Sistemul cheltuielilor publice - Cheltuielile bugetare pt invatamant , cultura si arta

1.Sistemul cheltuielilor publice - cuprinde totalitatea cheltuielilor care ce se efectueaza de la bugetul statului, din bugetele locale, din fondurile speciale, din fondurile proprii ale agentilor economici cu capital de stat, institutiilor publice pt actiunile socio-culturale, dezvoltarea ec.sociala, organelle statului, apararea nationala, ordinea publica, infaptuirea suveranitatii si independentei nationale, privite in unitatea si indepandenta lor.

Cheltuielile effectuate din bugetul statului, din bugetele locale, din fondurile speciale etc de catre autoritatea publica financiara pt satisfacerea cerintelor de bunuri si servicii ale colectivitatii constituie cheltuieli publice.

Cheltuielile publice cuprind cheltuielile care se efectueaza atat de la bugetul statului, din bugetele locale, cat si din fondurile speciale, fondurile proprii ale companiilor nationale, ale regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat, etc.

Cheltuielile bugetare cuprind numai cheltuielile care se finanteaza de la bugetulstatului si din bugetele locale, ele fiind deci o parte a cheltuielilor publice.

Sistemul cheltuielir bugetare prezinta o importanta deosebita deoarece cu aceste cheltuieli bugetare, statul roman exercita politica sociala, ec, financiare a statului.

Ch. bugetare sunt folosite de staul roman pt.indeplinirea functiilor sale. Cuantumul, structura si ponderea ch. Publice sunt determinate de formele de proprietate asupra mijloacelor productie, de nivelul de dezvoltare ec.soc. a tarii , de obiectivele dezv. echilibrate a ec nationale, de necesitatea infaptuirii, realizarii actiunilor soc-culturale, de rolul statului in viata ec.sociala , de conditiile concrete interne si internationale din perioada respectiva. Natura chelt. bugetare este determinate de continutul relatiilor soc.de productie si de rolul statului in viata ec.soc. Ch.bugetare sunt expresia repartitiei unei parti din PIB.

Criterii de grupare a ch. Publice bugetare:

Ch. Publice bugetare neutre

Ch. Publice bugetare active.

Ch. Publece au un rol active, deoarece statul exercita influenta asupra vietii ec.soc. (se finanteaza investitii, se procura activele circulante ale ag.ec, se sustin actiunile curente ale institutiilor, etc)

Din punct de vedere administrativ:

-dupa institutii : pe ministere, pe departamente, pe judete, pe municipii

-dupa sursele de finantare : ch finantate din bug. de stat, locale; : ch finantate din bug. soc. asig. de stat; ch. Publice extrabugetare; ch. finantate din fondul cu destinatie speciala.

-dupa modul de cuprindere in bugetul de stat de la un an la altul : ch.ordinare, obisnuite ; ch. extraordinare.

- d.p.d.v. al consumuli PIB : ch. care reprez. un consum(salariile, ch. de administratie curente; pensile, bursele, iluminatul, incalzirea); ch. care reprez. numai o repartizare de PIB : investitii in diverse domenii de activitate.

- dupa atributiunile statului : anual :ch. pt actiuni soc. culturale (invatamant, sport) ; ch. pt dezv.  ec. Nationale; ch pt apararea nationala; ch pt intretinerea si functionarea organelor statului.

Sistemul de ch bugetare este influnetat de mai multi factori: ec, sociali, politici, istorici, sociologici, de relatiile dintre state.

Pricipiile finantarii chelt bugetare (sub ex)

Chelt pot fi inscrise in bugetul de stat numai daca sunt reglementate printr-un act normativ. Nicio chelt nu poate fiprevazuta in bugetul statului daca nu a fost reglementata.Sumele aprobate se numesc credite bugetare, iar persoanele imputernicite sa administrze aceste credite se numesc ordonatori de credite.

Finantarea se face de la bugetul de stat, local, ect. Finantarea dintr-un songur buget are ca scop urmarirea cheltuielior si rezultatele care se obtin. Exceptii : anumite chelt se finanteaza din bugetul de stat si altele din bugetul local.

Finantarea chelt trebuie prevazuta si realizata incat sa contribuie la dezv ramurii ecnationale, cat si a tuturor unitatilor teritorial-administrative(judete, municipii, orase, etc) Se realizeaza prin transferal de fonduri din bugetul de stat in bugetele locale sau/ si de la unele bugete locale la altele. Aceasta operatiune se realizeaza cu ajutorul metodelor de echilibrare bugetara.

Determinarea ch bugetare ale ag ec si ale instit publice se face in functie de conditiile concrete, de situatia reala a fiecarei institutii.

Finantare ch bugetare este nerambursabila (resursele financiare puse la dispozitia ag ec , institutiei, nu trebuie restituite- sunt acordate in mod deosebit) De regula, finantarea se face pt unitatile proprietate publica (exceptie fac unele chelt ale unitatilor cooperatiste, capital mixt, etc, atunci cand beneficiaza intreaga economie nationala)

De la bugetul de stat la bugetul local se finanteaza numai acele chelt ale ag ec , ale institutiilor, care nu pot fi acoperite de resursele proprii ale acestora sau din credite bancare.

Resursele bugetare se aloca pe destinatii prcis stabilite sin u pot fi folosite in alte scopuri. Nicio chelt nu poate fi efectuata de intreprinzatori si institutii daca nu a fost prevazuta in bugetul de stat .

Resursele bugetare trebuie folosite rational, cu eficienta maxima. Chiar daca unitatilor ec le sunt prevazute anumite resurse, se acorda numai daca situatia o cere (principiul oportunitatii finantarii cheltuielilor)

Orice cheltuiala poate fi efectuata din bugetul de stat si bugetul local numai pe baza de acte justificative legal intocmite, semnate de pers autorizate si care sa poarte viza de control preventive.

Eliberarea de resurse bugetare se face numai dufa justificarea prealabila a resurselor acordate si numai pe masura realizarii sarcinilor.

Finantarea bugetara se face numai pe baza exercitarii unui control financiar preventive si si concomitant riguros, systematic, exigent  si aprofundat asupra modului cum s-au folit resursele financiare acordate anterior.

Cheltuielile bugetare pt invatamant , cultura si arta -

Ch pt invatamant constituie subdiviziunea cea mai importanta a cheltuielior socio-culturale.

Particularitati :pregatesc cadre care sad ea o productivitate mare; investitiile intelectuale sunt pe termen lung (10-12ani); chelt cu pregatirea personalului au efecte pe toata viata persoanei respective; aceste investitii intelectuale nu sunt supuse uzurii morale , deoarece cunostintele pot fi inbunatatite in cursul vietii; investitiile in invatamant ofera posibilitatea sa se adapteze usor la cerintele locului de munca ; investitiile intelectuale au efecte multiple , au character ec social, uman.

Chelt in interiorul unei institutii de invatamant : ch de captal pt investitii (construirea de unitati de invatamant, aparatura, mobilier, reparatii capitale); ch curente (salarii, indemnizatii, sporuri); ch pt procurarea de material didactic(imprimante, aparate, carti); ch administrative gospodaresti (salariile pres de conducere, posta , telefon, etc); ch pentru achitarea drepturilor cuvenite elevilor, studentilor (burse, etc); ch cu masteratul, doctoratul.

Chelt pt cultura si arta : se realizeaza prin chelt pt asezaminte culturale, edituri, case de creatie, camine culturale, muzee.Locul principal il ocupa chelt cu salariile si adm gospodaresti precum si carti , reviste, etc. In domeniul artei chelt se efectueza pt intretinerea de teatre, opera, operetta, cinema, etc. Sursa principala de finantare o constituie bugetul statului, care acorda subventii sau din veniturile proprii ale institutiilor , sposorizari etc.

Cheltuieli bugetare pentru sanatate

Sanatatea constituie un factor important , care asigura desf vietii si activitatii pt fiecare membru al societatii ca si pt intreaga colectivitate. Ocrotirea sanatatii nu este numai o problema de asistenta medicala ci si o problema cu un profund caracter social si face parte din ansamblul conditiiolor social economice de dezvoltare.

Finantarea ch pt sanatate se face din fonduri publice, contributiile populatiei, sposorizari, etc

In cadrul fiecarei unitati chelt cu ocrotirea sanatatii cuprind : cheltuieli de capital (investitiile, reparatiile capitale) si chelt curente ( salarii, contributii pt asig sociale, chelt pt medicamente si hrana, materiale sanitare etc).

Cresterea eficientei chelt cu ocrotirea sanatatii poate fi infuentata de : diversificarea cerintelor de asistenta medicala; intensificarea factorilor de risc; folosirea mijloacelor moderne de stabilire a uni diagnostic correct, etc.

Principii ale politicii statului : medicina sa fie a omului sanatos; prevenirea si combaterea inbolnavirilor; prelungirea duratei vietii active a omului; realizarea accesibilitatii populatiei la toate formele de asistenta si tratament; intarirea continua a starii de sanatate a populatiei.

Chelt bug pt sanatate cuprind urm. Categorii de cheltuieli: chlet cu reteaua institutiilor de asistenta generala medicala (spitale clinici, dispensare, policlinici, statii de salvare, de recoltare a sangelui) ; chelt cu institutiile si actiunile de lupta impotriva tuberculozei (dispensareTBC, statiile microradiografice, sanatoriile TBC); chelt cu reteaua profilactica a mamei si copilului (casa de nastere, dispensarele etc) ; chelt cu institutiile dermatologice ; chelt cu institutiile de acordare a asistentei medicale din sectorul de odihna si tratament balnear .

Eficienta acestor cheltuieli se poate obtine prin : repartizarea rationala , pe teritoriul tarii a unitatilor medico-sanitare si a personalului medical; pregatirea cadrelor; accesibilitatea populatiei la serviciile medicale; refacerea sanatatii in cel mai scurt timp posibil.

Alocatia de stat pentru copii si a sotiilor militarilor in termen

Ajutorul petru sotiile militarilor in termen constituie o forma de sprijin lunar acordat de stat familiilor militarilor in termen. Ajutorul se acorda sotiilor ai caror soti satisfac stagiul military obligatoriu , care realizeaza venituri mai mici decat salariul minim brut pe tara, din care se scade impozitul .Ajutorul se acorda cumulative cu alocatia de stat pt copii si ajutorul social.

Se acorda lunar de catre stat din fonduri provenite de la bugetul local.

Alocatia de stat pt copii  constituie o forma de sprijin banesc lunar acordat de catre stat familiilor cu copii.Se acorda pt copii in varsta de pana la 16 ani. Copiii care urmeaza una din formele de invatamant prevazute de lege beneficiaza de alocatie pana la implinirea varstei de 18 ani.

Asistenta sociala de stat (sub ex)

Chelt cu asistenta sociala de stat cuprind de fapt masuri de ocrotire sociala cum sunt : un sistem de pensii , indemnizatii, ansamblu de actiuni organizate si finantate integral sau in cea mai mare proportie din fondurile statului , prin intermendiul carora statul ia masuri pt intretinerea, ingrijirea si ocrotirea invalizilor de razboi, urmasilor celor decedati in timpul indeplinirii serviciului military, bolnavilor cronici ect in vederea asigurarii unei vieti demne, decente si civilizate.

Prin cheltuielile cu asistenta sociala se asigura o anumita calificare profesionala sau recalificare a invalizilor, handicapatilor, in vederea redobandirii capacitatii de munca.

Asistenta sociala se realizeaza si sub urm forme: : cazare si intretinere completa; asigurarea de conditii pt desfasurarea unor activitati in raport cu capacitatea persoanelor in cauza; acordarea de proteze si diferite aparate proteice ; asigurarea serviciilor funerare gratuite pt batranii care nu sunt pensionari sin u au sustinatori legali. Fondurile necesare realizarii asistentei sociale de stat sunt allocate direct de la bugetul statului sau de la bugetele locale si ele se administreaza de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si directiile sale judetene; Ministerul Sanatatii si Ministerul Finantelor.

Cheltuieli pt apararea nationala si aparatului de stat

Chelt pt apararea nationala sunt legate de indeplinirea functiei externe a statului.

Chelt militare au caracter neproductiv, constituind un consum final de produs national brut .

D.p.d.v. economic chelt cu apararea nationala se clasifica astfel: a)cheltuieli de capital care cuprind investitiile pt constituirea si modernizarea unitatilor militare, inzestrarea cu echipament si tehnica de lupta, etc ;b) cheltuieli curente care cuprind intretinerea si functionarea fortelor armate, cercetarea stiintifica in domeniul militar , etc.

Chelt militare se mai pot grupa in directe si indirecte.Chelt militare directe cuprind: intretinerea armatei, procurarea de armament si tehnica de lupta , achizitionarea de echipament militar etc. Chelt directe sunt prevazute fie in bugetele ministerelor si departamentelor respective de specialitate , fie in bugetele unor ministere civile.

Chelt militare indirecte se efectueza pt lichidarea urmarilor razboaielor, cum sunt platile effectuate in contul serviciului datoriei publice, plata despagubirilor de razboi, plata de pensii invalizilor, vaduvelor de razboi, etc.

Chelt cu organele statului

Indeplinirea prerogativelor statului necestita chelt publice pt intretinerea si functionarea organelor statale.

Dupa destinatia lor, chelt cu organelle statului cuprind chelt cu :organelle legislative; chelt cu organelle de ordine publica; chelt cu organelle de resort ale primariilor care se ocupa cu con ducerea si infaptuirea actiunilor ec , socio-culturale etc.

Sub aspect economic , chelt cu serviciile publice generale constituie un consum definitive de produs national brut si au un character neproductiv.

Din punc de vedere al structurii chelt cu organelle statului contin :cheltuieli de capital si chelt curente.

8 Continutul economic si rolul bugetului de stat (curs Cosmin Stoica )

Bugetul de stat reprezinta principalul instrument financiar care cuprinde veniturile mobilizate la dispozitia statului si repartizarea acestora pe categorii de cheltuieli.Bugetul de stat se prezinta sub forma unei balante economice, a unui document de sinteza , elaborate si administrat de Guvern si autorizat prin vot de Parlament, in care sunt prevazute veniturile si cheltuielile

Bugetul de stat reprezinta o categorile de relatii financiare prin intermediul carora se colecteaza, la dispozitia statului , fondurile financiare rezultate din impozitele si taxele percepute de la populatie si de la societatile comerciale.Bugetul de stat se aproba de catre Parlament

Bugetul de stat indeplineste doua functii : a) de repartitie  ; b)de control

Functia de repartitie : se incaseaza veniturile statului si se efectueza cheltuielile.

9 .Principiile bugetului de stat (sub ex)

Principiile bugetului de stat cuprind norme, reguli obligatorii privind desfasurarea procesului bugetar.Aceste principii sunt: anualitatea, unitatea, universalitatea, realitatea, echilibrarea, specializarea bugetara, neafectarea veniturilor, publicitatea bugetului.

1.Anualitatea bugetului- a fost initial consecinta votarii anuale a impozitelor si taxelor, a votarii in fiecare an a bugetului statului.Instituirea anualitatii bugetului a fost determinate de consecinte politice, economice, sociale si financiare.

2 Unitatea bugetara este un principui care consta in inscrierea intr-un singur buget a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului.

Universalitatea Bugetului este un principiu important potrivit caruia veniturile si chelt publice bugetare trebuie sa fie componentele sistemului public national carora apartin, in sumele totale sau globale, potrivit legislatiei financiare in vigoare

Realitatea bugetului este un principiu care se intemeiaza pe posibilitatea de a inscrie in bugetul de stat venituri si cheltuieli determinate in mod stiintific, bine fundamentat, pe baze reale.

Echilibrarea bugetara este un principiu de baza a politicii financiar-bugetare cf caruia este necesar sa existe concordanta, cel putin o relatie de ehalitate intre veniturile si cheltuielile bugetare.

Specializarea bugetata este un principiu al bugetului de stat potrivit caruia veniturile se inscriu in bugetul de stat dupa sursele de provenienta, iar chelt se prevad pe categorii, pe destinatii, aprobate de Parlament.

Neafectarea veniturilor bugetare este un principiu al bugetului de stat potrivit caruia veniturile bugetare, dupa incasare trebuie depersonalizate, sa-si piarda individualitatea si provenienta si sunt utilizate pt efectuarea chelt bugetare oricare ar fi acestea.

Publicitatea bugetului de stat este un pricipiu essential al activitatii bugetare care consta in dezbaterea publica a proiectului bugetului de stat de catre Parlament si publicarea lui spre a fi adus la cunostinta opiniei publice.

10 Clasificatia bugetara si importanta ei

lasificatia bugetara cuprinde gruparea intr-o ordine stiintifica obligatory si dupa criterii unitare, prcis determinate, a tuturor veniturilor si chelt din cuprinsul bugetului national .

Clasificatia bugetara a veniturilor si cheltuielilor bugetare se poate efectua dupa mai multe criterii. Astfel veniturile si chelt bugetare pot fi prezentate dupa criteriul administrativ (departamental).Potrivit acestui criteriu, veniturile se clasifica dupa institutiile care se ocupa cu incasarea lor, iar chelt dupa institutiile prin care se efectueaza. Cheltuielile se clasifica si in functie de natura lor , in felul urmator: chelt de personal (salarii, sporuri de vechime in munca, premii, etc) si chelt materiale (achizitionari de bunuri materiale, executari de lucrari). De asemenea, chelt se pot clasifica in: chelt de capital sau de investitii si chelt functionale.

Clasificatia bugetara se face pe capitole si subcapitole.Clasificatia bugetara are o importanta deosebita pt buna organizare si infaptuire a eleborarii, dezbaterii, adoptarii, executarii si incheierii bugetului de stat.Cu ajutorul clasificatiei bugetare se determina sarcinile diferitelor institutii , in ceea ce priveste realizarea integrala si la timp a veniturilor din fiecare sursa si efectuarea cheltuielior numai cu respectarea stricta a destinatiilor resurselor financiare alocate de la bugetul de stat adoptat.

11.Elaborarea si adoptarea bugetului de stat contituie primul stadium al planificarii bugetare. Elab. Proiectului bug de stat cuprinde activitatea complexa si multilaterala, de determinare pe an si pe trimester , pe baze stiintifice, cu respectarea tuturor principiilor, planificarii bugetare a veniturilor si chelt bugetului de stat in ansamblu si al fiecarei verigi din sistemul nostrum bugetar.De elaborarea judicioasa, fundamentata pe baza stiintifice a proiectului bugetului de stat depinde in mare masura infaptuirea obiectivelor economice, social-culturale etc, stabilite prin programul de dezv ec sociala.

Pe baza datelor proprii si a celor primite de la unitatile din subordine, organele de conducere ale ministerelor si celelalte organe centrale asigura elaborarea proiectului

bugetului privind activitatea proprie si activitatea unitatilor subordonate.

Principalele metode de evaluare bugetara sunt:metoda baza bugetara zero; metoda automata de elaborare a proiectului bugetului de stat; metoda cost-avantaje; metoda evaluarii automate; metoda evaluarii directe; metoda majorarii sau diminuarii; metoda managementului prin obiective; metoda planificare, programare si begetizare.

Adoptarea bugetului de stat. - proiectul bugetului de stat este inaintat Parlamentului de catre Guvern pt dezbatere si adoptare.Inainte de deschiderea sesiunii Parlamentului , proiectul bugetului de stat este inaintat , insotit de anexele sale , la comisiile de specialitate ale Camerei Deputatilor si ale Senatului pt a fi studiat in prealabil , sub aspect politic si economic, sa analizeze veniturile si cheltuielile care il compun.

Cu ocazia studierii proiectului bugetului de stat, membrii comisiilor parlamentare pot sa aduca amendamente atat la venituri cat si la cheltuieli.

Ca organ legislative supreme, Parlamentul are drepturi nelimitate in materie bugetara.

Dupa terminarea dezbaterilor se trece la votarea legii pt adoptarea bugetului de stat care cuprinde totalul general al veniturilor si cheltuielior cu indicarea surselor de venituri si adestinatiilor cheltuielilor.Dupa votare, care trebuie sa aiba loc la 31 decembrie legea bugetara se promulga de catre presedintele tarii si se publica in Monitorul Oficial si in presa.

12.Executarea bugetului de stat consta in realizarea integrala si in termenele legale a tuturor veniturilor bugetare in vederea asigurarii finantatrii actiunilor cuprinse in partea de cheltuieli, in stricta concordanta cu destinatiile stabilite. Luarea masurilor de executare a bugetului statului este de competenta Guvernului si a consiliilor locale. Guvernul poate introduce modificari in cuantumul si structura bugetului de stat.In executarea bugetului de stat un rol important il au organelle financiare si bancare: Ministerul Finantelor, directiile generale ale finantelor publice si ale controlului financiar de stat din judete si din municipiul Bucuresti, administratiile financiare, Trezoreria Statului, aparatul bancar, etc care se ocupa de executarea operativa a bugetului de stat unic.

Executare de casa a bugetului statului cuprinde un complex de operatiuni care privesc incasarea, pastrarea si eliberarea de mijloace bugetare pt efectuarea cheltuielilor.Executarea de casa a bugetului de stat se face pe baza sistemului de trezorerie si prin sistemul bancar.Executarea prin sistemul de trezorerie consta in faptul ca organelle si institutiile speciale ale Min de Finante, ale organelor financiare locale, Trezoreria Statului se ocupa de incasarea, pastrarea si eliberarea mijloacelor bugetare.Executarea prin sistemul bancar consta in efectuarea acestor operatiuni de unitatile bancare.La baza executarii de casa a bug de stat se afla urm principii: principiul delimitari atributiilor si pricipiul unitatii de casa.

Executarea partii de cheltuieli consta in eliberarea de mijloace bugetare pt realizarea obiectivelor din programul national de dezv ec sociala.

Sumele prevazute in partea de cheltuieli a bugetului aprobat pe subdiviziunile clasificatiei bugetare si in limitele carora se pot efectua cheltuieli se numesc credite bugetare, iar persoanele carora li s-a conferit dreptul sa dispuna de creditele bugetare se numesc ordonatori de credite.

Necesitatea si continutul economic al asigurarilor sociale

Necesitatea infaptuirii asigurarilor sociale decurge din faptul ca participarea cetatenilor la desfasurarea procesului de productie si a oricarei activitati utile societatii poate sa puna salariatii, cooperatori, intreprinzatori particulari in anumite situatii in imosibilitatea de a se mai presta o munca in conditii normale datorita diferitelor cauze: accidennetle, bolile, maternitatea, invaliditatea, precum si ca urmare a atingerii unei anumite limite de varsta, cand omul nu mai poate munci, este necesar ca statul , companiile nationale, regiile autonome, soc comerciale, etc sa ia din timp masurile corespunzatoare pt protectia cetatenilor, asigurandu-le veniturile necesare traiului acestora si famiililor lor. Necesitatea realizarii asigurarilor sociale este determinate si de grija pe care staul trebuie sa o manifeste fata de cetatenii sai.

Sub aspect fianciar , asig soc participa la repartitia unei parti din PIB , constituin un mijloc de control asupra formarii , repartizarii si utilizarii acestuia , cand se alimenteaza, se repartizeza si se utilizeaza fondurile asigurarilor sociale.

Continutul economic al asig sociale este determinat in principal de trasaturile oranduirii social economice.

Asigurarile sociale constituie acea parte a relatiilor social ec banesti cu ajutorul carora se formeaza, se repartizeza, se gestioneza si se utilizeza fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor si a pensionarilor .

Sistemul national de asigurari sociale cuprinde ansamblul organizat al formelor de asigurari sociale ce isi pastreaza individualitatea , depind unele de altele, realizandu-se astfel aspectul de totalitate si integralitate prin care sunt ocrotiti lucratorii din unitatile de stat, mixte, private, etc, pensionarii si membri lor de familie

Sistemul national de asigurari sociale este construit din urm componente: asig soc de stat; asig soc din cooperatia mestesugareasca si ale mestesugarilor cu ateliere proprii; asig soc din unitatile agricole; asig soc ale agricultorilor cu gospodarie proprie; asig soc ale avocatilor; asig soc ale slujitorilor cultelor.

Principiile si rolul asigurarilor sociale

Unicitatea-prin instituirea sistemului unic de asigurari sociale se urmareste diminuarea riscurilor care decurg din existenta mai multor sisteme de asigurari sociale, dintre care cele mai mici ajung inevitabil in dificultate necesitand solutii pe termen scurt.Unicitatea este expresia solidaritatii sociale in general si a solidaritatii intre generatii in special.

Obligativitatea. In concordanta cu cerintele acestui principiu, persoanele fizice care desfasoara activitati aducatoare de venituri si indeplinesc conditiile prevazute de lege sunt cuprinse, prin efectul legii, in sistemul public national de asigurari sociale, beneficiind de drepturi si avand obligarii reglementate.

Garantarea de catre stat a drepturilor de asigurari sociale.Statul este garantul acestor drepturi exercitat prin sistemul public national al asigurarilor sociale.

Cetatenii sunt ocrotiti in toate cazurile si pt toata perioada de pierdere a capacitatii lor de munca, iar mamele se bucura si de ocrotire sociala deosebita in caz de sarcina, lehuzie, pt cresterea si ingrijirea copiilor.

Contributivitatea.-fondurile sistemului public national al asig sociale se constituie in principal, pe seama contributiilor platite de companiile nationale, regiile autonome, soc comerciale.etc

Egalitatea.-persoanele asigurate beneficiaza de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii daca indeplinesc aceleasi conditii prevazute de lege.

Solidaritatea sociala -participantii la sistemul public national de asig sociale isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pt prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de actele normative.

Repartitia -fondurile sist national constituite se repartizeza intre asigurati sub forma pensiilor, ajutoarelor, tratamentelor balneare etc

Ocrotirea cetatenilor se realizeaza in concordanta cu cerintele eticii si echitatii sociale.

Pensiile de asigurari sociale pana la un anumit nivel sunt scutite de orice impozite si taxe (pana la 9 mil)

Imprescriptibilitatea dreptului la pensie si la indemnizatiile de asigurari sociale.Salariatii, membrii cooperatori, asociatii si ceilalti cetateni care indeplinesc conditiile legale au dreptul sa ceara oricand stabilirea dreptului la pensie, indemnizatie, etc.

Pensiile si indemnizatiile de asig sociale nu pot fi cedate nici total nici partial.

Autonomia si descentralizarea , potrivit carora asig soc se infaptuiesc de catre asiguratii respective prin organe proprii si organizatii competente.

Rolul sistemului public national al asig soc rezulta din natura noua si din principiile care stau la baza lui, precum si din modul cum se constituie si se folosesc fondurile banesti respective.

15 .Sursele de constituire a fondurilor asigurarilor sociale

Izvoarele de formare a fondurilor asigurarilor sociale sunt contributiile ce se platesc de catre agentii ec si institutii, calculate prin aplicarea unor procente asupra fondului de salariu brut al acestora, insa sip e baza unor contributii individuale platite de asigurati.

Sursele de constituire a fondurilor asigurarilor sociale sunt :

-contributiile pt asigurarile sociale ce se platesc de agentii ec si institutii

-contributii ale salariatilor si cetatenilor

-contributia pt asigurarile sociale datorata de unitatile particulare bazate pe libera initiativa

-contibutia agricultorilor cu gospodarie individuala

-contributia slujitorilor cultelor

-contributia persoanelor care desfasoara activitati exculsiv pe baza de conventii civile

-contributia altor personae

-contributiile differentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear si odihna

-alte venituri

16.Principiile dreptului la pensie

1.Imbunatatirea raportului dintre pensie si salariul tarifar (este principiul calauzitor al sistemului de pensionare) - realizarea unei juste corelari intre nivelul pensiilor sic el al salariilor.

2.Echitatea sociala - pensile sa fie calculate si aplicate in concordanta cu calificarea si contributia fiecarui cetatean la dezv ec sociala a tarii, realizand in acelasi timp un raport echitabil intre veniturile care provin din salariu si cele care se obtin din pensie.

3.Solidaritatea sociala -participantii la sistemul public de pensii isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pt prevenirea , limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale.

4. Egalitarea sociala - toti contribuabili beneficiaza de un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile reglementate de lege.

5.Fodurile banesti necesare platii pensiilor se formeaza din contributiile platite de agentii economici, institutii, etc

6.Stimularea unei vechimi cat mai mari in munca prin acordarea unui spor de pensie pt anii lucrati in plus peste perioada obligatory de cotizare

7.Determinarea cuantumului de pensie , in primul rand in functie de conditiile existente la locul de munca

8.Justa corelare a pensiei de invaliditate cu pensia pt munca depusa si limita depusa

9.Unictitatea pensiei-o persoana poate primi o singura pensie de baza .

10.Neimpozabilitatea pensiei pana la un anumit nivel (9 mil).

11. Imprescriptibilitatea dreptului la pensie. Persoanele care implinesc cond legii pot cere oricand inscrierea la pensie

12.Incesibilitatea dreptului la pensie. -dreptul la pensie nu poate fi cedat

13.Indexarea si majorarea pensiei

17. Pensia pt munca depusa si limita de varsta

Aceasta pensie se acorda la indeplinirea cumulativa a doua conditii,si anume:

a)persoana sa fi implinit varsta la care se considera ca nu mai exista capacitatea normala de munca

b)sa aiba o anumita vechime in munca (un anumit stagiu de cotizare)

Legislatia prevede anumite delocari de la normele generale,reducandu-se varsta si vechimea in munca in functiile de conditiile deosebite si speciale de munca;categoriile de personal; maternitate;particularitatile activitatii didactice universitare si de cercetare stiintifica; existenta unor handicapuri etc.

Varsta standard de pensioner este de 60 de ani pt femei si 65 de ani pt barbati.

Stagiul minim de cotizare atat pt femei cat si pt barbate este de 15 ani.

Asiguratii care indeplinesc conditiile de pensionare pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului. Varstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pt femei si 55 de ani pt barbati. Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locuri de munca in conditii speciale(mineri, aviatia civila, balerini, dansatori etc) si

care au realizat stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani, in aceste conditii beneficiaza de pensie pt munca depusa si limita de varsta incapand cu varsta de 45 de ani.

18. Pensia de invaliditate , urmas , anticipata.

Pensia de invaliditate se acorda persoanelor incadrate in munca si care din cauza unor accidente produse in timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu, ori datorita bolilor profesionale, a unor accidente in afara de munca sau a unor boli obisnuite si-au pierdut total sau in mare masura capacitatea de munca.

Pensia se acorda persoanelor care au calitatea de asigurati si care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca .Sunt indreptatiti la acesta pensie si elevii, ucenici, studentii care si-au pierdut capacitatea de munca.

Exista 3 grade de invaliditate care dau dreptul la aceasta pensie: invaliditate de gradul 1, 2 , 3.

Pensia de urmas se acorda la cererea copiilor si sotului supravietuitor, daca la data decesului persoana respective era pensioner sau intrunea conditiile pt obtinerea unei pensii. Copii au dreptul la pensia de urmas :pana la varsata de 16 ani; daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata cf legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 ani; pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivita pana la implinirea varsei de 16 ani, respective 26 de ani.Sotul supravietuitor are dreptul la pensia de urmas pe tot parcursul vietii, la implinirea varstei de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.

Pensia anticipata se acorda asiguratilor care au deposit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani si care pot solicita acesta pensie cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard.

19. Indemnizatia pt prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca Aceste indemnizatii au ca scop sa asigure existenta salariatilor, sa contribuie la refacerea si intarirea sanatatii acestora sis a inlesneasca luarea de masuri la locul de munca pt preantampinarea imbolnavirilor si accidentelor.Indemniz, se acorda salariatilor cu contracte de munca pe durata nedeterminata si determinate. Acordarea lor necesita un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni, realizat in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical inscrisa in certificatul de concediu medical. In vederea prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, asiguratii beneficiaza prin asig soc de:

a)indemnizatie pt trecerea temporara in alta munca

b)indem pt reducerea timpului de munca

c)indemn pt carantina

d)ajutoare pt procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate de asigurarile sociale de sanatate

e) tratament balnear care nu este suportat de la asig soc de sanatate

f) reabilitare profesionala

Asiguratii care , datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca , nu mai pot lucra in conditiile de la locul de munca anterior producerii riscului, pot fi trecuti temporar la alta munca.

20. Indemnizatia in caz de incapacitate temporara de munca

Aceasta indemnizatie constituie o forma de protectie sociala concretizata in suma de bani ce se acorda prin asigurarile sociale de stat pe toata perioada de timp in care salariatii permanenti,temporari sau sezoneri ,aflati in perioada de proba ,isi pierd temporar capacitatea de munca ,datorita unei boli profesionale sau accident de munca ,a unui accident in afara de munca sau boala obisnuita ,precum si pe toata durata convalescentei pana la insanatosire sau pensionare.

Conditiile acordate sunt:-sa fi realizat cel putin 6 luni de plata a contributiei de asigurari ssociale in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical inscrisa in certificatul de concediu medical.Indemnizatia se acorda fara conditii de stagiu de cotizare,in cazul urgentelor medico-chirurgicale,tuberculozei si bolilor infecto-contagioase din grupa A.

Beneficiaza de indemnizatii pt. incapacitate temporara de munca ,in aceleasi conditii ca si ceilalti asigurati ,pensionarii care realizeaza venituri dintr-o activitate profesionala pt. care se calculeaza si se plateste contributia de asigurari sociale.

21. Indemnizatia in caz de maternitate.

In tara noastra, femeile au drepturi egale cu barbatii si se bucura de ocrotire sociala deosebita. Femeile insarcinate beneficiaza de asistenta medicala, de medicamente si de internare in maternitati sau case de nasteri in mod gratuit.Femeile gravide si care alapteaza nu pot fi folosite in locuri de munca unde sunt conditii vatamatoare, grele sau periculoase; ele sunt trecute in alte locuri de munca mai usoare, fara ca prin acesta sa li se reduca salariul.Viitoarele mame incadrate in munca au dreptul la un concediu de maternitate de126 de zile calendaristice, din care 63 de zile reprezinta concediul prenatal, si 63 de zile de zile concediu postnatal, cu posibilitatea compensarii intre ele.

Indemnizatia in caz de maternitate se plateste pe baza certificatului de concediu medical si a cererii tip privind solicitarea drepturilor de asigurari sociale si dupa caz a certificatului de persoana cu handicap, emis in conditiile legii.

22. Ajutorul in caz de deces se acorda prin sistemul national de asigurari sociale in cazul decesului asiguratului, al pensionarului si a membrilor lor de familie; se acorda unei singure personae care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun sau, in lipsa acestora, persoanei care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

Asiguratorul sau pensionarul beneficiaza de ajutor in caz de deces si la decesul unui membru de familie care se afla in intretinerea sa si care nu are un drept propiu de asigurari sociale.

Ajutorul in caz de deces ce se cuvine pt. un membru  de familie reprezinta jumatate din cuantumul ajutorului pt. asigurat sau pensionar.

Ajutorul in caz de deces se acorda la cerere., in termen de 24 de ore de la solicitare de catre:

angajator, incazul pers. care desfasoara activitati pe baza de contract individual de muna, al pers care isi desf activitatea in functii elective   etc

institutia care gestioneza bugetul fondului pt plata indemnizatiilor de somaj, in cazul decesului somerilor

casa teritoriala de pensii in cazul pensionarilor

23. NECESITATEA 1CONJINUTUL ECONOMIC AL ASIGURARILOR

SOCIALE PENTRU SANATATE

Ocrotirea san&ta|ii populafiei constituie unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii sociale a statului roman.

Menjinerea si intarirea sanat&tii populafiei sunt necesare pentru a reduce disconfortul, pentru prevenirea pierderii capacitatii de munca i a deceseior premature.

Pastrarea starii de sanatate perfecta are ca efect prelungirea duratei viet:ii active, cresterea productivity muncii, ob|inerea unor rezultate cat mai bune in intreaga activitate, precum si cresterea duratei de viata a cetatenilor.

24.Principiile asigurarii sociale de sanatate

cuprinderea obligatorie a tuturor cetatenilor in cadrul sistemului medim.
sanitar coerent de protectie sociala.

-solidaritatea sociala cuprinzatoare intre toate categoriile sociale si subsidiritatea se realizeaza intre sanatosi si bolnavi,subsidiaritatea actiunile asigurarilor sociale pt sanatate nu se pot realize din fonduri propri Guvernul subventioneaza diferenta de resurse financiare

-prestatea in favoarea asiguratilor a unui pachet definit de srvicii medico-sanitare ; amnesa , setul minim de analizede laborator

-libertatea alegerii medicului de familie

-concurenta intre medici

-calitatea serviciilor si respectful asigurat -confidentialitatea actului medical

-finantarea autonoma si echilibrul financiar-constituirea fondurilor din contributia persoanelor fizilce si juridice sau sbventii de la stat

-conducerea autonoma a asigurarilor sociale de sanatate -organele proprii de conducere

25.Persoanele cuprinse in asigurarile sociale de sanatate

In aceste asigurari sunt cuprinse, in mod obligatoriu, urmatoarele categorii de personae:

-cetatenii romani cu domiciliul in tara sau aflati temporar in strainatate

-cetatenii straini si apatrizii care au resedinta in Romania

De asemenea,mai sunt cuprinse urmatoarele categorii:

-copii si tinerii pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenti sau ucenici si daca nu realizeaza venituri din munca

-pers cu handicap care nu realizeaza venituri din munca sau se afla in grija familiei

-sotia, sotul, parintii si bunicii, fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei pers asigurate

-persoanele care, in baza Decretului-legea nr 118/1990, beneficiaza de drepturi ca urmare a faptului ca au fost persecutate de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si cele deportate in strainatate si constituite in prizonieri potrivit legii 44/1994 privind veteranii de razboi.

Calitatatea de asigurat o au, fara plata contributiei pt asigurarile sociale de sanatate, pers care se afla in una din urmatoarele situatii:

-satisface serviciul militar in termen

-se afla in concediu medical; in concediu pt sarcina si lehuzie sau in concediu medical pt ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani

-executa o pedeapsa privative de libertate sau arest preventiv

26.Cauzele folosirii imprumuturilor de stat

Imprumutul de stat este obligajia baneasca generata de un contract, prin care statul objine fonduri baneti de la persoanele juridice i fizice creditoare, si se angajeaza sS le ramburseze impreuna cu dobanda, castigurile si cu alte costuri, intr-o perioada de timp determinate

Imprumuturile de stat sunt venituri extraordinare la care se recurge in caz de dezechilibru bugetar, - adica atunci cand veniturile ordinare sunt insuficiente pentru a face fa^a cheltuielilor, precum si din necesitaji de trezorerie, respectiv cand se ivesc unele goluri temporare de resurse bugetare In astfel de situafi, autorita^ile publice centrale si locale se adreseaza persoanelor fizice si celor juridice care dispun de resurse baneti temporar disponibile, solicitandu-le sa le incredinfeze o parte din acestea pentru acoperirea diferentei dintre cheltuielile i veniturile bugetului de stat sau bugetelor locale, dupa caz.

Statul ofera ca avantaj esential solvabilitatea - adica securitatea plasamentului O condifie esentiala o constituie stabilitatea monedei nafionale.

27.Trasaturile imprumuturilor de stat interne

Imprumutul de stat este o conventie, un contract incheiat intre o pers fizica sau juridical, pe de o parte, si stat, pe de alta parte, in temeiul careia prima accepta sa puna la dispozitia statului o anumita suma de bani, cu titku de imprumut, pe o per de timp determinate, iar statul se oblige sa ramburseze suma la o anumita scadenta sis a plateasca dobanda aferenta sau castigul.Ele intrunesc urmatoarele trasaturi:

-au caracter contractual de drept public, exprimandin final acordul de vointa al partilor.

-imprumuturile nu sunt prelevate de la aceleasi categorii sociale ca si impozitele, sin u se bazeaza pe constrangere

-imprumutul de stat este un procedeu mai convenabil, mai comod si mai lejer decat impozitul

-statul nu ofera o garantie speciala subscriitorilor, in afara de veniturile sale bugetare viitoare

-imrumuturile au un caracter facultativ, subscrierea la aceste imprumuturi este libera, benevola

-au caracter rambursabil, suma se restituie la un termen fix, stability sau se amortizeaza treptat prin tragerile la sorti periodice a obligatiunilor

-sunt purtatoare de dobanzi, de castiguri sau ofera ambele forme de contraprestatii-imprumuturile de stat exercita o anumita influenta atat asupra generatiilor prezente, cat si asupra celor viitoare.

28 Imprumuturile externe

Imprumuturile de stat externe se pot contracta direct de catre Guvern sau societati comerciale,copaniile nationale si autoritatile publice locale cu garantia statului prin avizarea MF dupa constatarea posibilitatilor de rambursare.

Imprumuturile externe contracte pe termen mediu sau lung se fac pentru;

-realizarea unor programe de dezvoltare economico sociala

-finantarea externa a proiectelor de investitii

-finantarea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu capital majoritar romanesc

-achizitionarea de bunuri si serviciii inclusive import de materii prime si resurse energetice

-sustinerea echilibrului balantei de plati

-crearea ,mentinerea si cresterea rezervei valutare a statului

-finantarea deficitului bugetului de stat

-procurarea resurselor necesare inlaturarii efectelor determinate de calamitati ale naturii sau de alte cazuri de forta majora

-amoerizarea imprumuturilor guvernamentale si rascumpararea datoriei neachitate

-mentinerea in permanenta a unui sold corespunzator in contul general al Trezoreriei Statului stability de MF

Plafonul de indatorire publica se stabileste ca suma maxima a imprumuturilor externe pe care le poate contracta si garanta statul in decursul unui an .Imprumuturile publice externe se contracteaza de catre tari care nu au disponibilitati de capital in interior ,care au o dobanda prea mare pe piata interna si doresc sa plateasca o dobanda mai mica la imprumuturile provenite din alte tari.Mf ,Banca Nationala aRomaniei si bancile comerciale supreavegheza si controleaza respectarea destinatiei imprumuturilor angajate sau si garantate la extern.

29. Cheltuieli pt finantarea dezvoltarii economiei nationale

Statul roman aloca o buna parte a resurselor sale banesti pt dezv ec nationale.Resursele bugetare sunt indreptate, in primul rand, spre dezv ramurilor prioritare si hotaratoare ale economiei care asigura dezvoltarea bazei de materii prime si energetice, precum si introducerea progresului ethnic, modern in economie. In acelasi timp se urmareste si dezvoltarea transporturilor si telecomunicatiilor, a industriei de bunuri de consum, a gospodariei comunale si de locuinte, a comertului si a celorlalte ramuri ale ec nationale.

Sub aspectul continutului ec, chelt economice pot fi : chelt de capital -investitiile; chelt curente -productie /prestari servicii si chelt de transfer -subventiile.

Chelt bugetare pt dezvolt ec nat. cuprind :a)chelt pt crearea , largirea, reconstituirea si modernizarea mijloacelor fixe .b)chelt pt inzestrarea intreprinderilor de stat cu active circulante; c)chelt pt cercetarea stiintifica, dezv tehnologica;d)chelt curente ale companiilor nationale, regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat e)chelt pt constituirea rezervelor materiale de stat.