment scris dat bancii;

amenda aplicabila bancii, egala cu 1% din capitalul social al acesteia;

limitarea operatiunilor bancii.

Modificarea unor operatiuni contabile si/sau a unor raportari statistice, in scopul vadit de a diminua nivelul prevazut al rezervelor minime obligatorii, daca faptele nu sunt savarsite in astfel de conditii incat sa constituie, potrivit legii penale, infractiuni, sunt incalcari ale disciplinei bancare, care se sanctioneaza in conformitate cu prevederile art. 69 din Legea nr. 58/1998.

Pentru bancile aflate in proces de restructurare aprobat de Banca Nationala a Romaniei, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei poate aproba, pentru o perioada determinata, un regim distinct al rezervelor minime obligatorii.

La data intrarii in vigoare a regulamentului nr. 4 din 16 iulie 1998 (republicat) al Bancii Nationale a Romaniei privind regimul rezervelor minime obligatorii se abroga regulamentul nr. 4/1993, republicat in luna iunie 1996, Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 10/1996 privind lichiditatea valutara, precum si orice dispozitii contrare prevederilor acestui regulament.

BNR stabileste cerintele peivind rezerva minima obligatorie, care este un procent aplicat tuturor tipurilor de depozite si fonduri imprumutate. In 2000, Banca Nationala a Romaniei a stabilit procentul pentru rezerva in ROL la 30% ( in 1999 intre 15% - 30% ), iar pentru cea in valuta la 20% ( in 1999 intre 15% si 20% ). Pe baza acestui procent, nivelul rezervei minime obligatorii este calculat de doua ori pe luna si trebuie mentinut, in medie, sub forma de disponibilitati la BNR, exprimate in USD sau EUR pentru depozitele in valuta si ROL pentru depozitele in lei.

Rezerva minima obligatorie era la 31 decembrie 2000 in suma de 4.124.053 ROL si 2.760.437 in valuta ( la 31 decembrie 1999 era de 3.379.081 in ROL si 2.402.289 in valuta). Depozile la BNR in sold la 31 decembrie 2000 constau in 11 depozite pe 30 zile, cu scadentele in ianuarie 2001 si cu o rata a dobanzii de 50%.

Dobanda platita pentru rezerva minima obligatorie in 2000 a variat intre 25,5% si 31,0% pentru ROL (8,5 - 31% in 1999) si intre 3,10% si 3,40% pentru USD ( intre 3,05% si 3,60% in 1999).

Capitolul 5

Unele aspecte privind analiza performantelor financiare la BRD

5.1. Profitul bancar - obiectiv esential al performantei bancare

Profitul este scopul esential al intreprinzatorului bancar pe care acesta il urmareste de-a lungul intregii sale activitati de management, cumpanind cu grija angajarile pe linia procurarii surselor si utilizarea acestora prin acordarea de credite si tinand seama de toate riscurile posibile.

Profitul, este in ultima instanta o suma in expresie absoluta ( fie ca se prezinta ca atare, respectiv brut, fie ca profit net - determinat dupa plata impozitelor ), trebuie sa fie raportata la principalele lui determinante pentru a evidentia interdependentele in evolutia performantelor bancare si a pune in lumina parghiile de actionare pentru imbunatatirea acestora.

Instrumantele de analiza si apreciere sunt aliniate celor ce se utilizeaza in alte sfere, dar specificul bancar le imprima o individualitate proprie.

Rata rentabilitatii financiare sau profitul la capital este cea mai semnificativa expresie a profitului, care masoara rezultatele managementului bancar, in ansamblul sau, si arata pentru actioneri, efectul angajarii lor in activitatea bancii.

Rata rentabilitatii financiare se determina prin raportul:

Profit net

Capital

Profitul net este considerat dupa deducerea tuturor cheltuielilor si taxelor, iar capitalul este considerat ca suma a capitalului nominal, a profitului nerepartizat si a fondurilor de rezerva. Acest indicator are o mare expresivitate demonstrand , prin el insusi, o multitudine de aspecte: gradul de generare a profitului, eficienta operationala, efectul de parghie, etc.

Rata rentabilitatii economice sau profitul la active refleca efectul capacitatii manageriale de a utiliza resursele financiare si reale ale bancii pentru a genera profit.

Se apreciaza ca rata rentabilitatii economice este cea mai buna masura a eficientei bancare, intrucat exprima direct rezultatul, functie de modul de management specific al intermedierii bancare, de optimizare a operatiilor active, functie de un volum de resurse date.

Rata rentabilitatii economice:

Profit net

Active

De mare expresivitate pentru banca in calitate de intermediar financiar este efectul de parghie.

Efectul de parghie arata gradul in care utilizarea unor resurse suplimentare srveste cresterii rentabilitatii capitalului propriu ( al rentabilitatii financiare ).

Efectul de parghie actioneaza atunci cand angajarea unor resurse noi este avantajoasa, respectiv cand costul resurselor este mai mic sau cel putin egal cu rentabilitatea economica.

Cei trei indicatori se afla intr-o relatie directa:

Rata rentabilitatii financiare = Rata rentabilitatii economice X Efectul de parghie

In conceptia bancara resursele ce constituie obiect al intermedierii bancare, cat si creantele, reprezentand creditele acordate, sunt identificate cu precizie. In tot timpul activitatii se manifesta o grija deosebita pentru pastrarea identitatii surselor de provenienta a fondurilor ( respectiv a creditorilor ) si bineinteles a detinatorilor si utilizatorilor acestora ( respectiv a debitorilor ).

Deci resursele, ce fac obiectul intermedierii bancare, si veniturile ce reprezinta efectele utilizarii lor, sunt considerate la banci, inclusiv in contabilitate, ca fluxuri distincte.

De aici, faptul ca dimensiunile veniturilor sunt mult mai mici decat in alte ramuri de activitate.

Veniturile brute realizate ca urmare a modului de utilizare a activelor, diminuate cu sumele platite pentru resursele angajate, au un circuit propriu si reprezinta in final, ca venituri nete, o expresie a eficientei activelor bancare.

Venitul net sta in ultima instanta la baza calculului de determinare si exprimare a profitului.

Contul de rezultate reprezinta o componenta a cadrului contabil de masurare a riscurilor si performantelor. Dimensiunile contabile ale performantelor sunt extrase din contul de rezultate. Este vorba de asemenea de obiectivele posibile pentru politica de gestionare a riscurilor, adica de variabilele cheie la care verificam variabilitatea si nivelul ei.

Principalele solduri si regrupari ale contului de rezultate sunt:

Veniturile exploatarii bancare

- Datoriile exploatarii bancare

= Venitul net bancar ( VNB )

+ Alte venituri lae exploatarii

- Datorii generale ale exploatarii

- Alte datorii ale exploatarii

= Rezultatul brut al exploatarii ( EBE )

- Inzestrari la amortismente si provizioane

+ Soldul ajustarilor de valoare si al dotarilor - retragerilor din provizioane pentru riscurile bancare generale

Rezultatul exploatarii

+ Rezultatul exceational

- Impozit

= Rezultatul execitiului

Rentabilitatea bancilor este redata de raportul dintre profitul inainte de impozitare si activele totale. In economia romaneasca bancile au o rentabilitate superioara mediei din tarile aflate in procese de transformare, cat si mediei din tarile OECD. Pentru perioada 1993-2000, rentabilitatea medie in sistemul banacr romanesc a fost de 4,4%. In comparatie, pentru anii 1993-2000, rentabiliattea medie a tarilor aflate in procese de transformare a fost de 2,6%, in timp cre rentabilitatea medie in tarile OECD pentru anii 1993-2000 a fost de 0,7%. Acest fapt reflecta profiturile mari pe care bancile le pot obtine intr-un mediu macroeconomic instabil, investind in titluri de stat cu randamente ridicate si in tranzactii pe piata valutara.

Raportul mediu dintre venitul net inainte de impozitare

si totalul activelor bancilor din economia romaneasca, 1993-2000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

1,2 4,3 6,9 3,8 6,2 4 4,9 3,6

5.2 Garantarea depozitelor constituite de catre persoane fizice

Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB) garanteaza, in conditiile si in limitele prevazute de lege, plata sumelor din depozitele detinute de rezidenti si nerezidenti exprimate in moneda nationala sau straina. Prin depozite garantate de FGDSB se inteleg soldurile creditoare ale conturilor bancare de orice tip, deschise pe numele uneia sau mai multor persoane fizice, cu exceptiile prevazute de lege.

Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar stabileste, periodic, nivelul (plafonul) de garantare a rambursarii depozitelor constituite la banci de catre persoanele fizice.

Pentru constituirea resurselor financiare in vederea garantarii depozitelor persoanelor fizice, bancile comerciale au obligatia sa plateasca Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar o contributie anuala care se determina prin aplicarea procentului stabilit de FGDBS, la suma totala a depozitelor persoanelor fizice, existente in sold la 31 decembrie a anului precedent, in lei si valuta.

Depopzitele constituite pe numele asociatiilor familiale si persoanelor fizice care presteaza activitati in mod independent, pe baza de autorizatii, conform Decretului Lege 54/1990, privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, modificat prin Legea 31/1991 privind socetatile comerciale, urmeaza regimul depozitelor persoanelor fizice si se includ in baza de calcul pentru stabilirea contributiei anuale la FGDSB. Acelasi regim se aplica si la depzitele bancare ai caror titulari sunt notarii publici, medicii autorizati, avocati si producatori agricoli individuali, atat timp cat acestia nu isi desfasoara activitatea in cadrul unor persoane juridice constituite in domeniile respective.

Prin asigurarea depozitelor clientii bancii pot dispune de sumele plasate in banca in depozite intr-un anumit cuantum in conditi in care banca are probleme de faliment, totodata participarea bancii la un sistem de asigurare duce la imbunatatirea imaginii sale.

In Romania exista Fondul de garantare a depozitelor, care aigura toate depozitele si plasamentele in lei si in valuta ale rezidentilor si nerezidentilor.

Nu sunt despagubite o serie de persoane cu putere de decizie in banca, care au responsabilitati legate de falimentul bancii.

Resursele fondurilor de garantare sunt urmatoarele:

contributia initiala a socetatii bancare (1% din capitalul bancii)

contributia anuala a bancii (0.3% depozite detinute)

contributia speciala a socetatii bancare

imprumuturi

venituri din lichiditatea creantelor sale

venituri din investirea resurselor

alte venituri: donatii, subventii.

Cand resursele ajung la nivelul a 10% din totalul depozitelor persoanelor fizice din sistemul bancar, Fondul de garantare poate sa suspende plata contributiilor si sa o reia atunci cand scade sub acest nivel.

Riscul lipsei de lichiditate reprazinta pentru banci tot o chestiune de costuri. Bancile dispun de o lichiditate gratuita si de o alta care implica costuri. Lichiditatea este posibilitatea pentru banci de a asigura in orice moment efectuarea platilor cerute de creditorii sai.

5.3 Analiza activitatii de creditare

Activitatea de creditare a inregistrat o evolutie pozitiva, in pofida dificultatilor existente inca pe plan macroeconomic, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.

Prin intreaga activitate de creditare, BRD a continuat sa-si consolideze pozitia de piata in sistemul bancar romanesc, urmand politica sa prudentiala prin aplicarea strategiei de creditare pe termen scurt, limitarea gradului de expunere pe clienti si sectoare de activitate, selectarea riguroasa a clientilor si consolidarea relatiei de parteneriat cu acestia.

Astfel, la finele anului 2000, s-a mentinut pozitia in bilantul agregat al bancilor, cca. 10% in totalul creditelor neguvernamentale din sistem.

Cresterea expunerii bancii s-a concretizat in majorarea portofoliului de credite cu 54,6% fata de anul precedent. Activitatea de creditare a continuat sa detina ponderea in totalul bilantului - 51,3%, soldul creditelor la finele anului fiind de 5.716 mld. lei ca urmare a aplicarii prevederilor Normelor 7/1998.

Activitatea de creditare urmareste realizarea unei structuri optime a plasamentelor in raport cu gradul de risc asumat, prin creditarea clientilor viabili, punand accent pe perfectionarea permanenta a procedurilor si tehnicilor de analiza, garantare si urmarire a creditelor acordate.

In 2000, activitatea de credit a fost principala sursa de venituri din exploatare a bancii.

In ciuda dificultatilor create de mediul economic in 2000, politica de credit a urmat strategia traditionala a bancii, al carei scop este de a pastra un portofoliu de credite de buna calitate.

Pentru a atinge acest obiectiv, BRD a acordat atentie mai multor elemente, intre care amintim:

Limitarea expunerii pe sectoare de activitate si pe clienti;

Selectia riguroasa a clientilor, privilegiind indeosebi sectorul privat;

Consolidarea relatiilor cu clienti care au o buna situatie economica si financiara;

Atragerea agentilor economici cu activitate de export;

Pregatirea si perfectionarea personalului implicat in activitatea de credit.

Rezultatele acestei strategii s-au dovedit a fi benefice pentru activitatea de credit. Astfel, cresterea resurselor si plasamentelor a fost superioara ratei inflatiei.

De asemenea, activitatea de creditare fiind orientata cu precadere catre societatile comerciale private, ponderea acestora in totalul portofoliului a crescut: de la 72,8% in 1999 la 74,9% in 2000.

In acordarea creditelor, BRD a incercat sa obtina o progresie echilibrata a operatiilor pe termen scurt, mediu, si lung: distribuirea creditelor pe termen mediu a fost insotita de masuri care aveau ca obiectiv atat reducerea concentrarii riscurilor prin crearea de pool-uri, cat si favorizarea lichiditatii bancii.

Creditele pe termen mediu si lung au inregistrat si ele o crestere semnificativa, cu 51%, acordate in mod deosebit pentru modernizare si tehnologizare. BRD a continuat atragerea de clienti si promovarea proiectelor de investitii cu finatare atat din liniile de cerdit externe de la organisme financiar-bancare internetionale, cat si de la banci germene si elvetiene. Astfel, la finele anului, BRD monitoriza cca. 220 noi capacitati in valoare de peste 160 mil. USD.

Cresterea importanta a volumului creditelor in valuta a fost totusi controlata cu prudenta, prin grija de a oferi aceste servicii cu precadere societatilor care dispun de resurse valutare. Cu toate acestea, volumul operatiunilor in lei a ramas important,

situandu-se la un nivel net superior celui observat in celelalte institutii bancare romanesti.

Pe parcursul anului 2000, mentinerea evolutiei favorabile a ratei dobanzii la plasamentele in credite in lei a determinat orientarea cu precadere a activitatii de creditare in moneda nationala - creditele in lei reprezentand 76,6% din total portofoliu, realizandu-se in acest fel o structura echilibrata a portofoliului de credite in lei si in valuta, adaptata mediului economic existent.

Pentru cunoasterea si evaluarea cat mai reala a calitatii portofoliului de credite, precum si a aprecierii riscului asumat de banca in activitatea de creditare, unitatilor bancii le revine obligatia de a efectua trimestrial analiza situatiei economico-financiare a tuturor clientilor beneficiari de credite, indiferent de forma de proprietate in termen de 15 zile de la data stabilita prin Normele Ministerului Finantelor pentru efectuarea raportarilor de catre societatile comerciale cu capital de stat.

Analizele se efectueaza pe baza rapotarilor trimestriale si respectiv a bilantului contabil, cu exceptia analizelor pe trimestrul I si III pentru societatile comerciale private la care se efectueaza pe baza balantelor de verificare.

Analiza clientilor care nu au depus in banca la termenul prevazut raportarile trimestriale/semestriale/anuale, se va face pe baza raportarilor obtinute de la Directia Finantelor Publice, iar in cazul neobtinerii acestora, pe baza ultimelor raportari existente in banca, corelate cu serviciul datoriei. In cazul neobtinerii in 30 zile a raportarilor situatiilor trimestriale sa se aplice masurile stipulate in contractul de credite.

In cazul clientilor din sectorul populatie: asociatii familiale, fermieri agricoli, persoane fizice liber profesioniste autorizate prin lege, persoane fizice, inclusiv salariatii bancii, analiza se va efectua in termenul prevazut ca si pentru ceilalti clienti ai bancii, pe baza capacitatii de onorare a datoriei.

Scopul acestor analize este de a clasifica creditele in functie de performantele financiare ale clientilor si de capacitatea acestora de a-si indeplini obligatiile asumate prin contractele de credite ( serviciul datoriei ), de a lua masurile ce se impun potrivit schimbarilor intervenite in clasificarea creditelor precum de a stabile si transmite semestrial la centrala bancii nivelul provizioanelor necesare a fi constituite in raport cu calitatea portofoliului de credite.

Caracteristic pentru activitatea desfasurata, este mentinerea tendintei de creditare pe termen scurt. Astfel, ponderea creditelor pe termen scurt in total portofoliu a fost de 70.6%, ceea ce ilustreaza politica bancii de diminuare a riscului de reditare si de asigurare permanenta a lichiditatii.

Structura creditelor pe forme de proprietate arata o dinamica mult mai accentuata a creditelor destinate sectorului privat, creditele acordate in acest sector reprezentand 73% din totalul portofoliului.

Aceasta stare de fapt este urmare politicii bancii de sprijinire in mai mare masura, potrivit strategiei proprii, a sectorului privat, care in prezent are o contributie importanta in crearea produsului intern brut - 58,3%.

La nivelul bancii, expunerea totala in sectorul privat - incluzand si creditele acordate persoanelor fizice - reprezenta peste 76,6% din portofoliul total de credite.

In cursul anului au fost aduse imbunatatiri semnificative produselor destinate populatiei, cu efect in cresterea activitatii si accesibilitatii acestora, precum si in reducerea timpului de vanzare a produselor respective. Noile produse de creditare prezentate clientilor au fost foarte bine primite pe piata, creditele pentru nevoi personale ajungand sa detina in numai 5 luni de functionare 25,5% din totalul plasamentelor acordate populatiei. In privinta creditelor pentru bunuri de folosinta indelungata, acestea au inregistrat o crestere de 174,5% fata de anul precedent cand au avut un caracter experimental, fiind oferite populatiei in baza unor relatii de colaborare stabilite cu peste 100 de agenti economici cu activitate comerciala din intreaga tara si care dispun de o retea de peste 200 de magazine.

BRD s-a implicat in sustinerea procesului de privatizare a socetatilor comerciale prin oferirea creditelor pentru cumpararea de actiuni, care s-au bucurat de asemenea de succes in randul clientilor, venind in intampinarea dorintei de a investi in astfel de active.

Totodata banca a continuat sa incurajeze investitiile in locuinte, creditele cu aceasta destinatie detinand ponderea cea mai importanta, respectiv 42,5%, in totalul creditelor acordate populatiei, existand tendinta apropierii de pricipiile creditului ipotecar.

Prin prisma privatizari cu un investitor strategic de talia grupului bancar Societe Generale, BRD va continua si in viitor strategia de restructurare a portofoliului, atat prin optimizarea structurii portofoliului de credite - diversificare, selectia clientilor prin confruntarea profitabilitatii cu riscurile - cat si prin optimizarea volumului portofoliului de credite.

Intensificarea activitatii cu clientela particulara se constata si in domeniul creditelor acordate populatiei, a caror pondere pe ansamblul creditelor a trecut la 4,7% in 2000, fata de 3,65 in 1999.

In acest domeniu, au fost angajate trei actiuni semnificative:

Promovarea creditelor pentru consum: - BRD a lansat mai intai creditul pentru nevoi personale, un produs nou pe piata romaneasca, si care la sfarsitul anului reprezenta 220 mld. lei pentru un numar de 40.000 de beneficiari. Apoi au fost lansate creditele pentru bunuri de folosinta indelungata. In acest scop, au fost intensificate actiunile fata de furnizorii de materiale si au fost incheiate conventii de parteneriat, pana la sfarsitul lui 1999, cu 365 de societati care dispun de retele de distributie in toata tara. Numarul clientilor care au recurs la acest produs a crescut de 4 ori.

Depozitele. Dincolo de cresterea reflecatata de statistici succesul operatiunii ALBINA merita sa fie subliniat. Conventia semnata cu Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar a permis unui numar de 16 unitati ale bancii sa plateasca deponentilor Bancii Comerciale Albina compensatii. Astfel, din cei 37.000 de clienti ai bancii Albina care au primit cxompensatii, 7.300 de clienti si-au deschis conturi la BRD numai in ce priveste aceasta unica operatiune, in timp ce volumul depozitelor la termen a crescut cu 109 mld. lei.

Actiunea Dacia - Renault merita un comentariu aparte: conventia incheiata intre BRD si Dacia - Renault a permis finantarea unui numar de aproape 400 de autoturisme.

In activitatea de creditare desfasurata in anul 2000 s-a urmarit realizarea unei structuri prudentiale a plasamentelor in credite in raport cu gradul de risc aferent principalelor ramuri economice si respectarea normelor BNR cu privire la expunerea maxima pe un singur debitor, care nu trebuie sa depaseasca 20% din fondurile proprii ale socetatilor bancare.

S-a urmarit respectarea cu strictete a metodologiei BNR pentru calculul si determinarea provizioanelor pentru credite si dobanzi existente in sold, in valoare de 333,5% mld. lei, acopera integral necesarul de provizioane.

Politica de creditare si normele proprii impun analizarea cu maxima competenta a situatiei financiare a clientilor cu ocazia solicitarilor de credite, in scopul determinarii cu o cat mai mare precizie a posibilitatilor reale ale acestora de a-si crea capacitatea de plata asiguratorie pentru rambursarea creditului si achitarea dobanzilor aferente, prevenind apritia unor credite neperformante.

Astfel, ca urmare a imbunatatirii calitatii portofoliului, banca si-a redus nivelul creditelor neperformante la 5,3% din portofoliu la finele anului fata de 6,7% in 1999.

Volumul total al datoriilor inregistrate de clientii cu credite neperformante la data de 31.12.2000, era de 821.7 mld. lei, din care 496,8 mld. lei credite si 314,7 mld. lei dobanzi.

Recuperarea creantelor neperformante de catre personalul specializat in aceste credite s-a ridicat la 397 mld. lei, din care 219 mld. lei credite si 171 mld. lei dobanzi.

5.4 Conturi de depozite

5.4.1. Analiza Depozitelor

Depozitele reprezinta o forma de mobilizare a disponibilitptilor banesti ale clientelei, menite sa asigure fructificarea acestora.

Depozitele pot fi la vedere si la termen.

Depozitele la vedere sunt depozitele a caror durata este egala cu cel mult o zi lucratoare; depozitele la termen sunt constituite pentru un termen fix, pentru o durata mai mare de o zi lucratoare.

Depozitele se pot constitui pe termen de: 7, 14, 21, 30, 60, 90, 180, 270, 365, 730 si 1095 zile, conform prevederilor Normelor de Trezorerie.

Banca deschide clientilor numai conturi de depozit la termen, la care perioadele de pastrare a sumelor in contul respectiv sunt in zile calendaristice, potrivit contractului de depozit. Termenul se socoteste imncepand cu data inregistrarii sumei consemnate ca depozit in creditul contului de depozit si pana la data cand expira acest termen.

Conturile de depozit la termen se deschid persoanelor juridice cu cont curent la BRD, cu exceptia clientilor - societati bancare, precum si persoanelor fizice, de catre compartimentul depozite in baza contractului de depozit, cuprinzand conditiile depozitului, semnat de banca si titular pe formular intocmit in doua exemplare.

Prin completarea contractului, titularii de depozit - persoane fizice, pot imputernici alte persoane pentru a dispune de sumele din depozit si dobbanzile aferente. Imputernicirea este valabila numai pe durata vietii titularului de depozit.

De asemenea, clientii persoane fizice pot opta la constituirea depozitului pentru introducerea unei clauze testamentare referitoare la sumele din contract si dobanzile aferente in favoarea unei persoane fizice sau juridice desemnate de catre titular ca mostenitor ( legatar ).

La depozitele constituite, banca acorda titularului de depozit dobanda prevazuta conform Normelor de Trezorerie, al carei nivel este in functie de termenul depozitului si de modalitatea de plata a dobanzii ( la fiecare 30 zile sau la expirarea termenului depozitului, conform Normelor de Trezorerie ). Nivelul de dobanda prevazut in contractul de depozit este indexabil, de la data hotarata de banca, in functie de piata financiar-bancara.

Dobanda se calculeaza la anul calendaristic de 365 zile.

Dobinda calculata se inregistraza astfel:

► in contul de datorii atasate:

♦ la scadenta termenului de plata a dobanzii;

♦ la sfarsitul fiecarei luni;

♦ la inchiderea contului de depozit, in cazul in care clientul solicita acest lucru inainte de scadenta depozitului.

► in contul clientului:

♦ la scadenta termenului de plata a dobanzii ( la fiecare 30 zile sau la expirarea termenului depozitului - in functie de tipul depozitului si de optiunea clientului);

♦ la inchiderea contului de depozit, in cazul in care clientul solicita acest lucru inainte de scadenta depozitului.

La dobinzile neridicate de client din contul curent, se acorda dobanda la vedere practicata de banca.

In 2000, resursele atrase de catre banca au crescut cu 19,3% in termeni reali, in comparatie cu decembrie 1999, atingand 30.403 miliarde lei. Resursele atrase in valuta au inregistrat cresterea cea mai remarcabila: + 26%. Pentru resursele in lei, cresterea a fost, in termeni reali, de 12,5%. Ponderea depozitelor in lei la 31.12.2000 in totalul resurselor a fost de 46,8%, fata de 49,7% la sfarsitul lui 1999. In total, BRD a constatat, ca toate bancile, de altfel, o crestere a resurselor sale in valuta, in detrimentul celor in lei.

La 31.12.2000, valoarea totala a disponibilitatilor si depozitelor clientelei se ridica la 28.288 miliarde lei, adica 75% din pasivele totale, in comparatie cu 69,4% din pasivele totale la 31.12.1999.

Disponibilitatile si depozitele clientelei sunt in crestere cu 23,3%, mai ales datorita unei dezvoltari foarte puternice a celor ale populatiei ( + 27,3% ). Disponibilitatile si depozitele clientelei comerciale sunt si ele in crestere fata de 1999 ( + 18,7% ), in termeni reali.

Increderea sporita pe care populatia o manifesta fata de banca a avut un impact clar asupra volumului depozitelor la termen, care se inscriu in aceiasi curba de crestere, inregistrand o progresie de 13,5% pentru lei fata de anul precedent si de 36,5% pentru valuta, in termeni reali.

Conturile de depozit se inchid, la solicitarea scrisa a titularului sau a persoanei imputernicite, comletandu-se cererea de lichidare de pe verso contractului de depozit, la expirarea termenului depozitului sau inainte de termenul stabilit prin contractul de depozit.

La depozitele persoanelor fizice, titularul poate mandata pentru lichidarea depozitului o alta persoana, prin procura speciala incheiata in forma autentica, care se va retine in original la banca.

In cazul pierderii exemplarului propriu al contractului, la lichidarea depozitului, titularul sau persoana imputernicita de catre acesta, va mentiona pierderea exemplarului propriu si va face cerere pentru lichidarea depozitului pe exemplarul bancii.

In cazul in care se solicita inchiderea contului de depozit inaintea termenului stabilitprin contract, depozitul respectiv se considera depunere la vedere, la care se acorda dobanda la vedere practicata de banca la momentul desfiintarii. In aceasta situatie, pentru depozitele la termen cu plata dobanzii la 30 zile, banca va recupera atat din disponibilul aflat in contul curent, cat si din depozit, eventualele diferente de dobanda platite in plus.

In cazul in care, la expirarea termenului, depozitul nu a fost desfiintat si nici nu s-a depus in banca un nou contract de depozit, se considera un nou depozit pe acelasi termen si in aceleasi conditii ca ale celui initial a carui suma va fi egala cu:

-- depozitul initial, pentru depozitul cu plata dobanzii la 30 zile;

-- depozitul initial plus dobanzile aferente ( cu capitalizarea dobanzii): pentru depozitul cu plata dobanzii la expirarea termenului depozitului.

Capitolul 6

Studiu de caz

Acordarea unui credit sub forma de linie de credit unei persoane juridice in valoare de 600.000.000 lei pe un termen de 12 luni.

FISA SINTETICA

- DE PREZENTARE A CLIENTULUI S.C. PASS PRO SRL

- DE ANALIZA A CREDITULUI PE TERMEN SCURT

IN VALOARE DE 600.000.000 LEI SOLICITAT DE

S.C. PASS PRO SRL

se va preciza si codul CAEN ;

** se vor nominaliza actionarii si se vor face precizari in legatura cu ponderea fiecaruia in total ; in cazul actionarilor - persoane fizice se va preciza codul numeric personal ; in cazul actionarilor - persoane juridice se va preciza codul fiscal si se vor prezenta si analiza ultimele rapoarte anuale auditate ;

*** legat de actionariatul societatii (SIF, BERD, alte persoane juridice aflate in relatii speciale cu banca) ;

**** se vor prezenta bilanturile anuale ale celorlalte firme care fac parte din grup, lista principalilor clienti si furnizori aferenti fiecarei firme din grup, precum si organigrama grupului.

* perioada se refera la ultima balanta de verificare, ;

** perioada se refera la acelasi numar de luni ca cel din anul in curs, pentru a avea o baza de comparatie relevanta ;

*** valoarea exporturilor/importurilor se va exprima in valuta in care sunt realizate in majoritate (USD, DEM, EURO, etc.).

* se va preciza daca sunt proprietatea firmei, sau nu ; in cea de-a doua situatie se vor face comentarii asupra relatiei juridice care sta la baza utilizarii de catre client a activelor in discutie (inchiriere, titlu gratuit, concesionare, etc.) ;

** se vor face precizari fi in legatura cu evolutia preturilor interne fi de export practicate fi previzionate atat de societate, cat fi de concurenta (interna fi externa) ;

*** acolo unde se cunosc date ; in plus, se vor face comentarii asupra evolutiilor demne de remarcat (cresteri, descresteri valorice, etc.) ;

**** scurt comentariu asupra : - uzurii cladirilor si gradului de performanta a utilajelor ;

- posibilitatii de valorificare a acestora (acolo unde se cunosc date) ;

- proprietatii acestora (ale firmei, sau luate in chirie de la alte firme ;

***** se vor comenta : - anexa 1, sect. 1, cap. 4 : MATEX - posturile din contul de profit si pierdere si din situatia patrimoniului, care au

inregistrat modificari importante) ;

- evolutia capitalului social (fuziune, reevaluare, majorare, etc.) ;

- principalii indicatori ;

- BVC prezentat in anexa (legat de : - fundamentarea acestuia pe baza de contracte sau comenzi confirmate ;

- analiza comparativa cu perioada anterioara ) ;

- anexa 3, sect.1, cap. 4 : flux de incasari si plati.

* se va include fi angajamentul analizat ;

** se va preciza tipul de moneda aferenta fiecarui tip de angajament (ex.: mil. lei, mii USD/EURO, etc.);

** *cateva precizari in legatura cu sarcinile existente asupra bunurilor propuse a fi ipotecate si gajate.

* se va include fi angajamentul analizat ;

** se va preciza tipul de moneda aferenta fiecarui tip de angajament (ex.: mil. lei, mii USD/EURO, etc.);

*** cateva precizari in legatura cu sarcinile existente asupra bunurilor propuse a fi ipotecate si gajate.

* se completeaza numai daca este cazul;

** se va preciza tipul de moneda aferenta fiecarui tip de angajament (ex.: mil. lei, mii USD/EURO, etc.).

intocmit, Aprobat / insusit (la nivelul unitatii)

Numele si prenumele : CLAUDIA MARIN

Functia : analist risc Hotarare / Decizie nr. ./Data ..

Semnatura :

Data intocmirii :

Viza juristului Sucursalei : DIRECTOR

Numele si prenumele : ALBU TEODOR Numele si prenumele: DANIELA COSTACHE

Semnatura : Semnatura :

Data : Data :

l l l

CONTRACT DE CREDIT NR. 1/ S/2000

incheiat astazi 04.09.2000

Incheiat intre:

- BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE - S.A. G.S.G. - Agentia Rahova, in baza imputernicirii date prin Decizia Sucursalei Zonale Bucuresti - Nr. 45 / 13.12.1999, cu sediul in Bucuresti, str. Calea Ferentari nr. 1, bl. 75 A, sector 5, denumita in contract BANCA, reprezentata prin Dna. DANIELA COSTACHE in calitate de Director si Dna SILVIA JIDAV in calitate de Contabil sef, pe de o parte, si

- S.C. PASS PRO S.R.L., cu sediul in Bucuresti, sos. Vergului, nr. 59, sector 2, telefon 255.04.01 fax 255.04.01, inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J40/2220/1994 si cod fiscal R 5229812, avand un capital social de 1.000.000.000 lei , cont curent nr. 251100996355333, reprezentata prin Dl. Agopian Catalin in calitate de administrator.

Partile au convenit urmatoarele:

Obiectul contractului este deschiderea unei linii de credit cu un plafon maxim de 600.000.000 (sasesutemilioane)lei;

cu o dobanda de 48% pe an indexabila, calculata si incasata lunar;

pe perioada 04.09.2000-31.08.2001;

avand garantii reale - ipoteca;

alte garantii - cesiune de creante

Prezentul contract, care are valoare de inscris autentic, precum si garantiile reale si personale constituite in scopul garantarii creditului bancar, constituie titlu executoriu conform art.56 din Legea bancara nr. 58/1998.

Partile vor respecta "CONDITIILE DE UTILIZARE A LINIEI DE CREDIT" care sunt clauze ale prezentului contract cuprinse la pagina 2-3.

SEMNATURA IMPRUMUTAT SEMNATURA BRD

DIRECTOR  DIRECTOR

AGOPIAN CATALIN DANIELA COSTACHE

CONTABIL SEF

SILVIA JIDAV

Of. juridic

CONDITII DE UTILIZARE A LINIEI DE CREDIT:

Contractul de linie de credit este guvernat de urmatoarele reguli:

RAMBURSARE:

La termenul de rambursare, creditul se incaseaza de banca din contul curent de disponibilitati, pe baza de nota contabila.

DOBANDA:

1.BANCA poate indexa dobanda pe parcursul utilizarii creditului. Noul procent de dobanda se va comunica imprumutatului in termen de 10 zile de la data modificarii acesteia.

2.Nerambursarea creditului la scadenta duce la trecerea sumei la restanta din ziua scadentei si la perceperea unei dobanzi majorate cu 3 puncte peste dobanda curenta.

3.Concomitent BANCA va putea trece la excutarea silita privind biletul la ordin in conditiile legii nr. 58/1994 sau la orice gen de actiune in vederea realizarii indestularii creantei.

Banca are dreptul de a valorifica drepturile cuvenite din prezentul contract de imprumut independent de exercitarea actiunilor specifice de valorificare a biletului la ordin (pentru dobanda si/sau rata) atat pentru sumele din biletele la ordin neexecutate cat sI pentru sumele ce pot aparea datorita existentei unei diferente intre sumele datorate conform clauzelor din contractul de imprumut calculate sI cu dobanda penalizatoare majorata sI valoarea biletelor la ordin emise pentru rate/dobanzi.

COMISIOANELE:

3.Banca percepe pentru creditul aprobat si acordat urmatoarele comisioane din contul imprumutatului:

comision initial de angajament de 0,5% la valoarea creditului aprobat la semnarea contractului de credit;

comision de urmarire (gestionare) a respectarii conditiilor contractuale de 0,05% la soldul creditului existent in ziua de 21 a fiecarei luni, calculat si incasat lunar pe toata durata de creditare;

comision de neutilizare de 10 % pe an, calculat zilnic asupra sumei neutilizate din credit la datele si in valorile stabilite in contract.

OBLIGATIILE IMPRUMUTATULUI:

4. Pe intreaga perioada de derulare a creditului, respectiv pana la restituirea acestuia si a dobanzii sa-si deruleze activitatea si sa-si pastreze disponibilitatile in conturi deschise la BRD- G.S.G.-RAHOVA. Nerespectarea acestei conditii atrage sistarea creditului, iar obligatia de restituire a creditului devine scadenta imediat, indiferent de termenele stabilite prin contract, pentru creditul restant va plati o dobanda cu 3 puncte peste dobanda stabilita de banca la creditele restante.

Sa solicite acordul bancii in cazul modificarilor organizatorice si statutare (divizare, asociere etc.)care au implicatii asupra obligatiilor asumate prin prezentul contract.

5.Sa utilizeze linia de credit numai pentru operatiuni aferente obiectelor de activitate prevazute in statut. Sa nu utilizeze linia de credit pentru investitii si rambursari de credite pe termen mediu si lung si dobanzi aferente.

6.Sa ramburseze creditul pana la data de 31.08.2001.

7.Sa prezinte lunar BANCII, pana la data de 25, balanta de verificare a lunii precedente iar semestrial si anual indicatorii privind rezultatele financiare si obligatiile fiscale, situatia patrimoniului si balanta de verificare sau bilantul anual, vizat de organele de resort ale directiilor judetene ale finantelor publice impreuna cu raportul comisiei de cenzori sau certificarea unui expert contabil autorizat independent.

In cazul neprezentarii, la aceste termene BANCA este in drept sa sisteze creditarea si sa treaca soldul liniei de credite la credite restante.

8.Zilnic, la sfarsitul zilei lucratoare, in limita disponibilitatilor din contul curent (respectand ordinea de prioritate a platilor si dupa rezervarea sumelor care urmeaza sa se plateasca din fondurile proprii) sa ramburseze creditul utilizat cu ordin de plata.

Sa emita in favoarea bancii si sa se predea la semnarea contractului de credite cate un rand de bilete la ordin valabile "FARA| PROTEST" de egala valoare cu creditul primit si/sau dobanda aferenta, separat pentru credit si separat pentru dobanda curenta de platit (mentionate de client in borderou) ale caror scadente la zile fixe stabilite de comun acord, vor fi cele din graficul de rambursare a creditului si/sau zilele de plata a dobanzilor. Locul platii va fi localitatea in care functioneaza unitatea bancara care a dat imprumutul, biletul la ordin fiind completat in acest sens.

9.Sa garanteze creditul cu:

a) ipoteca asupra teren intravilan in suprafata de 2500 mp situat in Bucuresti, aleea Buridava nr. 39, sector 2, aflat in proprietatea societatii SC PASS PRO S.R.L. conform contractul de vanzare cumparare autentificat la Biroul Notarului Public Adriana Timis sub nr.4100 din data de 26.11.1998, transcris in registru de transcriptiuni imobiliare al judecatoriei sectorului 2 sub nr. 18800/ 11.1998, evaluat de BRD RAHOVA conform raportului de evaluare nr.4/5491/9.08.2000 la valoarea de garantie bancara de 350.000.000 lei, valoare de circulatie 583.616.250 lei;

Ipoteca va fi constituita in limita asigurarii a 50% garantii reale din valoarea creditului.

b)cesionarea drepturilor din incasari din derularea contractului de vanzare cumparare nr. 1/1.082000- cu SC OTTER DISTRIBUTION SRL, incheiat la valoarea de 2.000.000.000 lei precum si a incasarilor ce revin societatii din contractele in derulare si cele ce se vor incheia in anul 2000.

10.Prezentul contract intra in vigoare dupa inscrierea contractului de ipoteca in cartea funciara .

11. Pana la data de 06.09.2000 Imprumutatul se obliga sa incheie polite de asigurare pentru mijloacele fixe aflate in proprietatea sa si pentru stocul de marfa .

CLAUZE SPECIALE

12.Furnizarea datelor solicitate incomplet sau nereal, constatarea unor diferente semnificative in nerealizarea fluxului de incasari si plati estimat, precum si nerespectarea oricarei clauze din contractul de linie de credit, da dreptul bancii sa inchida linia de credit cu recuperarea creditului devenit scadent si a costurilor aferente(dobanda, comisioane, etc.), fara nici o formalitate.

13.In cazul in care indicatorii de performanta financiara inregistreaza nivele sub cele avute in vedere in momentul acordarii liniei de credite, BANCA poate decide continuarea creditarii, in alte conditii de dobanda si de garantare a creditului, incepand cu data de 01 ale lunii urmatoare celei prevazute pentru depunerea bilantului contabil, a situatiei patrimoniale sau dupa caz a intocmirii balantei de verificare. Dreptul de decizie apartine bancii, iar imprumutatul se obliga sa accepte neconditionat noile conditii de creditare.

14.Conditiile de utilizare a liniei de credit fac parte din contract prin semnarea acestuia.

BANCA, IMPRUMUTATUL,

DIRECTOR: DANIELA COSTACHE SC PASS PRO SRL

ADMINISTRATOR,

CONTABIL SEF: SILVIA JIDAV AGOPIAN CATALIN

CONTRACT DE IPOTECA

1. SC PASS PRO SRL , cu sediul in Bucuresti, sos. Vergului, nr. 59, sector 2, inmatriculata la Registrul Comertului sub nr. J40/2220/1994, avand ca reprezentant legal pe dl. CATALIN AGOPIAN administrator domiciliat in Bucuresti, Calea Calarasilor nr. 323, bloc 201, scara 1, ap. 33, sector 3, posesor al BI seria GD, nr. 0338954, eliberata de circa 16 Politie, la data de 24.09.1992 cod numeric personal, 2730327034986 in calitate de garanti ipotecari in baza art.IX din act aditional la contract sI statut din 28.05.1999 pe de o parte si

2. BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE - SA prin Agentia Rahova, cu sediul in Bucuresti, Calea Ferentari nr. 1, bl. 75A, sector 5, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/608/1991 reprezentata la incheierea prezentului contract de Dna Nastase Ana, domiciliata in Bucuresti, str. Theodor Pallady nr. 21, bl. P1, sc. B, ap. 46, sector 3, identificata cu CI seria RD nr. 005312/1997 eliberat de Circa 13 Politie, cod numeric personal 2480708400748, imputernicita sa reprezinte, conform procurii autentificate nr.537/10.02.2000 la Biroul Notarului Public din Calea Rahovei nr. 309 in calitate de creditor ipotecar, au convenit sa incheie un contract de ipoteca in urmatoarele conditii:

Garantul ipotecar constituie ipoteca in favoarea creditorului, garantand creditul de 600.000.000 lei sI dobanda indexabila produsa de acesta precum sI alte speze accesorii creditului, conform contractului de credit incheiat intre BRD-GSG- Agentia Rahova sI SC PASS PRO SRL, cu terenul in suprafata de 2500 mp situat in Bucuresti, Aleea Buridava nr. 39 A, sector 2, aflat in proprietatea societatii SC PASS PRO S.R.L. conform contractul de vanzare cumparare autentificat la Biroul Notarului Public Adriana Timis cu nr.4100 din data de 26.11.1998, transcris in registru de transcriptiuni imobiliare al judecatoriei sectorului 2 sub nr. 18800/ 03.11.1998,intabulat sub nr. 10840/24.08.2000 in Cartea Funciara sector 2, conform incheierii de autentificare nr.4100 din 26.11.1998, cu o valoare totala de circulatie de 583.616.250 lei conform raportului de evaluare nr. 4/5491/9.08.2000.

Terenul care se ipotecheaza are urmatoarele vecinatati:  Nord: - CUREA MARIN;

Sud :-MARCU ELENA; Est:-Strada Cumidava; Vest:-aleea Buridava.

Obligatia garantata rezulta din contractul de credit 1/S/2000 prin care s-a acordat un imprumut in valoare de 600.000.000 lei. imprumutul este producator de dobanda variabila conform dispozitiilor contractuale, la data incheierii contractului dobanda este de 48% pe an, indexabila. Terenul descris mai sus, care se ipotecheaza se afla in proprietatea SC PASS PRO S.R.L. conform contractul de vanzare cumparare autentificat la Biroul Notarului Public Adriana Timis cu nr.4100 din data de 26.11.1998, transcris in registru de transcriptiuni imobiliare al judecatoriei sectorului 2 sub nr. 18800/ 11.1998, intabulat sub nr. 10840/24.08.2000.

Asupra terenului nu exista sarcini conform extrasului de carte funciara eliberat de Judecatoria sectorului 2 nr. 1822 la data de 31.08.2000.

Noi garantii, in calitate de proprietari, declaram ca terenul care se ipotecheaza nu este scos din circuitul civil si este stapanit continuu de noi si autorii nostri, fiind singurii proprietari, garantand impotriva oricaror evictiuni pe creditorul ipotecar, fiind de acord cu luarea inscriptiei ipotecare. Prezentul inscris constituie titlu executor conform art. 56 din LG. 58/1998.

Garantii ipotecari renunta la beneficiul de discutiune si diviziune

Noi garantii debitori ipotecari, suntem de acord ca in situatia nerespectarii obligatiilor contractuale din contractul de credit sa se treaca la executarea silita a prezentei garantii, creditul devenind scadent integral.

Creditorul ipotecar accepta in garantie imobilul descris mai sus, in conditiile mentionate, fiind de acord cu efectuarea inscriptiei ipotecare.

Prezentul contract constituie titlu executoriu conform art. 56 din Legea nr. 58/1998.

Redactat si dactilografiat in 5 exemplare.

PROPRIETAR, BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE GSG

SC PASS PRO SRL AGENTIA RAHOVA

CATALIN AGOPIAN ANA NASTASE

CONTRACT DE CESIUNE DE CREANTE

CU TITLU DE GARANTIE

intre:

- S.C. PASS PRO S.R.L., cu sediul in Bucuresti, sos. Vergului, nr. 59, sector 2, inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J40/2220/1994 si cod fiscal R 5229812, reprezentata prin Dl. Agopian Catalin, in calitate de administrator numita in continuare CEDENTA si

BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE - S.A. G.S.G. - Agentia Rahova cu sediul in Bucuresti, str. Calea Ferentari nr. 1, bl. 75 A, sector 5, reprezentata prin Dna. DANIELA COSTACHE in calitate de Director si Dna SILVIA JIDAV in calitate de Contabil sef, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/608/1991 sI cod fiscal 487365 numita in continuare CESIONARA avand in vedere ca :

cedenta are creanta impotriva anumitor debitori

cedenta sI-a exprimat intentia de garantare a bancii pentru creditul in cuantum de 600.000.000 lei acordat conform contractului nr.1/S/2000 cu creantele sI toate accesoriile ei , iar cesionarea sI-a exprimat intentia de a primi cu titlu de garantie creanta la valoarea mai jos mentionata impreuna cu toate accesoriile acesteia.

A intervenit prezentul CONTRACT DE CESIUNE DE CREANTA cu titlu de garantie, in conformitate cu art.1391 Cod Civil si urm.

Art.1 Obiectul contractului

CEDENTA transmite CESIONAREI cu titlu de garantie de creanta pe care o are impotriva urmatorului debitor cedat: SC OTTER DISTRIBUTION SRL rezultata din contractul nr.1/1.08.2000 pentru suma de 2.000.000.000 lei impreuna cu toate accesoriile sale.

CEDENTA transmite CESIONAREI creantele pentru garantarea obligatiei sale rezultata din contractul de credit 1/S/2000 in temeiul caruia CEDENTA a imprumutat de la CESIONARA suma de 600.000.000 lei cu termen final de rambursare 31.08.2001.

Prin transmiterea creantei , CESIONARA devine creditoare a DEBITOAREI CEDATE pentru suma de 2.000.000.000 lei cu toate accesoriile sale, iar creanta trece cu titlu de garantie in patrimoniul CESIONAREI asa cum o poseda cedenta fara a se modifica obligatiile DEBITOAREI CEDATE.

Art.2 Valoarea creantei si plata

Valoarea creantelor este de 2.000.000.000 lei. Plata pretului se va face de catre debitoarea cedata in contul nr. 251100996355333 deschis la BRD RAHOVA. Numai in aceste conditii debitoarea cedata este eliberata de obligatia de plata.

Banca va putea retine din sumele astfel virate in cont orice suma pentru plata oricarei datorii scadente fata de banca.

Art.3 Garantii CEDENTA garanteaza CESIONARA ca este titulara creantei sI a acesoriilor sale sI raspunde de existenta sI validitatea creantei sI accesoriilor sale in momentul cesiunii sI in conditiile descrise.

CEDENTA raspunde sI garanteaza ca pana la data semnarii prezentului contract nu a intervenit nici o cauza de stingere.

Art.4 Remiterea titlului CEDENTA preda reprezentantului cesionarei astazi , data semnarii prezentului contract, titlurile originale doveditoare a creantei precum sI ale accesoriilor acesteia.

Art.5 Notificarea Debitoarei Cedate

in temeiul prezentului contract cesionara cu acordul cedentei va notifica prin executor bancar DEBITOAREA CEDATA despre cesiunea de creanta intervenita comunicandu-i conditiile in care aceasta sa faca plata liberatorie catre CESIONARA.

Debitorul cedat poate accepta cesiunea prin act autentic.

Art. 6 Litigii

Eventualele litigii in legatura cu interpretarea sau executarea prezentului contract vor fi solutionate de instanta judecatoreasca de la sediul CESIONAREI .

Prezentul contract de garantie constituie titlu executoriu fara nici o alta formalitate in conditiile legii bancare.

Prezentul contract s-a incheiat in numar de 2 exemplare, azi data 04.09.2000 cate unul pentru fiecare parte.

CESIONARA CEDENTA

BRD GSG AGENTIA RAHOVA SC PASS PRO S.R.L.

DIRECTOR  ADMINISTRATOR

DANIELA COSTACHE CATALIN AGOPIAN

CONTABIL SEF

SILVIA JIDAV

CUPRINS:

CAPITOLUL I - MANAGEMENTUL ACTIVELOR SI PASIVELOR BANCARE

Privatizarea - moment esential al actualei structuri organizatorice a BRD ....... 1

Bilantul contabil si situatiile financiare ca forma de expresii a activitatii BRD ...... 4

Efectuarea si efectele privatazarii ........................ 8

Evolutia BRD in perioada post-privatizare ................... 13

CAPITOLUL II - MANAGEMENTUL OPERATIUNILOR BANCARE ACTIVE

Principalele operatiuni active ......................... 16

Credite bancare - principala operatiune activa ................. 16

Analiza acordarii creditelor in lei si valute ................... 19

Garantiile creditelor ............................... 20

Activele interbancare in lei .......................... 22

Activele interbancare in valuta ......................... 23

Operatiunile de plasament ........................... 24

Directii de perfectionare a managementului operatiunilor active .......... 25

CAPITOLUL III - MANAGEMENTUL OPERATIUNILOR BANCARE PASIVE

Principalele operatii bancare pasive ....................... 28

Disponibilitatile si depozitele clientilor in lei si valuta .............. 28

Pasivele interbancare, in lei si valuta ...................... 29

Refinantare BNR in lei ........................... 30

Fondurile proprii ale bancii in lei si valuta ................... 31

Managementul corelat al activelor si pasivelor la bancile comerciale ........ 31

Cerinte privind corelarea activelor si pasivelor bancare .............. 33

CAPITOLUL IV - MANAGEMENTUL DOBANZII - CHEIA DE BAZA A

PERFORMANTELOR BANCARE

Dobinda ................................. 41

Elemente definitorii ale dobanzii ........................ 42

Factorii care determina nivelul dobanzii ................... 43

Dobinda nominala si dobinda reala ....................... 45

Riscul ratei dobinzii ............................ 46

Rezerva minima obligatorie- instrument al politicii de creditare ........... 49

Baza de calcul al rezervei minime obligatorii ................. .. 49

Constituirea rezervelor minime obligatorii ................ 50

Remunerarea rezervelor minime obligatorii ................52

Raportarea si verificarea raportarii rezervelor minime obligatorii ......... 53

CAPITOLUL V - UNELE ASPECTE PRIVIND ANALIZA PERFORMANTELOR 

FINANCIARE LA BRD

Profitul bancar-obiectiv esential al performantei bancare ............ 56

Garantarea depozitelor constituite de catre persoane fizice ............ 59

Analiza activitatii de creditare......................... 61

Conturi de depozite-analiza depozitelor ..................... 68

CAPITOLUL VI

Studiu de caz ............................... 73

BIBLIOGRAFIE

CEZAR BASNO, NICOLAE DARDAC, CONSTANTIN FLORICEL

MONEDA, CREDIT, BANCI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI 1999

VASILE DEDU - GESTIUNE BANCARA, EDITURA DIDACTICA BUCURESTI 1996

NICOLAE DARDAC, TEODORA VASCU - MONEDA SI CREDIT 1,2, A.S.E 2002

RAPORT ANUAL BRD

RAPORT ANUAL BNR

REVISTA TRIBUNA ECONOMICA

ZIARUL FINANCIAR