Moneda si sistemul bancar

Moneda si sistemul bancar

Cresterea numarului tranzactiilor de bunuri si servicii a condus la cresterea importantei si rolului monedei. Dupa 1850 s-a constituit in Europa, Uniunea Monetara Latina intre urmatoarele tari: Belgia, Italia, Franta, Elvetia si Grecia.

Scopul a fost unificarea sistemelor unitare nationale, deci crearea unei monede unice in scopul facilitarii schimbului.Unitatea comuna a fost francul care a circulat in system bimetallist: aur si argint. Dupa anul 1870 au ramas pe piata doar monedele din aur.

Amplificarea circulatiei monetare a determinat dezvoltarea sistemului bancar. Pana la sfarsitul secolului XIX moneda de hartie a fost utilizata pe scara larga si e preferata in continuare pentru schimburi. S-a constatat la nivelul agentilor economici tendinta de a renunta la tezaurizarea monedei si de a prefera investitiile in hartii de valoare cu venituri fixe.

In Europa s-au format doua mari tipuri de sisteme bancare:

Sistemul Bancar Englez: existau banci specializate pe anumite domenii sau operatiuni si care erau constituite in special pe baza capitalului privat. Aceste banci erau de dimensiuni mici, predominau depunerile la vedere si creditele pe termen scurt. Profiturile lor rezultau in principal din numarul mare de operatiuni efectuate.

Sistemul Bancar German: bancile erau de dimensiuni mari iar capitalul de stat avea un rol important. Ele acordau credite bazate pe ipoteca.

In majoritatea tarilor europene existau banci nationale. Insa in S.U.A. nu exista o banca nationala pentru ca interventia statului prin intermediul acesteia ar fi fost considerate un atac la democratie. Aici dominau bancile comerciale private care puteau face orice fel de operatiuni, inclusiv emisiunea monetara.

Comertul international :

S-a dezvoltat in mod deosebit, dar se desfasoara inca in forme traditionale, predominand targurile in care se vindeau produse de tipuri : ceramica, tesaturi, etc. S-au dezvoltat si forme moderne reprezentate de burse si companii comerciale.

Prima bursa a aparut la Anver in anul 1460, apoi in secolul XVIII -cea mai importanta bursa era la Amsterdam iar in secolul XIX se constituie bursa din New York.

Companiile comerciale s-au dezvoltat foarte mult datorita dezvoltarii cailor de transport si acumularii capitalului.

Cele mai importante premise ale dezvoltarii comertului international au fost:

dezvoltarea productiei: ceea ce a presupus cresterea cantitatii de materii prime utilizate din care o parte nu puteau fi gasite in tara, astfel au crescut importurile.

cresterea si diversificarea produselor: au permis satisfacerea intr-o mare masura a cererii interne iar surplusul a fost folosit pentru export.

cresterea fara precedent a numarului populatiei si migratia din mediul rural in mediul urban; aceasta a condus la cresterea de produse in mediul urban.

companiile comerciale erau specializate fie pe anumite produse, fie pe anumite rute comerciale sau regiuni..Pe ansamblu in Europa predominau importurile de materii prime iar la export predominau produsele finite.

- 2 -

Spre sfarsitul secolului al XIX- lea o pondere relativ ridicata la import o detineau cerealele iar la export materialele utilizate pentru constructia cailor ferate.

Formarea economiei romanesti pana la jumatatea secolului XIX:

In Romania economia se afla in stadiul feudal.

Dezvoltarea activitatii economice a fost serios ingreunata de monopolul impus de Imperiul Otoman asupra comertului exterior si de faptul ca Imperiul Otoman a mentinut in mod fortat un curs nefavorabil al monedelor romanesti, favorizand intrarea in tara a monedelor straine cu o putere de cumparare scazuta.

Dezvoltarea activitatii a fost franata de numeroasele razboaie,de instabilitatea regimului politic dar si de calamitatile naturale, de genul secete, inundatii, epidemii.

Principala ramura a economiei era agricultura. Productia era scazuta si se realiza in principal pe cale extensiva.Uneltele erau rudimentare si numeroase suprafete de teren ramaneau necultivate, in principal din cauza invaziilor turcesti.

Principalele activitati din agricultura erau:

cultura cerealelor

cresterea vitelor

Cele mai apreciate produse romanesti la export erau:

vinul

ceara

mierea.

Proprietatea funciara era impartita intre marii proprietari si taranii ce aveau in proprietate terenuri mici. Marea proprietate era limitata in sensul ca proprietarii erau obligate sa cedeze o parte din suprafete taranilor.

Acestia aveau in schimb, diverse obligatii in munca si produse, in timp ce pe teritoriul Moldovei majoritatea proprietarilor se ocupau personal de cultivarea pamantului, in Tara Romaneasca a luat amploare marea arandasie ;ea nu a condus la modificari importante in productie datorita nepriceperii celor ce organizau activitatile, a mijloacelor neperformante si a faptului ca o mare parte din venituri erau utilizate in alte scopuri decat cel productive.

In Transilvania suprafetele disponibile erau de dimensiuni mai mici, ceea ce a impus cresterea eforturilor pentru intensificarea productiei. Se aduc mijloace tehnice mai performante din vestul Europei si se reuseste ameliorarea unor rase de animale.

O alta activitate importanta era mestesugul, manufacturile.Initial predominau intreprinderile foarte mici cu mai putin de zece salariati, insa spre sfarsitul secolului XIX au aparut si s-au dezvoltat intreprinderi mari cu 200 pana la 300 salariati. Pentru a dezvolta aceasta activitate statul a oferit diferite facilitati intreprinderilor din domeniu:

- vanzarea produselor in privaliile proprii.

- posibilitatea de utilizare ca forta de munca taranii clacasi; in acest caz erau scutiti de obligatiile in munca si produse.

- aceste intreprinderi aveau privilegii la utilizarea fortei de munca din strainatate.

- scutiri de taxe vamale la importul de materii prime si utilaje.

- s-au dezvoltat in mod deosebit intreprinderile producatoare de hartie, textile; in Transilvania- prelucrarea metalelor.

Totusi si in acest domeniu activitatea economica nu s-a dezvoltat foarte mult pentru ca a intampinat diverse obstacole determinate de incompetenta celor ce conduceau intreprinderea, de faptul ca nu beneficiau de forta de munca superior calificata ,de utilaje performante iar la acestea se adauga instabilitatea politica si legislativa.

Comertul dintre provinciile romanesti se intensifica in aceasta perioada, in special incepand cu secolul XVI iar ca tendinta se poate constata ca in Transilvania se importau materii prime si se exportau produse finite.

Principalele progrese din economia romaneasca pana la mijlocul secolului XIX, erau:

intensificarea legaturilor dintre producator si piata.

cresterea si diversificarea productiei.

folosirea pe scara larga si cresterea rolului monedei.

cresterea numarului si rolului oraselor.